Page 54 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 54
Învăţă) factor
jjR
înfăptuirea obiect ivelo r partid, 50 pentru învăţă- tă a sectoarelor şi brigăzi
"4---------*4* majore ale etapei actuale mîntul organizat de sindi lor dc producţie, a fiecă
este indiscutabil legată de cate şi 29 dc cercuri ale or rui Ioc de munt'â
gradul de pregătire poli ganizaţiilor U.T.C. Comitetul nostru dc partid
tică şi profesională al tu Ţinînd seama de sarci a acordat o atenţie deosebită
turor oamenilor muncii, de nile complexe care stau îmbunătăţirii structurii
spiritul de răspundere faţă în faţa noastră, comitetul învăţămîntului de partid,
de realizarea exemplară a de partid, biroul său pun sprijinind birourile organi
sarcin’lor de pian. în acest lin adeent deosebit pe des zaţiilor de bază in pregă
ETULUt JUDEŢEAN m m m sens, şi la noi; anul de în făşurarea la un nivel ca tirea propagandiştilor. Cu
litativ superior a dezbate
această sarcină au fost in
văţă mint politico-idcologic
MUMMIIIIHIJI P U L A R J U D E Ţ E A N 1986—1987 se constituie ca rilor pentru a-şî aduce în vestiţi comunişti "U o bu-
o etapă deosebită în pre
gătirea politico-ideologică VIATA DE PARTID
a membrilor de partid, a
MIERCURI, 17 DECEMBRIE 1986 U.T.C.-iştilor, a celorlalţi
oameni ai muncii. nă pregătire politică şi
în organizarea actualu !. M. BARZA profesională, care se bu
lui an de învăţămînt poli cură de apreciere în colec
tico-idcologic, comitetul de tivele de muncă. Merită
organizare a muncii' partid de la I.M. Barza a tot mai mare măsură con subliniată răspunderea si
avut în vedere măsurile a- tribuţia la aprofundarea activitatea desfăşurată de
cunoaşterii politicii parti
cantităţi mărite de minereu doptate de Comitetul Po dului, la formarea conştiin propagandiştii din organi
zaţiile dc partid bobina],
litic Executiv al C.C. al
P.C.R., privind îmbunătă ţei politice şi gîndirii eco
La rezultatele bune ob şi la lucrările de pregătire real folos. Noi avem con ţirea organizării şi desfă nomice a oamenilor, edu ANDRON JUNEA
secretar adjunct
ţinute în mod constant de şi de construcţii montaj. diţii optime să extragem şurării ' învăţămîntului po- carea lor în spiritul prin cu probleme de propagandă
Mina Deva, sectorul mi La acest indicator, secto în continuare, în mod rit litico-ideologic. Asemenea cipiilor, muncii şi vieţii al comitetului de partid
nier Muncel şi-n adus o rul Muncel şi-a îndeplinit mic minereu peste plan. deziderate sînt urmărite comuniştilor, ale eticii şi de la I.M. Barza
contribuţie însemnată. Har sarcinile pe întregul an Brigadierul Mihai Cioba- permanent în toate cele echităţii socialiste, pentru
nicul colectiv de aici, co 1986 încă dc la jumătatea nu, care lucrează la gale 120 cercuri ale învăţămîn ancorarea dezbaterilor în (Continuare in pag. a 2-a)
viaţa şi activitatea concre-
ordonat de ing. Nicolac lunii noiembrie şi preco ria 1.4. a precizat: tului politico-idcologic de
Stanca, a reuşit, în peri nizăm să realizăm supli — De la începutul anu
oada care a trecut din a- mentar prevederilor în zi lui,. realizările formaţiei
cest an, să extragă supli lele rămase 70 ml la acti noastre, alcătuită din 12
mentar prevederilor pla vitatea de construcţii-mon- oameni, au fost lună de
nului 2 400 tone minereuri taj şi 40 ml la lucrările lună între 110—115 la sută.
complexe, spor de produc geologice. ^Formaţiile care Noi lucrăm la deschiderea
ţie realizat îndeosebi pe au avut un aport hotări- în adîncime a zăcămîntu-
seama creşterii productivi tor la obţinerea acestor lui din perimetrul estic, al
tăţii muncii. sporuri sînt cele conduse minei şi ne dăm tot inte
Am început bine cel de Mihai Ciobanii, Vasile resul pentru a finaliza cit
de 'MM.a-i r-in-inal — Soare si Mihai Stefănitâ mai repede posibil această
importantă lucrare, de ca
§f|lfiei — cit mai re depinde producţia vii
toare a minei.
înainte de a încheia a-
tiuite minereuri î ceste rînduri despre mi
nerii de la Muncel, anga
jaţi cu tonte forţele pentru
ap iu. ... >. . loruiui Am -notat -î părerile a a da ţării tot mai multe
Din prima lună a anului doi dintre cei măi harnici, minereuri, să mai spunem
s-a acordat importanţă mă lucrători ai minei, care se că, alături de ei, merite
rită organizării lucrului în situează frecvent pe locuri pentru sporul de produc
abataje, aprovizionării cu fruntaşe în întrecerea so ţie raportat revin şi mun
materiale şi menţinerii in cialistă pe sector şi unita citorilor electromecanici de
tr-o stare corespunzătoare te. Brigadierul Dănilă Iri aici. coordonaţi dc ing.
de funcţionare a utilajelor mie, bun organizator .şi cu Gheorghe Ple.şa, care ve
Iar rezultatele se văd Ceea 0 temeinică pregătire pro ghează cu dăruire şi se
ce ne bucură sincer este fesională, ne-a spus : străduiesc în permanenţă
faptul că ţa din cele 20 — Am în formaţie oa să menţină în funcţiune în atelierul ile construcţii metalice al I.F.I.C.C.F., se află în lucru cîtcvn turbine
de brigăzi ale noastre în meni harnici, disciplinaţi, toate utilajele si instala de mica capacitate pentru microhldroccntrale. In imagine, lăcătuşii loan Pintca şi
registrează „la zi" depă pe care ne putem bizui, ţiile sectorului. Ncculai Grosu finalizează una din aceste turbine. Foto N. GHEORGHIU
şiri de plan. iar celelalte împreună, din abatajele LIVIU BRAiCA
extrag cantităţile de mine pe care le-ani exploatat,
reu stabilite. am dat peste plan. d& la
— Care sînt brigăzile cu începutul anului, aproape
cele mai mari plusuri de 1 000 tone de minereu, Implicare responsabilă, strădanii eficiente pentru
dc începutul anului ? complex de bună calitate.
— Prin productivitate Ne-am însuşit în -mod co
peste nivelele stabilite in respunzător tehnologia pe sporirea continuă a producţiilor animaliere
abataje, calitate şi ritmici care o folosim — abataj
tate în extracţia minereu cameră cu surpare — şi ne
lui s-au evidenţiat, mai străduim zi de zi să res In organizarea secţiei agrare a Comitetului jude sesc de la iesle, mai multe lotizarea animalelor, care
ales, formaţiile conduse pectăm consumurile nor ţean de partid, marţi dimineaţa s-a efectuat un nou cupe pentru adăpat, iar o au totuşi o stare fiziolo
de Dănilă Irimie. P .mpi- mate de materiale, să uti control în ferme şi brigăzi zootehnice, urmărîndu-sc bucată de acoperiş spart gică corespunzătoare. Nu
lius Domide, Ilie Golcseu, lizăm la capacitate utila cum se realizează furajarea şi îngrijirea animalelor, stă gata-gata să cadă. este, de asemenea, rezol
Octavian Nichilciuc, Gheor- jele din dotare. Fierăsti’a- evoluţia producţiei dc lapte şi a natalităţii, gospodări Măcar de ar pica, să-i tre vată alimentarea cu apă a
ghe Irimie, Costache Sma- icle pneumatice pentru tă rea furajelor, ordinea şi disciplina cu care se lu zească la realitate pe tova adăposturilor. Este nece
dici — de la producţie. ierea lemnului, care ne-au crează, implicarea şi strădania depusă pe linia des răşii din conducerea uni sarii repararea urgentă n
Dar brigăzi omogene, cu fost de curînd repartizate făşurării în cele mai bune condiţii a stabulaţiei 1986/ tăţii. tocătorii, pentru a se ad
putere de mobilizare avem la abataje, ne sînt de un 1987. Din numeroasele constatări ale raidului, spi Animalele nil sînt loti ministra animalelor nutre
cuim : zate, nu se furajează di ţurile tocate şi preparate
ferenţiat, hrana principală în furaj unic. Mai ales
acest an, colectivul de mun- i C.A.P. Brănişca. Remar nu numai că ele persistă, constînd din paie şi un că unitatea a intrat în
i că de la I.C.S. mărfuri al.i- ^ căm buna prezenţă la pro dar s-au şi amplificat. Con siloz de foarte slabă cali stabulaţie cu deficit de
a mentare din Hunedoara ra
portează un frumos succes: | gramul de dimineaţă, atît form graficului afişat la tate. Şi, fireşte, că au o furaje.
i a recuperat de la populaţie, _ din partea îngrijitorilor cit sediul unităţii, ieri, la pro stare fiziologică precară, C.A.P. Căstău. Şi aici
• spre a fi refolosite, sticle m şi a celorlalţi factori im gramul de grajd trebuia iar faptul că sînt neîngri programul de grajd a în
gg FREMIU PENTRU HU şi borcane diferite în valoa- t
i re de peste 2,5 milioane plicaţi în problemele zoo să participe din partea jite amplifică impresia de ceput la timp şi s-a des
NEDOARA. La tradiţionala
© manifestare „Imnuri mehe- lei. cu cele mai bune rea- * tehniei. Mai exact împreu c o n d u c e r i i Gheor lipsă de răspundere pen făşurat în mod normal,
Uzări în această privinţă se \
i dinţenc" de la Drobeta-Tur- înscriu unităţile alimentare nă cu îngrijitorii, s-au a- ghe Ardelean, economistul tru soarta lor. Alte mostre în prezenţa inginerului
nu Severin, în cadrul con flat la datorie inginerul fermei zootehnice. N-a ca de crasă ’ neglijenţă am Mircea Mihăileanu şi h
a cursului „Cîntec nou în Me nr. 73, 65, 15, 126, 20, 38, 9 Cornel Almăşan, şeful fer tadicsit să sc prezinte la întilnit şi în incinta uni operatoarei însămîntătoa-
|
129.
i hedinţi", reprezentanta ju
deţului nostru, solista voca mei zootehnice, jLucian re Silvia Borcea. Se res
H UEI MAI BUNI. Fazele •
a la Aurica Hoţea, de la Casa judeţene ale concursurilor ţ Albu, inginerul şef al uni pectă igiena mulsului şi
de cultură din Haţeg, a ob
ţinut premiul a! doilea, fe profesionale pentru lucrăto- tăţii, Rodica Lăsconi, ope BRI^ADA ^lÎLGiER^ INZOOTEHNIE raţiile furajere afişate în
licitări ! rli din agricultură, ce au • ratorul însămînţător, Mari grajduri. Animalele sini
avut loc duminică la Deva, |
SS SEARA DE ÎNTREBĂRI nu fost câştigate de urmă- nei a Vesa, economista fer datorie. Mai mult, noi am tăţii şi a bazei furajere ; lotizate şi se hrănesc
ŞI RĂSPUNSURI. Căminul torli : ® mei şi Toader Lazăr, din diferenţiat. Adăposturile
cultural din Silvaşu de Sus „Cel mal bun mecanizator" t partea consiliului popu părăsit unitatea după ora 8 două remorci de îngrăşă bine pregătite pentru iar
a fost gazda unei inedite — la categoria sub 30 do lar comunal. în această şi, pînă atunci, nimeni din minte chimice (azotat de nă, iar utilajele de prepa
manifestări — o seară de ani IULIAN CRĂCIUN, de* conducerea cooperativei, amoniu) au fost descărca
întrebări şi răspunsuri pe la S.M.A. Haţeg, şi la cate- ţ situaţie, activitatea s-a rare a hranei şi instalaţii
tema „Cum se obţin pro goria peste 30 ani — IOAN desfăşurat în condiţii bune, de la consiliul unic sau de te în curte ’ şi lăsate în le de evacuare a dejecţi’-
ducţii mari la cultura car HENŢU de ia S.M.A. Bala ® .j respectîndu-se regulile zoo- la primărie nu a ajuns ploaie, în timp ce şopro lor, de alimentare cu apă
de Criş.
tofului şi porumbului". Au acolo. Dacă nu vin „şefii", nul destinat acestora stă
fost proiectate filmele do „Cel mai bun producător igienice şi raţiile de fura şi iluminat funcţionează.
cumentaro „Cultura carto de pe lotul aflat în folosln- * jare stabilite. Animalele de ce să vină îngrijitorii? tea nefolosit ; tocutoarea Totuşi, producţia de lapte
fului" şi „Cultura porumbu ţă personală" — HORTENSIA | sînt lotizate şi au o stare Aşa că după ora 6 au ve de furaje nici acum nu este scăzută, doar 30—40
lui în condiţii neirigabile". VIŢIONESCU de la C.A.r. este în funcţiune, iar de
Toteşti (la vegetal) şi PAU- • de sănătate corespunzătoa nit la program doi îngri litri lapte marfă pe zi, de
E3 ACTIVITATE RODNICA. LIN MOŞ, dc la C.A.P. , re. O singură' problemă jitori în grajdul nr. 3 şi, pozitul furajer este doar la 45 de vaci în lactaţie.
Atelierul de dulciuri al Nucşoara (la creşterea ani trebuie cit mai urgent re pe la ora 7, au mai venit parţial îngrădit. De asemenea, reproducţia
C.A.P. Brad, unde lucrează malelor). ® zolvată aici — punerea în cîte unul în grajdurile nr. Este necesar ca toţi cei
Anton Martonfi, Irina Szocs, „Cel mai bun producător • nu este bine dirijată, pro
Violeta Lazăr, Sabina Benea din zona necooperatlvizată" . funcţiune a tocătoarei pen 1 şi 2. Restul îngrijitori în drept să intervină c- centul de natalitate şi sto
şl alţii, are o activitate bo — IOAN VLAD, din Sălaşu tru prepararea nutreţuri lor (şapte, după cîte ni nergic şi cu hotărîre pen cul de vaci şi juninci ges-
gată, produeind o gamă va de Sus (Ia vegetal) şi DA- • lor. s-a spus), n-au ajuns la tru a elimina această sta
riată de bomboane, halviţă NIELA NICODIM din Densuş , re de lucruri la coopera tante fiind mic. O mai
(în sectorul creşterii anima-
ş.a., care sînt desfăcute în lelor). 8 C.A.P. Bretea Mureşană.» program pînă la plecarea mare atenţie "trebuie să se
şcoli şi în piaţa oraşului. Am revenit în această u- noastră. Deci, fiecare îşi tiva din Bretea Mureşană.
i acorde şi gospodăririi fu-
Veniturile atelierului se ri nitate după o săptămînă, face programul „după
a dică la 50 000 lei lunar. C.A.P. Bîrcea Mică. Pro
sperînd că cel puţin o ureche", iar în adăposturi gramul a început la timp Brigoda de reporteri :
i
SI RECUPERATE SPRE A parte din neajunsurile sem gunoiul stă pe lingă pereţi şi s-n derulat în condiţii TRAIAN BONDOR,
• FI KEFOLOSITE. După U m nalate atunci au fost eli pînă sus (grajdul 1), vacile bune sub conducerea bri MIRCEA LEPADATU
luni şi jumătate trecute din
i minate. Şi, spre dezamă umblă dezlegate în căuta gadierului Păvel Nagy.
a - ® - girea noastră, am constatat rea hranei. Tot aici lip încă nu este definitivată (Continuare în pag. a 2-o)
