Page 50 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 50
încheierea vizitei de prietenie în ţara
noastră a preşedintelui R.A. Egipt,
Mohamed Hosni Mubarak
CONVORBIRI OFICIALE
Preşedintele Republicii în continuare, contribuţia P r e ş e d i n ţ i i Nicolae
Socialiste România, tovară activă la soluţionarea glo Ceauşescu şi Mohamed
şul Nicolae Ceauşescu, s-a bală, pe cale politică a Hosni Mubarak au expri
reîntîlnit, duminică dimi problemelor complexe din mat, totodată, dorinţa de
neaţa, cu preşedintele Re Orientul Mijlociu,, în con a continua dialogul tradi
publicii Arabe Egipt, Mo formitate cu năzuinţa po ţional la nivel înalt, sub
hamed Hosni Mubarak. poarelor din această zonă liniind rolul său determi
de a trăi şi a se dezvolta nant în aprofundarea re
în timpul convorbirilor,
cei doi preşedinţi au con într-un climat de pace, se laţiilor pe multiple pla
Anul XXXVIII, nr. 9 046 MARTI, 16 DECEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani tinuat examinarea unor curitate şi colaborare. nuri dintre România şi
aspecte importante ale Cei doi şefi de stat şi-au Egipt.
Preşedintele egiptean a
dezvoltării relaţiilor româ manifestat satisfacţia faţă adresat, încă o dată, tova
de schimbul util şi fruc
Răspundere, competenţă, angajare no—egiptene, corespunză tuos de păreri pe care l-au răşului Nicolae Ceauşescu
tor dorinţei şi aspiraţilor
avut cu prilejul acestei noi
de progres ale ambelor
vizite de prietenie, consta- cele mai calde mulţumiri
pentru sentimentele prie
ţări şi popoare. S-a pro
fermă pentru asigurarea condiţiilor cedat, totodată, la un larg tînd că, în problemele fun teneşti . şi ospitalitatea de
damentale ale vieţii mon
care s-a bucurat în timpul
şi aprofundat schimb de
păreri cu privire la evo diale, România şi Egiptul vizitei în ţara noastră.
poziţii
identice
au
sau
realizării sarcinilor anului 1987 luţia vieţii politice inter foarte apropiate. S-a ex şurat într-o atmosferă de
Convorbirile s-au desfă
naţionale.
primat convingerea că, pe
Un loc important în baza înţelegerilor conveni caldă prietenie, de înţe
— Au mai rămas, iată, lizarea unei producţii de cifice fiecărui sector, re- cadrul convorbirilor a fost te, se vor dezvolta şi mai legere şi stimă reciprocă,
tovarăşe Marcu Boantă, 3 300 tone cărbune pe zi, flectînd specificul muncii consacrat situaţiei din mult relaţiile de colaborare caracteristică bunelor rela
secretar al comitetului de ceea ce înseamnă şi pro şi dificultăţilor din abata Europa, precum şi conflic dintre România şi Egipt, ţii dintre ţările şi popoa
partid de la întreprinderea ducţia stabilită pe prima je. La sectorul 1, bunăoa tului din Orientul Mijlo atît pe plan bilateral, cît rele noastre.
minieră - Petrila, puţine zi perioadă a anului viitor. ră, cel. care în 1987 va tre ciu. şi pe arena mondială, în Rezultatele vizitei au fost
le pînă la sfîrşitul anului. De aici, un întreg complex bui să devină cel de bază, Preşedintele Nicolae folosul şi spre binele am consemnate într-un comu
Sînt zile decisive pentru de programe şi măsuri teh- pentru îndeplinirea în bu Ceauşescu a reafirmat, şi belor ţări şi popoare, al nicat comun, care se dă
realizarea sarcinilor anu nico-economice şi politico- ne condiţii a sarcinilor a cu acest prilej, hotărîrea cauzei păcii, înţelegerii şi
lui în curs, dar în acelaşi organizatorice. Acestea vi fost nevoie şi va trebui şi României de a-.şi aduce. colaborării internaţionale. publicităţii
timp, o perioadă de ma zează în primul rînd in în continuare să ne inten CEREMONIA PLECĂRII
ximă importanţă pentru tensificarea activităţii de sificăm • eforturile pentru
bunul mers al treburilor investiţii, asigurarea liniei eliminarea excesului de Duminică la amiază s-a P r e ş e d i n t e l e Nicolae în continuare, preşedin
din 1987. Iată de ce, în de front şi a capacităţilor căldură, realizarea unui încheiat vizita de priete Ceauşescu şi preşedintele tele Mohamed Hosni Mu
dialogul nostru de astăzi, de producţie necesare rea aeraj corespunzător, îmbu nie efectuată în ţara noas Mohamed Hosni Mubarak barak şi-a luat rămas bun
am dori să subliniem cîte- lizării producţiei fizice de nătăţirea aprovizionării. tră, la invitaţia tovarăşu au sosit împreună la aero de la oficialităţile române
va domenii mai importan cărbune, creşterea produc Plecînd de la aceste nece lui Nicolae Ceauşescu, pre port. Aici se aflau pri prezente pe aeroport.
te ale muncii organelor şi tivităţii muncii, îmbunătă sităţi, comitetul de partid, şedintele Republicii Socia mul ministru al guvernu Un grup de pionieri a
organizaţiilor de partid din ţirea ' calităţii producţiei. cele patru organizaţii de liste România, de preşedin lui, Constantin Dăscălescu, oferit preşedinţilor Nicolae
bază au analizat cu exi tele Republicii Arabe Egipt, membri ai Consiliului de Ceauşescu şi Mohamed
genţă şi aii stabilit măsuri Mohamed Hosni Mubarak. Stat şi ai guvernului, ge Hosni Mubarak buchete
VIAŢA D PARTID şi responsabilităţi concre Solemnitatea plecării nerali, alte persoane ofi de fiori.
te. Prin creşterea rolului La scara avionului, pre
înaltului oaspete egiptean ciale.
întreprindere pentru ca folosirea mai judicioasă a adunărilor generale, urmă a avut loc pe aeroportul Erau prezenţi ambasado şedinţii Nicolae Ceauşescu
şi Mohamed Hosni Muba
încă din primele zile ale energiei, materialelor şi rirea mai îndeaproape a Otopcni, unde erau arbo rul Egiptului la Bucureşti
anului 1987,' producţiile pieselor de schimb ş.a. De înfăptuirii sarcinilor încre rate drapelele de stat alo şi membri ai ambasadei. rak şi-au strîns cu căldură
Au fost intonate imnu
realizate să se ridice la ni bună seamă, în materiali dinţate, participarea direc României şi Egiptului. rile de stat ale Republicii mîinilc, s-au îmbrăţişat
Ceremonia ’ plecării şe
tă si implicarea mai fermă
Pe frontispiciul aerogării
velul planificat. zarea acestora în primele a tuturor factorilor în re se aflau portretele pre Arabe Egipt şi Republicii fului statului - egiptean s-a
— Adevărul este că ne rînduri se află comuniştii, zolvarea problemelor, în şedinţilor Nicolae Ceauşescu Socialiste România. desfăşurat î-n aceeaşi at
:
batem în fiecare moment cei care la fiecare loc de tărirea răspunderii, dar şi şi Mohamed Hosni Muba P r e ş e d i n ţ i i Nicolae mosferă caldă, prieteneas
pentru creşterea cantităţi muncă reprezintă nucleul -a exigenţei faţă de cali rak, încadrate de drape Ceauşescu şi Mohamed că ce a caracterizat în
lor zilnice de cărbune şi mobilizator al oamenilor tatea muncii fiecărui co lele Republicii Socialiste Hosni Mubarak au trecut treaga. vizită.
atingerea încă de pe acum muncii. Căutările si efor munist, a cadrelor de con România şi Rcpiîblicii A- în revistă garda de onoa La ora 12,00 aeronava
a sarcinilor anului viitor. turile organelor şi organi ducere s-a reuşit o consis rabe Egipt. re. prezidenţială a decolat.
Kste o muncă foarte com zaţiilor de partid sînt, a- tentă îmbunătăţire a mun
plexă, în care cele 29 or cum, permanent orientate cii. O dovedesc rezultate
ganizaţii de partid ale spre adaptarea şi perfec le superioare dobîndite în
noastre, cei 1100 comunişti ţionarea stilului, a meto ultima vreme. Dezvoltarea economico-socială a României in 1987
depun eforturi stăruitoare delor de muncă, care să — Spuneaţi că din par
Am pornit de la faptul că răspundă cît mai bine noi tea comitetului de partid
în 1987 colectivul nostru lor cerinţe şi exigenţe, să al întreprinderii răspun VENITUL NAŢIONAL
şi-a propus să ajungă în fie cit mai aproape de o- deţi direct de sectorul 2.
tre unităţile fruntaşe de biectivcle specifice pe ca •Desigur, acest fapt reflec
profil din Valea Jiului. A- re le avem pentru 1987. tă una din modalităţile
cest lucru ne obligă. — Să concretizăm p par comitetului de a sprijini,
— Care sînt domeniile te dintre cele care defi coordona şi controla orga
in care organele şi orga nesc mai exact aceste pre nele şi organizaţiile din
nizaţiile de partid şi-au ocupări. subordine. Spuneţi-ne cîte-
orientat în prezent efor — Acestea sînt foarte
turile ? multe şi vizează o arie lar VALENTIN NEAGU
— Prin tot ceea ce în gă de probleme. De fapt,
treprindem, urmărim rca- se poate spune că sînt spe (Continuare în pag. a 2-a)
Învăţămîntul agrozootehnic In inima munţilor — oameni i magistrala Sîntămăria-Orlea—
Deva. Este ultima şl ccn 9
mai grea parto a lucrărilor .
să se bucure de atentie şi fapte la înălţimea de racordare şi va fi execu- 1
tată de brigada nr. I a An- 9
f I treprizol do construcţii căi .
ferate Timişoara.
maximă In toate unităţile! timpurilor pe care le trăim • cultură din Deva a găzduit n NOU NĂSCUŢI. ÎI1 acest 9
q SIMPOZION. Casa de
I simpozionul pe tema : „Pa- an, pînă ieri, la Hunedoara 1
Un lucru este cert şi nea interlocutoarea — asu Există dovezi certe care care au trecut de la Con- @ cea — deziderat vital al o- sosiseră pe lume peste 1721 de 9
vrem să-l evidenţiem încă pra amplasării culturilor, atestâ faptul că bogăţii- greşul al IX-lea al părţi / menirii", organizat de Co- copii — băieţi şi fete, în pro
mitetul municipal al femel-
de la început : în majori fertilizării terenului, efec le minerale de la supra- dului, a necesitat sporirea i lor. Au prezentat comuni porţii aproape egale, cu un 1
tatea unităţilor din Consi tuării tuturor lucrărilor la faţă şi din măruntaiele continuă a bazei de rna- 0 cări prof. Adela Ilerban, mic avantaj in favoarea fe- O
ciorilor. 1721 de bucurii în j
liul unic agroindustrial timp şi la cel mai înalt Munţilor Poiana Ruscăi au terii prime şi resurse ener- 1 muncitoarea Lucrcţia Ko- tot alitea familii. Fericire şi
Tote.şti învăţămîntul agro nivel calitativ. în jurul fost extrase şi valorificate getice ale ţării — sublinia 0 vacs, prof. I.ucia Kondolea- viaţă lungă tuturor. ®
nu, prof. Maria Razba. In
zootehnic se bucură de a- orei 14 erau aproape toţi din vremuri străvechi. Ase- . ing. Adrian Uriţescu, direc- • încheiere, corul claselor I-
a COLABORARE FRUC- 1
tenţie maximă din partea cursanţii prezenţi. Lipseau menea dovezi se află la în- torul Carierei miniere 0 IV de la Şcoala generală nr. TUOASA. Calitatea lucrări- ®
tuturor factorilor. Aceas doar trei, despre care se demîna arheologilor şi is- Zlaşti. Dorinţa fierbinte a . 8 şi grupul vocal al Liceu- lor aflate în curs de exe- »
lui pedagogic au prezentat cuţie la noul furnal de 1000
1
tă concluzie s-a detaşat cu ştia că sînt bolnavi. toricilor. Oamenii care as- colectivului unităţii noas- ® un izbutit program artistic. mc de la Hunedoara intere- ®
prilejul raidului efectuat, La C.A.P. Ostrov cercul tăzi alcătuiesc colectivul tre de a răspunde întoc- sează deopotrivă, atît pe \
împreună eu lucrători ai pentru lucrătorii din cul Carierei miniere Zlaşti, u- mai acestei cerinţe formu- E PRIN MUNCA PATRIO- beneficiar (combinatul side- ^
9 TlcA. no Ia inginerul Ni-
. colao Ciroza, şeful sectoru- rurgic), cît si pe construc-
C.U.A.S.C. TOTEŞTI 1 Iul gospodărie comunală şl tor (I.A.C.R.S.H., brigada I
CAR1ERA MINIERĂ ZLAŞTI • locativă al Consiliului popu- 0 1). Cea mai recentă dova- 9
Iar municipal Hunedoara, dă o constituie grija faţă
Uniunii judeţene a coope tura mare s-a ţinut în sa allăm că hunedorenii au a- de protejarea agregatelor — )
rativelor agricole de pro tul Ostrovu Mic. Aceasta, nitate de frunte din corn- late în repetate rînduri de ® menajat anul acesta un parc nisip, pietriş, apă pentru ,
ducţie, în unităţile agri deoarece în Ostrov, a ru ponenţa întreprinderii mi- secretarul general al parti- I ÎI1 apropierea liceului nr. 2, amestec — împotriva îngheţu- ‘
cole din această zonă a lat pe ecranul cinemato niere Hunedoara, sînt cei dului, tovarăşul Nicolae terenuri de sport în micro lui. Astfel, prin furnizarea de ®
judeţului. graf ului filmul „Cultura care - prin rezultatele ob- Ceauşescu, se concretizea- • 7, au curăţat albia rîului către beneficiar a agentului j
1 Cerna pe o lungime de 3 Icni,
Am sosit la C.A.P. Clo- cartofului" — temă ce s-a ţinute şi în acest prim an ză în tonele de produse , au plantat 10 000 bucăţi ar termic, temperatura agrega- 0
telor la punerea lor în ope
potiva cu cîteva minute dezbătut în -ziua aceea. al cincinalului 1986 — de- nemetalifere livrate peste bori şi arbuşti ornamentali, ră este de plus 18 grade C, l
înainte de ora 14, cînd tre Cercul cu profil zooteh monstrează .elocvent exis- plan celor mai mult de 250 I au efectuat multe alte lu- chiar şi în zilele în care $
crărl pentru frumosul ora-
buia să-nccapă dezbaterea nic a avut ca temă „Teh tenţa^f în continuare aici a beneficiari din întreaga ţa- • şului lor. mercurul termometrelor co
temei „Tehnologia culturii nologia creşterii viţeilor". unui Jmens rezervor, de bo- ră. Astfel, cu o lună îna- I boară sub zero, *
griului". Lectorul cercului. Cînd, am ajuns la C.A.P. găţii. intea încheierii acestui an, ■ O LUCRARE IMPOR- •
TANtA. în Slmeria au Sn-
Elena Lepădătoni, inginera Rîu de Mori era trecut „Amplul proces de dez- minerii şi preparatorii din • ţ ceput lucrările de subtrnver-
şefă a unităţii, avea pre- bine de ora 14. voltare pe care industriile ' sare pe sub 8 linii de cale LSI |w’/fm
,gătit, planul expunerii ce siderurgică şi chimică l-au MIRCEA DIACONU ferată a conductei de apă
urma să o ţină în faţa TRAIAN BONDOR cunoscut în anii -socialis- ............................ • potabilă ce leagă oraşul de --------------------------
cursanţilor. mului, mai cu seamă în cei (Continuare în pag. a 2-a) • 1
— Voi insista — ne spu- (Continuare în pag. a 2-a)
