Page 51 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 51
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMU
în permanenţă, ÎHVATAMlNTUL AGROZOOTEHNIC
în concordanţă cu sarcinile (Urmare din pag. î) mico-financiar". Prezenţa
la curs a fost slabă, ex
punerea lectorului n-a fost Lăudabilă graba cu car nea cetăţeanul, nu-i poli 20
— Cînd va începe învă-
comunei ţămîntul agrozootehnic ? urmată de dezbateri. La re ne răspunde conduce urni să-şi facă treaba...", 20
20
rea întreprinderii judeţe
C.A.P. Toteşti s-a dezbă-
— La ora 14 trebuia să - tut aceeaşi temă ca şi la
ne de transport local Hu
„Devenii au datoria să-şi
înceapă, dar încă n-au C.A.P. Peşteana. Cursanţii nedoara—Deva la nota „Am facă municipiul tot mai
Ca populaţie şi chiar ca Comuna are şi un pro venit cursanţii — nc-a răs primit un colet", apărută frumos" se intitula raidul,
întindere, comuna Unirea gram de dezvoltare a in puns Pascu Hîcă, inginerul s-au dovedit interesaţi de la rubrica „Semnal". Am însoţit de fotografii, apă
este o comună mică. Ca dustriei mici şi prestărilor şef al cooperativei. temele predate şi au parti rut în nr. 9019 al ziarului.
diversitate de probleme pe de servicii, în care sînt In ziua aceea urma să cipat în număr mare la respectat Intru totul con G.I.G.CX. ne răspunde : a) 20
ţinutul şi forma răspunsu
care le are de -soluţionat implicate, deocamdată, co se dezbată aceeaşi temă, dezbateri. Emil Cozae, Ioan „Referitor la imaginea fo
consiliul popular local, în operativa agricolă de pro atît la cercul pentru lu Muşa, Marioara Prejban şi lui semnat de ing. Ioan to nr. 3, considerăm că
Bâja, director şi sing. Ta-
alţii iau parte frecvent la-
să, nu se deosebeşte de al ducţie şi cooperativa de crătorii din vegetal, aît şi dezbateri, ridicînd pro nia Pavel, de la compar afirmaţia locatarilor nu se
tele mai mari. Şi aici se producţie, achiziţii şi des pentru cei din zootehnie : bleme care sînt lămurite timentul exploatare, in care Justifică. In articol se spu 21
duce lupta pe toate fron facerea mărfurilor. Prima „Tehnologia producerii şi ne că dc săptăinîni întregi 22
turile pentru a-i smulge realizează, din sarcina de conservării furajelor". Cînd pe loc. se spune: „pentru deservi gunoiul nu a fost ridicat.
rea populaţiei din muni
La C.A.P. Sarmizegetusa,
pămîntului cit mai multe plan, ceva mai mult de s-ău strîns vreo 15—20 de s-a lucrat, în ziua raidu cipiul Deva funcţionează Cu toate că repartiţia ini
roade, se fac eforturi pen jumătate, în timp ce cursanţi din cei 42 coo lui nostru — cu o puter patru taximetre persoane, ţială de motorină a fost
tru a îmbogăţi material şi C.P.A.D.M. o va depăşi peratori înscrişi —• oame nică mobilizare de coope trei furgonete şi un ca mică, ea s-a mai redus cu ţ=
spiritual viaţa oamenilor. substanţial, contribuind la nii au fost introduşi în ratori şi atelaje — la mion pentru transportat 25 la sută, dar şi în aces m
Rezultatul depinde tn mă realizarea unui volum de biroul fermei zootehnice transportul gunoiului şi te condiţii întreprinderea a
sură hotărît&are de modul industrie mică şi prestaţi' — o încăpere mică de cîţi- fertilizarea terenului. Dra- marfă populaţiei. Acestea făcut eforturi deosebite,
sînt dirijate în funcţie de
in care consiliul popular pe locuitor în valoare de va metri pătraţi unde nu * goş Vrînceanu, inginerul reuşind să transportăm în d
ştie să unească forţele co circa 2 200 lei. Resursele încăpeau mai mult de cî- şef al cooperativei, s-a gîn- solicitările populaţiei — medie 50 eonteinere/zi, 6,
munei şi să le mobilizeze dezvoltării, ale înfăptuirii teva scaune. cîit că nu e bine să se ce frumos sună n.n. —, de deci cel puţin o dată pe ai
pentru dezvoltarea perma programului în discuţie în — De ce nu ţineţi dezorganizeze această ac către dispecerul I.J.T.L. săptămînă să se treacă pe j»
8,
—
telefon 1G084 — care
nentă a localităţilor. Şi. în această unitate nu sînt e- cursurile învăţămîntului tivitate. Aşa că; într-o funcţionează în prezent în la un punct dc colectare. C
funcţie de aceasta, şi în puizate. Lingă activităţi agrozootehnic la şcoală, de pauză, i-a strîns pe toţi clădirea gării C.F.R. Deva. In scopul unei bune ser n p
stilul de muncă, de con ca tinichigerie auto, tîm- pildă, într-o clasă ? — am cei ce munceau la admi Menţionăm că dispeceratul viri a populaţiei, pentru a K
ducere al organului local plărie, croitorie, zidari-zu- întrebat-o pe Doina Mun- nistrarea îngrăşămintelor I.J.T.L., încă de la data se reduce cantitatea de i(
!(
:
al puterii de stat se pro gravi, cojocărie şi transport teanu, şefa fermei zoo naturale şi pe ce din înfiinţării întreprinderii, motorină, am transformat ifi
tehnice ? zootehnie într-o sală în funcţionează. Faţă de cele o parte din autocontcine-
duc mutaţii. hipo, cooperativa intenţio — Nu ne-am gîndit la călzită şi le-a expus cea de mai sus, dacă s-ar fi re pe combustibil gazos, Şt
Ti
asta. de-a patra temă din pro apelat la serviciile I.J.T.L.- urmînd ca in anul 1987 Şl
12
O menţiune se cere fă gramul pe acest an. Lecto ului, coletul ar fi putut fi toate cele opt nutocontei- II
STILUL DE MUNCĂ AL CONSILIULUI POPULAR cută în legătură cu des rul . le-a vorbit oamenilor transportat' în condiţii de nere să funcţioneze pe gaz. ti
făşurarea învăţămîntului simplu, limpede, subliniind pline de siguranţă a cir b) Referitor la imaginea Ti
agrozootehnic în cele trfei — cu exemple concrete — culaţiei şi legalitate a foto nr. 6, cînd s-a făcut Iii
Comuna nu a realipit în nează -- după cum ne in unităţi din comuna Rîu IV
acest an producţiile plani formează preşedintele ei de Mori : n^a participat importanţa pe care o are transportului". sistematizarea zonei res A
A
ficate la cereale păioase Simedru Scorobete — să nimeni de la comitetul aplicarea îngrăşămintelor Vom face unele preci pective, căminul de apă r
;
şi cartofi, dar le-a depă dezvolte in continuare ac comunal de partid sau de naturale în obţinerea de zări, tocmai pentru a ven fost acoperit de covorul as ti
şit substanţial la porumb tivitatea de tăiat lemne de la consiliul popular. recolte superioare. Oame în sprijinul bunelor inten faltic, fără ca acest că I)
SI
In cadrul programului pen foc (în prezent această La C.A.P. Peştcnna s-a nii au ascultat cu aten ţii ale conducerii I.J.T.L. min să fie supraînălţat. Şt
tru dezvoltarea agriculturr prestaţie o asigură parti dezbătut, în cercul de la ţie, au pus cîteva între Hunedoara—Deva. După ce Manevrarea vanei din că ei
atenţia s-a îndreptat prio cultura marc „Aplicarea bări, după care s-au în — aşa cum ni se semnala min făcîndu-se numai în P ri
secţia
deosebite,
cazuri
ritar spre pregătirea recol culari autorizaţi), centru noului mecanism econo- tors la treburile lor din de către cititorul Andrei 2i
telor anului viitor. Se in de închirieri, secţie de ziua respectivă. Miheţ, din Deva — a în A.C.T. nu s-a sesizat ime r
sistă pentru redarea inte prefabricate din beton, şi cercat în zadar, la telefo diat. In urmă cu trei săp- £
ÎI
grală in circuit a supra altele. Consiliul popular a nul 16084, să facă rost de tămîni, asfaltul s-a spart p
feţelor planificate. O ac sesizat capacitatea de or Răspundere, competenţă, angajare o maşină, pentru a-şi du pentru dezgroparea şi su- n
ţiune de mare importanţă ganizare a C.P.A.D.M. şi ce coletul de la mesager’a praînălţarea acestui căr;j,-i U
(Urmare din pog. 1) — Este vorba de o slabă gării din Deva, m'ercuri,
în care sînt antrenate for a folosit-o şi sprijinit-o, organizare a muncii, de o 26 noiembrie a.c., a pr'mit la cota necesară. Problema
ţele din agricultura comu ceea ce este bine. s-a rezolvat, dar Intr-ade fl
va domenii în care comu insuficientă implicare a u- 0 licărire de speranţă de
nei este aceea de îmbu Judecind lucrurile pe ba niştii de aici acţionează nor şefi de brigadă, a celor la acelaşi telefon. „Reve văr cu o miră întârziere. ■
nătăţire a calităţii solului za cifrelor se poate trage pentru pregătirea produc patru organizaţii de partid niţi peste 20 de minute — c) Lucrarea „Amenajare
prin aplicarea de amenda concluzia că înfăptuirea ţiei anului 1987. de aici. De altfel, la nive 1 s-a spus. Vom asigura un unitate de alimentaţie pu
mente calcaroase şi prin prevederilor respectivului — Fac parte chiar din lul comitetului de partid mijloc de transport". La blică „Izvorul veseliei" r <
fertilizarea eu gunoi de program a fost bine con organizaţia de partid a al întreprinderii am ana orele 14,20 rugămintea a (imaginea nr. 8) a fost a- u
grajd. „Nu ne permitem dusă pînă acum. Bine dar sectorului 2. Toţi membrii lizat şi luat măsuri pentru fost repetată cu insisten taeată în trimestrul I 1986, A
K
nici o derogare de la pre cu posibilităţi de îmbună comitetului şi cadrele de îmbunătăţirea activităţii. ţă. „Nu am maşină, dom’le. în baza comenzii I.C.S.A.P. d
— Care sînt laturile în
conducere fac parte din
Aşteaptă" — a fost răspun
vederile programului de tăţire chiar în propria ca astfel de organizaţii din care comitetul de partid, sul lucrătoarei de la 16084. Deva. La decontare, am în- b
oarece avem convingerea să. Consiliul popular nu sectoarele întreprinderii. organele şi organizaţiile Iar pentru a nu mai pu lîmpinat greutăţi, I.C.S.A.P. c
că dacă n-am obţinut re are încă o activitate pro Acest lucru pentru a-i im sale trebuie să acţioneze tea fi deranjată a pus re nefiind solvabil şi pentru (<
coltele planificate este pen prie de producţie de indus plica mai responsabil în 'mai hotărît pentru înlătu ceptorul pe masă — se au alte lucrări executate, a- s
tru că nu am dat atenţia trie mică sau prestatoare activitatea oamenilor şi a rarea unor astfel de situa zea ce discuta cu o cunoş jungîndu-se pînă la 1,5
cuvenită acestei acţiuni" de servicii. răspunde de ceea ce se ţii şi asigurarea condiţii tinţă, ceea ce nu esle ca milioane lei. In acest con
— ne spunea primarul co Analizele pe care le în face sau nu. La sectorul lor corespunzătoare în zul să redăm aici. Adu text, G.I.G.C.L. Deva a ho- u
1987 ?
munei, tovarăşa Son ia Ro treprinde, periodic, biroul 2 depunem mari eforturi cem argumentele de faţă tărit sistarea lucrărilor pî N
ti
deam Dacă la porumb s-pu executiv în şedinţe sau pentru depăşirea unor pro — în primul rînd este în sprijinul conducerii nă la onorarea debitelor, îl
bleme de tectonică a celor
obţinut 4 980 kg la hectar, consiliul popular în sesiurv create do căldura excesi vorba de asigurarea numă I.J.T.L. Hunedoara—Deva care s-au reglementat dc- îs
rului de posturi în cărbu
în loc de 3 500 kg cit fu au la ordinea de zi astfel vă. In ultima vreme or ne, impulsionarea activită pentru a o îndemna să-şi abia la finele trimestrului 0
sese planificat este pentru de probleme. Modul cum ganizaţia de bază de aici, ţii de pregătire şi deschi controleze mai atent oa III 1986. Asupra execuţiei I
că s-a lucrat pămîntul aşa acţionează consiliul popu cei 70 de comunişti s-au deri, creşterea responsabi menii puşi şi plătiţi să şi-a mai pus amprenta şi C
cum cere această cultură. lar lasă să se întrevadă implicat mai hotărît în re lităţii în aprovizionarea facă o servire cit mai bu lipsa documentaţiei tehni X
Elasticitatea, mobilitatea de un bun coeficient de elas zolvarea lor, dar şi la des brigăzilor, rezolvarea în nă cu putinţă pentru cei ce, cu avizele necesare, 1 c
acţiune în conducere — o ticitate şi adaptabilitate la chiderea de noi capacităţi, întregime a sistemului de care le solicită serviciile. predarea ci completă fă C
ştie acum şi biroul 'execu trebuinţele concrete de la completarea efectivului. transport din subteran Ia Doar în slujba servirii cîndu-se de-abia în 14 no- <
—
Care este explicaţia
tiv al Consiliului popular dezvoltare. Posibilităţi de_ că, de exemplu, la secto suprafaţă etc. In toate a- populaţiei sînt puşi şi plă ieţnbrie 1986. începînd cu
cestea, de fapt în întreaga
Unirea — nu se cîştigă perfecţionare încă mai' rul 4, cel mai mare al u- noastră muncă este nevoie tiţi I.......Că pe unii fără această dată, lucrările au c
decit acţionînd eu spirit sînt, pornind de la proble nităţii, în aceleaşi condi de o mai mare răspunde Să-l... ungi, cum bine spu fost reluate". d
revoluţionar, prevăzînd mele concrete evocate în ţii de muncă, sînt brigăzi re, competenţă, de angaja E
consecinţele, adaptîndu-se aceste rînduri. care nu-şi fac planul, iar re şi o permanentă adap I C
permanent, uneori chiar altele îl depăşesc substan tare a stilului de muncă d
ION CIOCLEI ţial ? la nevoile producţiei.
din mers. Prevenirea şi combaterea t
(
(Urmate din pag. 1) avînd ca sarcină întreţine trichinelozei (
In inima munţilor rea şi repararea utilajelor ; r
Crâciuneasa, Lelese, Teliuc * generalizarea mecanizării Triclilneloza este o boală toxlinfccţil alimentare, pen (
III şi Zloşti au realizat în lucrului in abatajele mine parazitară comună omului şl tru ca mal tîrzlu să se evi
pelor de electromecanici şi muncesc in sectorul Lele animalelor domestice şl săl denţieze prin dureri reuma- 1
plus taţâ de prevederile lor prin utilizarea maşini batice care se hrănesc In mod tolde. In unele cazuri, cînd
excavatorişti Mihai Pascu se, la cea mai mare alti
planului „Io zi" peste 8 800 lor de încărcat tip MIS—1P; obişnuit sau intîmplător cu Infestata este masivă, oame
şi Dumitru Hanganu, de tudine, dau zor la desco- carne infestată. nii bolnavi de trichlneloză i
tone dolomită granulată, schimbarea tehnologiei de
minerul şef de brigadă pertarea zăcămîntului de Porcii se pot Infesta con- pot sfirşi prin moarte.
99C tone talc măcinat şi derocare în cariere prin sumînd şobolanii vii sau ca- Pentru prevenirea apariţiei
Zamfir Văduva, de Sing. talc din carieră. Buldoze înlocuirea camerelor de
2 300 tone dolomită măci ristul Ştefan Paisz, excava- duvro de şobolani Infestaţi, bolii, in conformitate cu le
nată. Toate aceste succese Adrian Rusu şi ing. Ovi- toriştii Traian Cociş, losif minare cu găuri de foreză carno de porc Infestată, carne gislaţia In vigoare, toţi pro s
dc cadavre <Jo animale sălba-
prietarii care sacrifică ţ’orci
diu Chira ca fiind rodul e-
au drept trainic suport an xemplarei organizări a lu Kovacs şi Gheorghe Ma- în diametru de 220 mm. n
gajata, hărnicia şi devo Toate acestea reprezin s d
crului in mină şi carieră, maiţ au ridicat ritmul lu
tamentul cu care muncesc atenţiei permanente acor crărilor la peste 1000 to- tă răspunsurile concrete SFATUL MEDICULUI Ti
toţi oamenii din unitateo ale minerilor şi preparato s
date creşterii productivită ne/zi. ii
noastră". ţii muncii şi grijii deose rilor de la cariera Zlaşti,
Ne am convins de vala- Fapte demne de relevat la sarcinile reieşite din cu- tice Infestate, Jupuite şl a- pentru consum propriu 0030- ti
bite faţă de securitatea am consemnat şi la carie bandonate sau administrate bligaţia de a prezenta pentru k
oilitatea acestei afirmaţii vîntarea tovarăşului Nicolae nesterilizate în hrana porci examen parazitologic (trichi-
parcurgind un traseu care oamenilor, de crearea u- ra Teliuc III, şi la mina Ce- Ceauşescu, la plenara C.C. lor. Nu este exclusă Infesta ncloscoplc) o probă de carne P
a inclus mai multe „puncte nor condiţii de muncă in rişor, şi la uzina de pre al P.C.R. din 9-10 decem rea do la porc la porc prin (40—50 gr) recoltată din muş c
fierbinţi" de lucru din co deplină siguranţă. Aici, în parare. Ni le-au prezentat brie a.c., privind îndepli fecale sau canibalism, prin chii diafragmei, lutercostali, P
farlngelui,
maseterl,
cefei,
drul carierei Zlaşti. Pon vară s-a deschis treapta a oamenii din inima munţi nirea exemplară a planu consumarea de rime sau lar muşchluleţ. Examenele se c- n
ve de Insecte coprofage, sar
derea producţiei de dolo IV-a de exploatare, schim lor, cei care trăiesc şi mun lui de producţie din anul cofage sau hematofage. Prin xecută gratuit In toate cir G
mită marfă obţinută în u- bul condus de Ştefan Ro- cesc la înălţimea timpuri viitor, cel de al doilea an examenul clinic boala nu cumscripţiile sanltar-veterina- ţi
nitate (apioximativ 60 la taru înregi*trînd o medie lor de astăzi. Carol Altman, al actualului cincinal. Iar poate fl diagnosticată la porc. re şi dispensarele veterinare
din judeţ. Afumătorlle nu vor
Omul se poate Infesta fn
sută) se realizează de că la lucrările de forare in inginerul şef a! Carierei destoinicul col’ectiv de oa urma consumului de carne primi carno şl proparato din c
tre colectivul sectorului meni ai muncii de aici este proaspătă, sărată, afumată sau carne fără dovada sanitar- \
carieră de 10-12 ml/schimb. miniere Zlaşti, le concluzio
Crâciuneasa, condus de na astfel : concentrarea ac hotărît să-şi amplifice e- a diferitelor preparate : elr- veterinară de examinare. s
ing. Ioan Zătie. Depăşirea Avînd în atenţie asigu forturile în vederea spori naţl, şuncă, altele, care nu Ş
cu regularitate a sarcinilor rarea unui front de lucru tivităţii de producţie in ca rii aportului lor la conti sînt prelucrate termic şl sînt Dr. IOAN MOLDOVAN, <1
Infestate cu Trichinellu spl-
lunare de plan ne-a fost corespunzător şi pentru pe riere pe două schimburi, nua dezvoltare a economi r •*'*. medic veterinar primar la s
prezentată de şefii echi- rioada de iarnă, cei ce cel de al treilea schimb ei României socialiste. n testările clinice la om Inspectoratul sanitar-veterinar
exprimă asemănător unei al judeţului Hunedobra