Page 47 - Drumul_socialismului_1986_12

D aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Eforturi stăruitoare pentru sporirea bazei de materii prime

99 Agora“, la zece ani

(Urmare din pag. 1) lor de protecţia muncii, an, producţiile realizate su­ Şi la acest sector lucrările da activitate
ne-au vorbit mai mulţi oa­ plimentar. de deschidere şi pregătire
meni ai întreprinderii, cu a- — împreună cu cei şase sînt depăşite cu 12 la sută. 11.30 1
s-a acţionat pentru îndepli­ port însemnat la depăşirile ortaci din formaţia mea — — Preocuparea de bază a Revista vorbita „Agur a " nume noi, dar „Agora" a 11,35 I
nirea acestor obiective : de plan raportate. a completat brigadierul Teo­ minerilor noştri — reliefa de la Brad a împlinit zece rămas cea dinţii. O 3
— întregul colectiv in frun­ — Prin minereul pe care-I dor Feier, de şase ani con­ maistrul Andron Junea, de la ani de activitate. Un ju­ Fiecare număr a oferit 8
te cu comuniştii a desfăşu­ extrage, sectorul nostru de­ secutiv pe primul loc în în­ sectorul „Maria" - este de bileu frumos, al unei ini­ o posibilitate de pătrun­ s
rat în cele 11 luni ale anu­ ţine ponderea în cadrul pro­ trecerea socialistă pe între­ a extrage zi de zi o canti­ ţiative lăudabile care, la dere laboratorul publi­ 12.30 1
lui o susţinută activitate pro­ ducţiei întreprinderii — spu­ prindere — am obţinut, în tate cît mai mare de mi­ data apariţiei, a stirnit un caţiei, a ^doctorilor şi co­ (
ductivă, punînd prioritar ac­ nea ing. Candin Ştefan, şe­ medie, de la începutul anu­ nereu de calitate din zona deosebit interes pentru mo­ laboratorilor oi. a fenome­ 13.30 I
centul pe îndeplinirea pre­ ful sectorului Valea Morii. lui 1986 sporuri de peste 25 superioară a zăcămîntului dul ei inedit de realizare. nului cultural-artistic şi şti­ c
vederilor de plan. Sub con­ Şi în acest an s-a lucrat la sută. Noi executăm ga­ Musariu. Aceasta o reuşesc O revistă poate ii şi vor­ inţific românesc şi local. t
ducerea şi îndrumarea per­ bine, ne-am depăşit „la zi“ lerii direcţionale, suitori şi cel mai bine formaţiile co­ bită, nu neapărat scrisă. „Păstrăvul" schubertian şi i
manentă a organelor şi or­ sarcinile la minereu extras abataje într-o zonă de mare ordonate de Gheorghe Nath, Ne-am bucurat pentru e- mai apoi ,,Rapsodia româ­ <
ganizaţiilor de partid, a perspectivă pentru sector, Azarie Mic, loan Potorac, xistenţa şi rezistenţa ei in nă" de George Enescu, ,
cu 2 la sută, iar Ia lucrări t
consiliului oamenilor muncii, de deschideri şi pregătire bogată în substanţe mine­ Vasile Cosma şi loan Haida. timp, dovadă a lucrului te­ care au alcătuit coloana l c
la nivelul sectoarelor, revi- rale utile. Buna organizare Noi lucrăm cu atenţie, res­ meinic făcut in care s-a sonoră a revistei vorbite, ; 19,00 ■)
cu 35 ' la sută. Colectivul
relor, al fiecărei brigăzi în a frontului, colaborarea şi pectăm cu stricteţe normele picurat dragoste şi dăruire. un liant durabil şi expre- ) 19.20 1
nostru este harnic, ambiţios,
parte o atenţie deosebită întrajutorarea, hărnicia în de protecţia muncii şi sîn- Numărul oaspeţilor care siv, au condus publicul l E
s-a acordat creşterii produc­ format din oameni în care muncă sînt factorii care ne tem hotărîţi să încheiem a- au participat la intilnirile prin apele limpezi ale a- i d
tivităţii muncii. De fapt, a- te poţi încrede. Aşa sînt conduc la succese. nul cu angajamentul exem­ revistei cu un public stabil cestui riu de munte ce se i G
cest important indicator a şefii de brigadă Teodor Fe- Subinginerul Gherasim Hol­ plar îndeplinit. şi avizat a fost impresio­ numeşte „Agora", spre gu• \ 19,40 C
fost depăşit, în perioada ier, Vasile Străuţ, loan Lea- da, şeful sectorului Musariu Colectivul I.M. Barza va nant. Intre numele de re­ rile sale de vărsare pur- 1 (
trecută diiţ acest an, în a- ha, Mihai Cimbru, loan Ste­ II se mîndrea cu faptul că acţiona cu fermitate în con­ zonanţă ale culturii româ­ tind nume de rubrici: E- / 20.20 I
bataj cu 20,9 la sută, pe neşti s-au numărat : loan ditorial, Consemnări, Civi- \ S
luţă, losif Oprean, Pompei 88 la sută dintre brigăzile tinuare, aşa cum cerea se­
subteran cu 0,8 la sută, în Alexandru, Ceorge Arion, lizaţia secolului XX, Peda- 1 21,50 r l
Ceuşan, Teodor Raţ, Candin pe care le coordonează, în­ cretarul general al parti­
cariera de minereu cuprifer Octavian Băncilă, Radu gogie contemporană, Revis- !
Oprea, Neculae Grigoraş, dului, tovarăşul Nicolae
(pe an) cu 1,3 la sută, iar registrează depăşiri de plan. Ciobanu, Petre Ghelmez, ta revistelor, Maeştri ai 1
la atelierul de transport au­ Horea Joldiş, maiştrii Teodor Plusurile cele mai semnifica­ Ceauşescu, la recenta ple­ Ion Lungu, Vasile Netea, picturii româneşti etc. \ 20,00 3
to capacitatea planificată a Năstase, Viorel Curteanu, tive au fost raportate de nară a C.C. al P.C.R., pen­ Marcel Olinescu, Mircea Rubrici, voci in Agora l 20,20 C.
fost depăşită. Rezultatele în­ subinginerii Mircea Faur, brigăzile conduse de Petru tru realizarea ritmică a tu­ Sîntimbreanu, George Tim- ale unui mănunchi de o a- i ii
registrate pînă în prezent ex­ Mircea Sîrbu, geologul şef Gherman, loan Ştefan, Iu­ turor indicatorilor de plan, cu, Dan Târchilă ş.a. De meni inimoşi, buni cunos- i 20,35 T
primă convingător şi eficien­ loan Stănescu şi alţii. Avem lian Petruţ, Alexandru Rus, pentru creşterea eficienţei fiecare dată s-au spus cători ai fenomenului cui- ^ li
ţa muncii politice — prin condiţii bune să majorăm, Teodor Ghilean, Trofin Dud, economice în activitatea de vorbe frumoase. Şi acestea tural-ştiinţific. Ei, scorrno- l 20.50 r
multitudinea formelor şi >1
în zilele rămase din acest Victor Petran, loan Vlăgea. producţie. nitorii de nou. Ei, care prin 1
mijloacelor de exprimare la n-au fost deloc puţine. tot ceea ce au întreprins, i 21.50 I
care s-a apelat — utilizate N-au fost vorbe de cir­ au sporit „a lumii taină", l
de organizaţia noastră de cumstanţă, ci fărime de ne-au făcut să cunoaştem i
partid în activitatea de pro­ simţire, de sinceritate, vor­ mai mult, să devenim mai 1
ducţie. Vom pune în conti­ be care au fost urmate de sensibili, mai receptivi la \
nuare, ca şi pînă acum, un o temeinică cunoaştere a frumosul artistic, la rigoa- l
accent tot mai mare pe di­ \ revistei in întreaga ţară. rea informaţiei ştiinţifice. }
recţionarea eforturilor mine­ Multe instituţii de cultură buc:
rilor şi preparatorilor spre \ „Agora" a implinit zece ' letin
certul
din judeţ, din diverse col­ ani de activitate. La acest ^
realizarea exemplară a sar­ tunlita
cinilor de plan. ţuri ale patriei au preluat frumos jubileu, ii urăm via- \ te ; 8
Cu sentimentul deplinei de la Brad această moda­ fă lungă, un public tot 1 satcloi
minici
responsabilităţi pentru soar­ s litate de contact cu publi­ mai numeros, avid de cu- / pentru
ta producţiei de minereuri, \ cul, cu multiple valenţe e- noaştere ! j minut
care trebuie extrase şi pre­ ducationale. Au apărut MINEL BODEA \ Unda
Mu/.ic;
lucrate în condiţii de calita­ \ Armat
te, de respectare a norme­ gazinu
Şlagăr
Conce
pil al
Strădanii responsabile pentru buna desfăşurare a sta buf af iei asiimaieSor toţi; !
17,40
20,00
Mu zic
Turne
(Urmare din pag. 1) C.A.P. Răduleşti. La bri­ care sînt lotizate, au o sta­ are atelaje mari, care ar activitatea zootehnică, pro­ Letiţia Breazu au venit la Radio,
ramlc
gada din Răduleşti, din re fiziologică bună şi sînt putea fi foarte bine utili­ gramul de muncă şi raţii­ program după ora 7,30. To- bllcito
malele sînt bine furajate cinci îngrijitori au venit bine întreţinute din punct zate la transportul furaje­ le furajere nu sînt afişa­ cătoarea nu este încă pu­ 23,00
23,10
;
şi îngrijite. la lucru doar trei. în n- de vedere al curăţeniei lor şi s-ar face şi econo­ te. Deoarece nu există to­ să în funcţie, în adăpos­ 23,55—
C.A.P. Sălaşu de Sus. cintă, în adăposturi şi în corporale. Sînt constituite mie de combustibil. Dar cătoare, furajele nu se turi sînt puţine becuri. La ştiri.
N-a fost nimeni din con­ baza furajeră — multă două loturi de elită, date atelajele stau pe butuci, prepară. Nici igiena mul­ fondul de stat se predau
ducerea cooperativei la dezordine. La brigada din în grija Măriei Luţescu şi iar caii mănîncă degeaba sului nu se respectă de doar 50 litri lapte, produc­
programul de grajd, la Bujoru gunoiul nu este Paulinei Urs, cele mai bu­ în grajd. O altă neregulă : către îngrijitori. Animale­ ţia marfă seăzînd în ulti­ - **
brigada de la Ohaba de scos din grajd de o săptă- ne îngrijitoare. Grosierele deşi unitatea are instalaţi* le nu sînt lotizate, vacilor ma vreme din pricina ■»
sub Piatră. Jgheaburile mînă, animalele n-au fost se administrează tocate, de muls în stare de func­ cu lapte nu li se admi­ lipsei de apă.
pentru adăparea animale­ adăpate de două zile. în­ dar nu se face furaj unic ţionare, nu se folosesc de- nistrează şi siloz pentru DE\
lor sînt ruginite, multe grijitorii au venit la lu­ Producţia de lapte marfă cît în mică măsură. Şi creşterea producţiei, care C.A.P. Aurel Vlaicu. tru I
Artist
curg. La ora 6, la adăpos­ cru după ora 8. Sîmbătă este în creştere. asta în detrimentul pro­ a ajuns la sub un litru Starea fiziologică a efec­ nii (A
tul din Sălaşu de Jos nu dimineaţa n-a venit nimeni ducţiei de lapte. Există pe cap de vacă mulsă. tivului matcă este bună. Clinei
era nimeni, nici măcar la program, nici din par­ C.A.P. Tîmpa. Toată lu­ aici cantităţi mari de gu­ Starea de întreţinere a ti­ Viţeii însă sînt slabi, lu­ Miezc
(Modi
paznicul de noapte. Con­ tea conducerii cooperativei mea a fost prezentă la noi care, în loc să fie ad­ neretului nu este cores­ cru ce se explică prin fu­ leţl şi
trolul gestaţiei nu s-a fă­ şi nici de la dispensarul post şi şi-a făcut datoria, ministrat în cîmp, stă în punzătoare, iar adăpostu­ rajarea insuficientă a aces­ căra)
cut din luna septembrie, veterinar comunal. în frunte cu Maria Baciu, grămezi în incinta comple­ rile nu sînt complet puse tora. Adăposturile pentru PETR
aşa că nu se cunoaşte sto­ inginerul şef al unităţii. xului. C.U.A.S.C. şi S.M.A. la punct pentru perioada tineret ca şi boxele pen­ Ma re;
I-II t
cul animalelor gestante. A.E.I. Uia. Furajele se Animalele sînt lotizate şi Simeria trebuie să intervi­ de iarnă. Deci, cei în drept tru viţeii mici sînt supra­ Noien
Din cei 179 viţei planifi­ administrează tocate şi pre­ hrănirea se face diferen­ nă urgent pentru scoate­ să ia măsurile de rigoare. aglomerate. Se predau la se gr
caţi pe acest an s-au ob­ parate, în strictă confor­ ţiat, utilizîndu-se furajul rea gunoiului din fermele stat 250 litri lapte zilnic. PENI
(Cult!
ţinut numai 128. Există mitate cu raţiile stabilite C.A.P. Orăştioara de Jos. Producţia marfă ar putea Ca-n
126 vaci şi juninci infe- pentru fiecare categorie de încă nii s-a făcut lotiza­ fi mai marc printr-o mai EONI
cunde, dar se aplică tra­ animale. în adăposturi, în rea animalelor, aşa că nu bună furajare a vacilor în nerul
tament doar asupra a 91. baza furajeră şi în incin­ se face o furajare diferen­ lactaţie. de
resc)
Producţia de lapte marfă tă — ordine si curăţenie. unic. Ca urmare, produc­ unităţii. în ce priveşte rea­ ţiată a acestora. Adăparea cei d
creşte, ajungînd în prezent Toţi îngrijitorii lucrează ţia de lapte este în creş­ lizarea sarcinilor de plan, se face în rîu deoarece . C.A.P. Gcoagiu. Furaja­ riile
la 100 1 pe zi. în halate albe, igiena mul­ instalaţia de apă nu func­ rea animalelor ca şi îngri­ URIC
sului se încadrează în nor­ tere ajungînd la 200—210 după cum stau lucrurile ţionează. Sîmbătă dimi­ los
C.A.P. Ohaba. Unitatea mele stabilite. Producţia litri lapte marfă pe zi, acum, acestea nu se vor neaţă n-a participat ni­ jirea acestora este cores­ B.D.
şie);
punzătoare, apa este asi­
;
îndeplini la nici un ndi-
livrează 12 1 lapte zilnic de lapte marfă se menţine ceea ce creează posibilităţi cator, laptele marfă, de e- meni din conducerea coo­ aurul
tria);
la fondul de stat, ceea ce la 260—265 litri, ceea ce certe ca unitatea să-şi rea­ xemplu, nefealizîndU-se perativei la programul de gurată în toate adăpostu­ căra)
înseamnă sub 0,5 1 pe cap este puţin faţă de posibi­ lizeze planul anual la a- nici în proporţie de 50 la grajd. rile, igiena mulsului se Noi,»
de vacă mulsă. Vasile A- lităţile ce le are unitatea. cest indicator. sută. Nu ne putem mira respectă. Se realizează o — Si
cultu
vram, şeful de fermă, a A.E.I. Bobîlna. Prea de această situaţie, după C.A.P. Beriu. Raţiile fu­ producţie marfă de 175— cele
venit în unitate după o^a C.A.P. Mesteacăn. Vaci­ multe nereguli pentru o modul în care se preocu­ rajere nu se respectă. Fer­ 180 litri lapte adică, 1,7 bra:
8, iar brigadierul Gheor­ le şi junincile sînt bine singură zi la cele două pă conducerea unităţii de ma duce o lipsă acută de litri pe cap de vacă mulsă. mal
ghe Bulzan. care era de hrănite şi îngrijite, ceea ferme ale asociaţiei. în bunul mers al activităţii. apă deoarece bazinul unde C.A.P. Cigmău. Se înre­ Sept 1
tură)
serviciu în zootehnie, n-a ce nu se poate spune şi ferma nr. 1 programul a Exemplul de ieri este con­ se acumula, aflat în păşu­ gistrează 2,5 litri lapte pe turl
venit deloc. Arsenie Tur- despre viţei care sînt slabi, început la timp, în pre­ nea Dumbrava, a fost des­ serii]
cin, mecanicul fermei, a jigăriţi. Adăposturile au zenţa Sorinei Ardean, eco­ cludent : la ora 9, cînd am chis şi toată apa acumu­ cap de vacă în lactaţ'Ş, ILTA
părăsit complexul, nici u-
lipsit şi el de la progra- încă geamuri sparte, uşile nomista fermei vegetale, lată aici — de unde venea fapt ce se explică printr-6 (Lunr
copi
-mul de dimineaţă şi din nu se închid bine. La graj­ care era de serviciu în nul din factorii de con­ prin conducte în fermă — bună furajare a animale­ rul).
această pricină n-a fost dul nr. 2 instalaţia de a- ferma 2, el a început cu ducere nu venise la lucru. s-a risipit. îngrijitoarele lor. în incintă, în adăpos-
pusă în fun ţiune instala­ dăpat curge, făcîndu-se ri­ întîrziere (după ora 7,30) Adică, nici Teodor Da- Elena Pavel, Minodora Co- turi şi în baza furajeră —
ţia de evacuare a- dejec­ sipă de apă. şi fără toţi îngrijitorii. Pe mian, directorul asociaţi­ sor, Elena Munteanu şi ordine şi curăţenie.
ţiilor. La grajdul nr. 2 lo­ Bujorel Marcu, de pildă, ei, nici medicul veterinar
Eugen Vlădău, nici ingi­
tizarea animalelor nu este C.A.P. Rapolt. O pre­ membrii brigăzii noastre nerul Victor F'limon, şe­
făcută şi se practică o fu­ zenţă absolută, din partea au reuşit, după ora 8, să-l ful fermei vegetale Mai Rezultă, din constatările raidului nostru, că în
rajare la voia îritîmplărU. îngrijitorilor şi a tuturor scoată dm casă ( ? 1) şi să-l lipseau şi alţii, dar „cu multe locuri se depun strădanii responsabile pentru pe
£1 re
O familie de îngrijitori lo­ factorilor de la nivelul trimită la treabă în graj­ buna desfăşurare a stabulaţiei, pentru sporirea pro­ noro
cuieşte la capătul unui conducerii fermei şi a u- dul pe care-1 are în pri­ acoperire". în aceste con­ ducţiilor animaliere. Se întîlnesc însă şi numeroase slab
grajd. Condiţiile de muls nităţii, la programul de mire. S-a întîrziat şi cu diţii trebuie ca cei în drept neajunsuri cu privire la furajarea şi îngrijirea ani­ ne
şi de păstrare a laptelui dimineaţă. Au mai fost furajarea animalelor, de­ să intervină energic pen­ malelor, gospodărirea nutreţurilor, ordinea, discipli­ Vînt
nu corespund normelor prezenţi. ing. Candiano oarece tractoriştii care tru a pune lucrurile la na ş.a. Organele şi organizaţiile de partid, conduce­ mod
de igienă. Conducerea coo­ Brînzăy coordonatorul ac­ transportă furajele în adă­ punct în această unitate. rile de unităţi, comitetele comunale de partid şi con­ est.
perativei şi consiliul popu­ tivităţii zootehnice pe C.A.P. Sălciva. Progra­ siliile populare au datoria să întreprindă cele mai nim
C.U.A.Src. Simeria şi me­ posturi au venit după ora tro
lar comunal ar trebui să dicul veterinar Ştefan Ba- 7. Această situaţie s-ar pu­ mul de grajd s-a desfăşu­ urgente şi eficiente măsuri pentru înlăturarea aces­
acorde mai multă atenţie rat sub coordonarea briga­ tora şi astfel să asigure activităţii din zootehnie o cele
activităţii din zootehnie, laşi. în această situaţie tea elimina cu puţină bu­ dierului zootehnic Ibe Si- desfăşurare corespunzătoare, la înălţimea sarcinilor 2 g
serv
care este departe de a fi programul s-a desfăşurat în năvoinţă şi spirit gospo­ mu. Graficul de participa­ ce stau în faţa acesteia.
corespunzătoare. condiţii bune. Animalele dăresc, deoarece unitatea re a conducerii unităţii la