Page 48 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 48
Pag. 3
9 045 • DUMINICĂ, 14 DECEMBRIE 1986
mmmm # mmmm » mmam M mmmm 0 mmmmr * ruin»
Burebista şi Decebal - ; • in primele zile ale J NE
| lunii decembrie- a.c., mi- 1
EZIUNE J nerii din brigada condu- *
personalităţi ale lumii antice sâ de Traian Borşa, de j
I la I.M. Vulcan, au rapor- |
gj TOKIO. — La Tokio s-au desfăşurat lucrările
NICA Este mai presus de orice le folosească din plin Bu- tivă, că dominanta perso I tat îndeplinirea planului * celei de-a Vl-a sesiuni a comisiei mixte guvernamentale
îndoială că cea mai glo rebista. nalitate a lui Burebista | anual de producţie. Lu- I româno-japoneze. Cu această ocazie s-a examinat sta
rioasă filă din lunga şi Pe Decebal, unul dintre trebuie să fi fost înzestra * crind într-un abataj ca- .
copiilor | meră din stratul 3, ei au I diul relaţiilor economice bilaterale şi au fost convenite
frămîntata ifetorie a stră urmaşii lui Burebista, ca tă cu geniu militar cel pu
îteca dc * extras o producţie supli- J noi măsuri .şi căi pentru dezvoltarea schimburilor comer
moşilor noştri geto-daci re va reuşi să reunifice ţin tot atît cît a fost do
t : „Lupul I mentarâ „la zi" de 5 600 1 ciale şi a cooperării economice, inclusiv pe terţe pieţe.
ic« este cea în care s-a înscris doar o parte a daco-geţilor tată cu geniu politic în J tone cărbune, cu aproa- *
numele lui Burebista „cel şi să refacă statul centra vremea sa, Dacia devine
duminical pe 800 tone peste preve- | El MOSCOVA. — Luînd cuvîntul la dineul oferit cu
dinţii şi cel mai mare re lizat în limite mai modes cea mai însemnată putere I derile anului 1986 • Corn- | prilejul vizitei la Moscova a lui Najibullah, secretar gene
Steaua lîu- ge din Tracia", cum apare te decît o făcuse străluci din sud-estul Europei, ri- ! plexul hotelier „Flora" al * ral al C.C. al Partidului Democratic al Poporului din Af
- Eivcr Pla- în documentul contempo tul său înaintaş, ni l-a dieîndu-se sub nlulte as I I.J.P.I.P.S. Hunedoara— | ganistan, Mihail Gorbaciov, secretar general al C.C. al
os Aires, în ran — decretul în cinstea caracterizat Dio Cassius în pecte la nivelul celorlalte * Deva, din staţiunea Geoa- » P.C.U.S., a arătat că, în prezent, este în curs un proces
:upei Inter- lui Acornion din Dionyso- opera „Istoria romană", ca regate şi state ale lumii | giu Băi, recent dat în fo- | de reglementare politică a problemei afgane. Adoptînd o
tale. înre- polis. „...priceput în ale războiu antice. . losinţă, oferă condiţii op- J poziţie activă în problema reglementării politice. Uniu
i meciului Burebista este acela ca lui şi iscusit la faptă, ştiind Şi, totuşi, numele lui | time de tratament şi cură t nea Sovietică lansează un apel la colaborare între toţi
okio re, pentru un moment, a cînd să năvălească şi cînd Decebal şi al dacilor lui, J balneară, procedurile an- ' cei care au în mod real tangentă cu problema afgană.
al izbutit să unească toate să se retragă la timp, meş al lui Diegis, Vezina au tireumatismale făcîndu-se J Nu intenţionăm să menţinem timp îndelungat trupele
a azi (color) seminţiile geto-dacilor, a ter a întinde curse, viteaz răzbit prin crusta anoni J în incinta hotelului ® H'o- 1 noastre în Afganistan, trimise acolo la cererea guvernu
auşescu. Ju- reuşit să-şi întindă stăpî- în luptă, .ştiind a se folosi matului şi s-au înscris a- [ Iul Casei de cultură din ' lui acestei ţări — a arătat secretarul general al C.C. al
ilaj în anul nirea chiar dincolo de va cu dibăcie de o victorie şi lături şi în adversitate cu | Petroşani găzduieşte, în- ! P.C.U.S. Retragerea poate fi accelerată de îndată ce se
artidului tra permanentă a acestora Domiţian, cu Traian, cu * cepînd de ieri, cea de a | va realiza o reglementare echitabilă în jurul Afganista
României şi să joace un rol de prim legiunile şi cultura roma
ordin în Europa acelor 2 500 de ani de !a nă, cu Imperiul roman. 5 Xl-a ediţie a „Salonului * nului.
istic „Intor- vremuri. El a depăşit în primele lupte pentru Am putea spune că diri ’ de iarnă al umorului". I ANKARA. — Turcia şi Statele Unite au reînnoit
ericită" importanţă limitele istori independenţă anul 98 încoace, numele
al ei neamului său, înscriin- ale geto-dacilor lui Decebal se conjugă in pentru alţi patru ani tratatul de cooperare militară şi
du-se printre geniile an E C R A N economică dintre cele două ţări. Documentul în acest
SI tichităţii. disolubil cu al lui Traian, sens, care îmbracă forma unui protocol suplimentar la
cum cel al lui Hanibal nu
al Strabon este singurul a scăpa cu bine dintr-o în- se poate despărţi de al lui tratatul din 1980, constituie urmarea negocierilor desfă
tehnieo-şti- dintre autorii antici care frîngere; pentru care lu Scipio Africanul. Decebal 5 Deschis pînă sîmbătă, 20 1
color) vorbeşte mai stăruitor des cruri el a fost mult timp l-a continuat pe Burebista > decembrie a.c. la ediţia » şurate la Ankara între Richard Perle, asistent al minis
olcloric (co- pre Burebista, fiecare cu- pentru romani un potriv întru ctitoria ţării. El cres I din acest an a salonului 6 trului apărării al S.U.A., şi membri ai guvernului turc.
vînt al lui fiind deosebit nic de temut". In linii cuse în viitoarea acelor ' participă cu lucrări ama- J
foilcton : de semnificativ pentru noi. mari, ne putem închipui vremuri, se formase fizic | tori ai genului din toate « GENEVA. — Organizaţia Mondială a Sănătăţii
d“ (color) „Burebista ajuns în frun că aşa ar fi trebuit să a- şi moral în focul bătăliilor * localităţile Văii Jiului © • (O.M.S.) a anunţat că în prima jumătate a anului viitor
al tea neamului său — spune rate o caracterizare şi a antiromane, dovedindu-se I „Poştăriţa noastră", aşa [ se va proceda Ia testarea pe voluntari a unui vaccin
scriitorul în lucrarea Geo lui Burebista, dacă ea ar un bun organizator, harnic, J o numesc locuitorii car- k
grafia — l-a ridicat prin fi fost făcută dc un con vrednic ostaş, destoinic. t lierului O.M., din Hune- l care ar putea fi eficace în tratarea sindromului imuno-
exerciţii, cumpătare şi as temporan. Ca şi urmaşul Mai mult ca oricare altul ‘ doara, pe Marioara Cio- J deficitar dobîndit (S.I.D.A.), boală caro a cauzat pînă
cultare de porunci, incit în prezent moartea a 36 539 de persoane din 79 de ţări,
L său, Burebista a fost un din căpeteniile geto-dace pic. Un nume de cinste |
în cîtiva ani a creat o ma potrivnic de temut pentru ale vremii, avea dorinţa S pentru factorul poştal ca- * informează agenţia KUNA.
re domnie şi a supus ge romani, lucru pe care ni-1 şi puterea să închege sta
I I: 6,00 Bu- ţilor pc cci mai mulţi din ' re, de 13 ani, dovedeşte | Testul va fi efectuat pentru a se vedea dacă medi
i; 6,05 Con- tre vecini, ... a ajuns să spune răspicat Strabon. La tul unit de pe timpul lui B prin fapte solicitudine şi » camentul încercat pînă acum pe animale, dă aceleaşi
•ţii; 7,00 Ac- mărturia marelui geograf Burebista. Trebuia să fie, | promptitudine in servirea I
60 de minu- fie temut . şi de romani, vin să se adauge cele ale şi a fost Decebal, cel mai , miilor de cetăţeni ai car- * rezultate şi în cazul oamenilor.
liopţpgrnmul trecea Istrul mergînd în
Magazin du- Tracia, pînă la Macedonia, poetului Lucanus, care, în bun diplomat în perioada I fierului 3 Multe guri de >
io De toate epopeea „Phassalia" unde cînd asupra Daciei s-a nă J canalizare sînt scufunda- I
13,00 Fotbal amesteeîndu-se chiar şi în descrie războiul civil din pustit furtună şi avea ne I te adine în partea caro- J ÎNTREPRiNDEREA DE TRANSPORTURI AUTO
ninut ; 15,00 războiul civil de la Ro tre Caczar şi Pompei, vor voie de aliaţi, de prieteni.
; 16,00 Ciută ma...". ! sabilă a străzii M. Emi- | H U N E D O A R A
•ezentativă a beşte cu insistenţă de pe A făcut totul ca şi cum ar J nescu din Deva, iar al- *
15 Radloma- La începutul secolului I ricolul daco-gctic, de „de fi fost primul luptător pen | tele se înalţă ca nişte | ORGANIZEAZĂ
icilor • y J6,40 î.e.n. lumea gcto-dacică se zastrul care i-ar pune în tru libertatea vestică a
âneşti ; 17,00 prezenta, ca o societate a- * borne geodezice. în toa- , în trimestrul I 1987
irului de co- mişcare pc daci şi pe geţi". Daciei. Cu toate că docu | te aceste locuri autovehi- |
iteleviziunii ; junsă în pragul civilizaţi Contemporan cu Burebista mentele, istoricii nu au * culele primesc în plin Io- * examinarea şoferilor pentru promovare
)teca pentru ei. Ea dispunea de o cul a fost Ariovist, regele sue- fost -darnici în caracteri viturile... constructorilor ! J
[las cultural; tură unitară, răspîndită pe în categorii superioare de încadrare
îrnal ; 20,20 tot cuprinsul Daciei. Din bilor germani, care a în zări pentru Decebal, el ne Sîntem convinşi' că fac- |
ilară; 21,00 cercat şi el unirea tribu apare întruchiparea năzu torii responsabili vor lua * Unităţile deţinătoare de parc auto ai că
odiilor; 22,00 conţinutul ei nu lipseau rilor germane. Se credea inţelor poporului geto-dac, măsurile necesare pentru I
22,10 Pano- elementele de progres din ror şoferi solicită înscrierea pentru exami
v; 22,30 Pu- domeniul artei, al cerami la un moment dat că cei a neclintitei voinţe de a nivelarea străzilor ® Vre- »
35 Romanţe; doi se vor înfrunta, dar apăra ţara şi libertatea. » me de peste 47 de ani, ' nare vor depune, la I.T.A. Hunedoara, cu
ent poetic ; cii, al diversificării unel orientările lor au fost în Se pare că însăşi semni | Pius Sebeştien a lucrat I
ia muzicală; telor de producţie, la care direcţii opuse : Burebista sediul în Deva, str. Horia nr. 12-14, pînă
Buletin de se adăugau monedele pro spre 'ţărmul Pontului Eu- ficaţia numelui pe care " numai în unităţile co- > cel tîrziu 31 decembrie 1986, tabelele no
Haţeg.
din
merciale
prii şi cele venite din lu xin, iar Ariovist spre Ga- Burebista şi Decebal îl I * activitate îndelungată pu- | O J
mea greacă. Pe plan so- lia. Burebista nu a ajuns purtau era acea de „cel să zi de zi în slujba bu- * minale, însoţite de formularele tipizate
cial-politic, geto-dacii e- să se înfrunte nici cu ma strălucit, cel puternic", iar 9 nei serviri a oamenilor. 5 „Fişa pentru examinarea şi promovarea
rau organizaţi în mari şi rele său contemporan şi cel din urmă îşi asuma J De curind s-a pensionat *
***. puternice uniuni de triburi rival Iulius Caczar, nici pentru Dacia rolul lui Ha I şi colegii de muncă i-au I muncitorilor calificaţi", cod 12.02.4, cu che
şi se poate aprecia că în nibal, al iui Jugurta sau narele 1, 2 şi 3 completate pentru fiecare
ea cald pen Dacia se creaseră condi cai altă personalitate mi Mithridate. întruchipa ma » urat sănătate şi bucurii '
al (Patria) ; litară a vremii sale. Se im rea speranţă. ! • Reparat şi proaspăt t candidat în parte.
rii şi ardele- ţii propice unificării între !, zugrăvit, complexul de <
UNEDOARA: gului neam al geto-dacilor, pune să admitem, chiar ADRIANA RUSU Pot fi primiţi la examen numai şoferii ca
iern — A); condiţii pe care a ştiut să în ipoteza cea mai restric arheolog servire aparţinînd Coope- [
nte al pîinii ( rativei meşteşugăreşti | re dovedesc câ au absolvit un program de
); Şapte bă- „Drum nou" Hunedoara, *
ngăriţă (Fla- perfecţionare, organizat potrivit Legii nr.
gul (Castel); ( situat pe strada George |
Aventuri la J Enescu, pune ia dispo- . 2/1971 şi Decretului Consiliului de Stat nr.
ră *— seriile ZIUA. TIPOGRAFILOR I ziţia cetăţenilor o gamă 1
; înfierea (7 19/1986, art. IX.
Fantomele * largă de prestări servi- |
Unirea) ; LU- | cii : croitorie comandă j Relaţii suplimentare se pot obţine de Ia
D. în alertă J pen-tru femei şi bărbaţi, *
VULCAN : ateliere foto, incălţămin- J compartimentul PIRA din I.T.A. şi autobaze.
(Luceafărul); 8
înecare (Mi- te comandă şi reparaţii, |
RILA: Clipa J unităţi de coafură, cos- • © CUMPĂR garsonieră, zo
(Muncito- | metică şi frizerie ® Co- J nă centrală. Informaţii Deva,
JOASA: Noi, telefon 13714, zilnic. (11079)
întîi — se- * lectorul de resturi niena- .
luncitoresc) ; | jere ai blocului M 2 din f PIERDER
firaj pericu- . Deva este de mai mull l
>; BRAD: © PIERDUT guler de vulpe
1 (Steaua ro- I timp defect. Locatarii J albastră în Deva, zona Cean
IE: Profetul, * blocului au solicitat (in I găi. Găsitorului recompensă.
delenii (Pa- | baza unei comenzi) 'a «■ ANIVERSARI
2 vals (Fla- © COPIII Aflrlana şi Adrian, Adresaţi-vă bulevardul Băl-
DAGIU-BAI : , G.I.G.C.L. repararea a- I nora Cornelia urează părinţi cescu, bloc 24 A, apartament
î linia întîi «cestuia. N-au fost însă' lor Ghiura Ana şi Simion, 2. (14715)
II (Casa de | luaţi în seamă. De ce ? | cu ocazia împlinirii a 25 de
lTEG: Cînle- h 9 După ani mulţi de ac- I ani de căsnicie, multă sănă ® PIERDUT ştampilă O.C.M.
(Dacia) ; tate, fericire, şi un călduros nr. 584. O declar nulă. (11700)
ngela merge I tivitate în cadrul Spitalu- [ „La mulţi ani !*‘. (11686)
• ; CALAN : jj lui din Hunedoara, Ale- ( COMEMORARE
Casa de cul- | xandrina Tăbăcaru a în- s © MIINE, cînd adorata noas
RIA: Aven- tră rază de soare, zîmbet şi
•a Neagră — > chis ' cartea de muncă I floare, Ancuţa Avieriţei prin
(Mureşul) j B spre a trece la bineme- k de'în buchetul vieţii al doilea © ASTAZI se împlinesc
eţul elcctrib k ritata odihnă pe care o I trandafir, mămica şi tăticul şase ani de cînd îndure
GHELARfr îi urează „La mulţi ani rata familie Popa din
digo (Mine- | aduce pensionarea. N-a J fericire şi multă sănătate. Haţeg depune lacrimi,
J întrerupt însă şi munca de ■ (11681) flori şi luminări pe mor-
© ASTAZI, cînd pe seninul mîntul lui POPA SABIN
I harnic activist obştesc al I
cer* al vieţii tale va străluci care ne-a fost fiu, frate,
I Crucii Roşii. Odihnă plă- J a 18-a stea, dragul nostru soţ şi tată, dispărut în
J cută şi, deopotrivă, suc- | Sorin Băcăoatiu, mămica, tă tr-un trist accident.
I ces în activitate • Pen- ' ticul şi fratele îţi urează „La
Cel cnrc tipăresc ziarul sînt şi primii săi cititori. mulţi ani !“. (14676) Sabine, întreaga noas
* tru completarea necesa- I tră familie nu te va )u
I rului de apă la nivelul k © DRAGA mămică, acum
: Vremea va nu, Gheorghe Kiss, Avram de astăzi a împlinirilor co k impus de buna desfăşu^ I la împlinirea a 25 de ani, eu tea uita niciodată. (14690)
rul mai mult (Urmare din pag. 1) şi tăticul îţi urării „La mulţi
al va ninge Popa, Ludovic Otvos, Bela lectivului. I rare a proceselor de pro- J ani !“, sănătate şi fericire.
se va depu- Szemcsuk, Gheorghe Kasler, Ziua tipografilor — zi cu J ducţie la noua prepara- 1 Sorina Mado.şa. (14668)
Ueaţă locală, parte dintre făurarii ziaru Leonid Jurca, Terezia Stin I ţie a cărbunilor de la I DECES
ufla slab la adinei semnificaţii în inima VÎNZĂRI -
lui şi, în acelaşi timp, pri gă, Maria Csampai, Maria şi fapta tipografilor. Cu a- I Livezeni, constructorii din J
est si sud-
mii cititori ai săi. Să con Tudor, Ana Moldovan, * brigada nr. 2 a I.A.C.M.M | CUMPĂRĂRI
raturlle mi- celaşi gind curat cu care © COLEGII de la Ofi
tinuăm apoi cu brigadierii | Petroşani au finalizat iu- * © VIND televizor Diamant ciul d 3 calcul al p.T.T.R.
cuprinse în- Georgeta Macavei şt, evi ei vin spre sufletul şi con • crările la priza de apă I 2520 nou. Sport 231, magnoto Deva sînt alături de Ar-
-5 grade, iar Nicolae Matei şi Maria dent, mulţi alţii .care, prin ştiinţa cititorului, le dorim I de pe DÎrîul Dîlîa si la k fon Kashtan. Cum-vtr Te thur in greaua pierdere
între —3 şi Popa, moistrul loan Dră- continue eforturi şi străda astăzi, noi împliniri, izbinzi lor nou. Deva, t-lefon lH>’7. pr’e* . rtă de trecerea ful
guş, cu Ana Balaşfi, Do " conducta de aductiune { (rr.oiî
eteorolog de gerătoare în nefiinţă a
rin Iepure, Nicolae Florian, nii, cu migală, dar şi te în nobila lor muncă pusă I D‘nă în incinta preoara- * tatălui său
Proncenco). © VIND apartament doua KINDER ŞTEFAN.
Remus Trif, Nicu Pădorea- nacitate, dau dimensiunea în slujba cuvîntului tipărit. * tiei. ► camere, beva, Micro 15, bloc 1 (14117)
47, telefon 21251. (14713)