Page 55 - Drumul_socialismului_1986_12

DRUMUL SOCIALISMULUI I
Paq. 2

Învătămîntul zică dintre ei, a inter­ nicia. M-am bucurat cînd
t Subiectul rîndurilor ce urmează nu este o fami- venit umbra unui intrus. am văzut cum ţi se înal­
lic-model de exercitare a responsabilităţilor cetăţe­ Există în dosarul de ţă casa din vigoarea bra­
politico-ideologic neşti faţă de integritatea şi evoluţia sa. Dimpotrivă, divorţ o scrisoare a so­ ţelor şi iscusinţa minţii.
este vorba de cîteva familii ajunse în impas, din
uşurinţa soţului sau soţiei. Le expunem cu convinge­ ţiei către soţ. Poţi să M-am bucurat că erai a- 20,OU Telej
(Urmare din pag. 1) la unele cursuri, se enun­ rea că şi din astfel de cazuri se pot trage învăţă­ descifrezi în ea o lume. jutat de oameni pentru 20,15 Viaţi
că erai respectat. Cei ca­
„Dragul meu — îi scrie.
ţă doar unele idei şi prin­ minte. 20,25 CU i
cipii generale, fără a le virile asupra chipului ta­ N\i mă judeca aspru pen­ re te ajutau respectau zbor
concretiza şi a desprinde DUPĂ „DRAGOSTEA tălui său. El nu mai îm­ tru ceea ce am făcut. hărnicia, conştiinciozita­ * Vr
Valea Morii-Vechc, aparat din ele învăţămintele ne­ LA PRIMA VEDERE" parte cu ea şi mama ei Caută să mă înţelegi. tea unui coleg de mun­ pairi
că. Doreau şi ei ca do­
Lasă-mi cel puţin nouă
tehnic, construcţii-montaj, cesare. Aceste aspecte se S-au cunoscut în luna acelaşi acoperiş. Timp de rinţa dumitale -r- casa — nare
reţele Brădişor, orizontu­ datoresc în mare măsură mai a anului în care s-au a lua decizia cea bună luni de zile să mă cla­ să se înalţe^ cît mai re­ 20,35 Tribi
* C
rific eu cu mine căci a-
rile —250 m şi —180 m, faptului că unii propagan­ şi căsătorit. S-au despăr­ mai este pînă la recurs. pede. încet şi cu bucurie, pons
administrativ, flotaţie —2, dişti nu reuşesc să găseas­ ţit în fapt după şase luni Poate şi după aceea... cum nu ştiu ce-i în capul talia femeii cu care în- citor
şi în sufletul meu". I se
şteampuri —3 şi altele, ca­ că formele şi mijloacele de convieţuire. între poate cere unui soţ atîta temeiaseşi o familie şi pairi
re acordă o deosebită a- cele mai adecvate de impli­ timp, Viorica C. (vom MAI AVEA DREPTUL? altruism ? Unui soţ a că­ doreai să construieşti o 20.50 Film
tenţie dezbaterilor, axîn- care în problemele poli- continua să le numim pe casă se îngroşa. Era semn bula
du-le pe realităţile şi sar­ tico-economice cu caracter fostele soţii cu iniţialele S-au căsătorit în urmă rui soţie se declară de- că mai venea pe lume o (colt
cinile' activităţii producti­ general şi activitatea spe­ numelui din timpul căsă­ cu 11 ani. Zece ani ni­ busolată de un sentiment fiinţă zămislită din fiin­ 21.50 Telej
ve ce o desfăşoară zi de zi cifică a muncii practice a toriei) a înregistrat sem­ nedefinit, dar pleacă să ţa dumitale şi a femeii 22,00 In cili
cursanţii. Venind în aju­ cursanţilor. Asemenea as­ nele îmbucurătoare ale care-li o soţie. Şi femeia mult
torul pregătirii propagan­ pecte au fost semnalate în maternităţii. Din zi în zi aceea îşi purta cu mîn-
diştilor şi a cursanţilor, cercurile de la antezdrobi- noua viaţă bătea tot mai
drie sarcina şi muncea
punctul de documentare tor — 3, depozit tranzit, insistent la poarta vieţii. 1Frei in derivă la cot cu dumneata la
politico-ideologică le pune C.I.T.A. — II, transport Nu ştia că „afară", adi­ înălţarea casei.
la dispoziţie materiale do­ benzi şi altele. că în familia care urma
cumentare elaborate, plan­ Pe baza concluziilor des­ s-o primească era furtu­ Casa s-a înălţat. A ve­
te, grafice etc. prinse din controalele e- muncă la Lugoj, nu reu­FÂMIl | A CADRU m MAM&STARE A UNOR nit pe lume şi copilul. U UCU II
nă. Soţul, încadrat în
Dumneata, vecine, însă
îmbinarea armonioasă a fectuate, comitetul nostru ÎNALTE RE^C^SASlUfÂp SOCIAU5J dioprogra
6,30 I.a
vroblemelor teoretice din de partid, prin membri’ şise să se transfere la ai început să sapi la te­ agricultui
locumentele de partid, cu săi şi ai comisiei de pro­ Deva. în fond se obişnuia melia casei pe care ai jurnal; 7
sarcinile concrete ce izvo­ pagandişti şi agitatori, a greu cu gîndul că a re­ mic nu le-a întunecat împartă viaţa cu un alt ridicat-o cu atîta trudă. 8.00 Rcvi
Curierul i
răsc pentru fiecare cursant luat măsuri de sprijinire nunţat de bunăvoie la cerul căsniciei. S-au năs­ bă.rbat ? După pronunţa­ Ai săpat plecînd ; nu Buletin d
ia locul său de muncă, şi îndrumare concretă a libertatea lui de burlac. cut între timp doi copii. rea divorţului, cei doi prea departe. Tot în ora­ pundem
constituie o practică a activităţii propagandiştilor De aici au început re­ Unul are zece ani, ce­ copii care n-ar fi vrut şul care va fi mereu 10.00 Bl
majorităţii propagandişti­ din cercurile unde au fost proşurile. Cînd s-a decis lălalt şase. Cei care-i cu­ să se despartă niciodată, înscris în formulare ca 10.05 Rep
vatră; io,
lor noştri, în direcţia gă­ semnalate deficienţe. Avem să. se transfere la Deva, noşteau, în Brad, pe Ioan s-au despărţit. Unul la loc de naştere 'al copi­ maţii foit
sirii soluţiilor optime pen­ în vedere asigurarea - unei suspiciunea şi neîncrede­ şi Ortansa T. vorbeau mamă, celălalt la tată. Se lului dumitale : Deva. lctin de
tru realizarea ritmică şi funcţionalităţi sporite a rea săpaseră adînc la te­ despre ei ca despre o fa­ vor mai vedea, dar nu Toate actele noastre — ra şi spi
Tineri so
integrală a sarcinilor de punctelor de documentare melia edificiului numit milie unită, trainică. A- va mai fi ca înainte. Te-ai chiar şi cele involuntare tin de şt
producţie în toate sectoa­ politico-ideologică, o urmă­ familie. încercarea lui de celaşi lucru rezultă şi din gîndit la acest lucru, ma­ — au pînă la urmă o nil coralt
rele de activitate. în acest rire riguroasă a respectă­ a repara ce se stricase declaraţiile martorilor la mă ? Aveai dreptul să te «uprei
ir oin
context, o bună experien­ rii tematicii şi a graficu­ atît de prematur s-a iz­ procesul de divorţ. Fur­ faci ceea ce ai făcut ? motivaţie. Motivaţia ac­ r. 13,
ţă au cîştigat propagandiş­ lui de desfăşurare a învă­ bit de refuzul ei catego­ tuna s-a iscat ca din se­ tului dumitale care este, 15,0,» Av
tii Gheorghe Bolcu, Ştefan ţământului politico-ideolo­ ric de a mai convieţui. nin. El a fost trimis la SCRISOARE vecine ? — că n-am. reu­ dio-Tv.; 1
mărită fe
Circu, Gheorghe Bînţu, Za- gic. Aceasta printr-o mai „Numai dacă locuim la o şcoală de perfecţionare CĂTRE VECIN şit s-o întrevăd. Copilul riţa ; 10,i
haria Boitoş, Ioan Toma, judicioasă repartizare a mama P — spunea ea a pregătirii. Cazurile cînd dumitale se apropie de 16,25 Cin
Ileana Radu, Aurel Dobîr- membrilor comitetului de imperios. Lui i-a lipsit unul dintre soţi lipseşte Vecine, nu ştiam că e- noi şi întreabă : „Unde-i 16,10 Mo
17.00 B
cău, Mihai Costina, Dumi­ partid, consiliului de edu­ tactul, dibăcia de a con­ vremelnic din familie, în xişti. Ne-am cunoscut a- tata ?". El arc nevoie de 17.05 Cot
tru Gherguş, Iuliana Re- caţie politică şi cultură so­ duce „corabia" şi pe timp asemenea scop, se numă­ tunci cînd opţiunea a- tată. De tatăl său. Ce mice: 17,;
ceanu, Mircea Miheţ şi cialistă şi a comisiei de de furtună şi... divorţul ră cu sutele de mii. în mîndurora nc-a situat Iară: 17,'
alţii. propagandişti şi agitatori, s-a pronunţat. Talida- foarte, foarte puţine ase­ vecini cu loturile repar­ să-i spun, vecine ? Ce o tlco-ldcol
rele serii
Alături de aspectele po-- implicîndu-i. la o activita­ Idris, micuţa care ă ve­ menea cazuri, absenţa tizate spre a ne face ca­ să-i spui dumneata mai nai; 20.30
zitive existente în activita­ te concretă de control, nit pe lume în urmă cu devine, fie şi indirect, se. Ai început să sapi tîrziu, vecine ? •’i.'OO I.a
22 00 O
tea desfăşurată în cercuri, sprijin şi îndrumare a în­ cîteva luni, nu-şi va pu­ motiv de divorţ. în ca­ pentru temelia casei şi 23.00 Mor
se întîlnesc însă şi cazuri tregii activităţi politico- tea opri în fiecare zi pri­ zul lor, pe distanţa fi­ îţi admiram rîvna şi hăr­ TH. MĂRCUŞ Nocturnă
de superficialitate. Astfel, ideologice. — 21.00
(Urmare din pag. 1) furajere se respectă, dar
Sporirea continuă a producţiilor nutreţurile nu se adminis­
trează tocate şi preparate.
rajelor, întrucît unitatea DEVA:
înregistrează un deficit primi şi suculente, pro­ în bune condiţiuni, sub C.A.P. Birtin. Starea fi­ Ferma de aici continuă să Laptele marfă se menţine (Putria);
la nivelul de 124—122 li­
substanţial la suculente şi ducţia de lapte ar putea coordonarea lui Liviu Mo- ziologică a animalelor, ca se menţină printre unită­ tri zilnic, cu un procent ta); ii :
fibroase. fi mai mare. In unitate raru, şeful de fermă. Pro­ şi curăţenia în adăposturi ţile zootehnice fruntaşe ale de 3,8 la sută grăsime. Aventuri
gra — :
A.E.I. Bărăşti. Ca şi cu lucrează oameni harnici — ducţia de lapte marfă se şi incintă lasă mult de judeţului, fapt ce se dato­ Starea de întreţinere a dern —
alte prilejuri am constatat Josana Voica, Viorica Obîr- află în creştere, ajungînd dorit. Animalele primesc rează atît atenţiei de care animalelor este mediocră bule o
— Bi; i.t
şi de această dată compe­ şan, Ana Bodici, Silvia în prezent la 850 litri zil­ fîn doar dimineaţa, viţeii se bucură din partea con­ şi ferma duce lipsă de că'
tenţa şi răspunderea cu Oancea, Terente» Bindea, nic. Efectivele totale şi sînt hrăniţi cu furaje de ducerii cooperativei cît şi sare bulgări. Să se pună (C. );
care conducerea unităţii, Rodica Ţambriş şi alţii. matcă planificate pe acest slabă calitate şi din a- muncii harnice a colecti­ un accent deosebit, în SOCUi, ul
sentnnen
întregul colectiv îşi rea­ Marea problemă ce se ri­ an sînt realizate, animale­ ceastă cauză au o stare vului ce lucrează aici, din­ continuare, pe buna gos­ brie); p
lizează sarcinile încredin­ dică la C.A.P. Vaţa este le au o stare fiziologică fiziologică precară. Pro­ tre care se evidenţiază Ma- podărire a furajelor, în- unu (Ui
ţate. Programul a început următoarea ; cu circa o bună, în adăposturi se gramul de dimineaţă s-a ria şi Gheorghe Mendrean, trucît unitatea are un sub­ Ne trebu
şi s-a desfăşurat în timp, lună în urmă s-a termi­ realizează un microclimat desfăşurat în bune con­ Alexandru Mureşan şi al­ stanţial deficit la suculen­ tural); ’
marilor I
condus de medicii veteri­ nat construcţia unui grajd corespunzător. Unitatea a diţiuni, dar unitatea ob­ ţii. Unitatea livrează la te şi grosiere. NEA: In
nari Emil Jeldujer, direc­ cu o capacitate de 120 ca­ livrat la fondul de stat ţine o producţie de lapte fondul de stat aproape C.A.P. Toteşti. Deşi exis­ PETRI LJ
torul unităţii, şi Nicolae pete, dotat cu toate utili­ în acest an 3 000 hl lapte, marfă de numai 50 1 zilnic. 1 000 1 lapte zilnic. La tă tocătoare, furajele se căprioare
ANINOA
Pop, epizootologul şef. Re­ tăţile zootehniei moderne. situîndu-se printre unită­ Conducerea unităţii trebuie această dată, planul pro­ administrează netocate şi paloş (It
marcăm ordinea şi curăţe­ Adăpostul n-a fost populat ţile fruntaşe din Consiliul să acorde mai multă a- ducţiei de lapte marfă la nepreparate, din motive ltlCANI
nia peste tot, precum şi deoarece încă n-a fost ra­ unic agroindustrial Haţeg. tenţie sporirii producţiei perioadă este depăşit cu neîntemeiate. în rest, pro­ plîns (H
Piraţii c!
starea fizică a celor peste cordat la reţeaua elec­ A.E.I. Birtin. Se reali­ aproape 100 hl. Furajele gramul s-a desfăşurat în la con
5 000 de bovine, hărnicia trică. Soluţia ar fi — pen­ zează furajul unic, dar de lapte, întăririi ordinii, — în cantităţi suficiente bune condiţii, în prezenţa roşie) ;
cu care muncesc lucrătorii tru ca grajdul să fie pus raţiile de nutreţuri ce se creşterii tineretului bovin pentru actuala stabulaţie tuturor celor desemnaţi In vîr
clin sectorul mecanic şi în funcţiune cît mai repe­ — sînt gospodărite cu gri­ din partea conducerii fer­ OHA.ŞTII
(Patria);
îngrijitorii de animale. De de — să se facă un racord jă. mei şi unităţii. Producţia ţelor (F
asemenea, faptul că în hră- electric provizoriu pînă la C.A.P. Sînpetru. Pro­ de lapte în uşoară creştere. GIU-13A:
nirea animalelor se folo­ găsirea soluţiei definitive gramul de grajd s-a de­ A.E.I. Pe.şteana. Pro­ husariloi
rlile I-II
seşte cu preponderenţă fu­ — problemă ce o punem asigură animalelor sînt rulat în condiţii bune, în gramul s-a derulat în con­ ră); HA'
rajul unic. Mai amintind în atenţia I.R.E. Deva doar de întreţinere, nu de rajelor. prezenţa factorilor desem­ diţii- bune, în prezenţa cia); Bl
că zilnic se transportă în spre o cît mai urgentă producţie. Producţia de naţi din conducerea unită­ medicului veterinar Du­ ricire;
paşi de
cîmp însemnate cantităţi rezolvare. lapte marfă este de nu­ C.A.P. Lunca Moţilor. ţii şi ai consiliului popu­ mitru Izvoreanu. Aici fu­ dc culţi
de dejecţii, nu putem decît C.A.P. Rişca. De la 61 mai 1,2 litri pe cap de Animalele au o stare fi­ lar comunal. Animalele, rajele se administrează to­ Dcscope
acorda o notă bună aces­ vaci ce se mulg se livrea­ vacă mulsă, tocmai din ziologică foarte bună, a- care au o stare fiziologi­ cate şi preparate, ceea (Mureşu
(I.urnitul
tui colectiv şi muncii sale. ză la fondul de stat. a- pricina hrănirii necores­ dăposturile sînt bine pre­ că bună, sînt lotizate pe ce contribuie la o produc­ na Pav]
proape 100 litri lapte zil­ gătite pentru iarnă. Pro­ categorii. Se respectă re­ (Mlneru
C.A.P. Vaţa de Jos. Pro­ punzătoare a acestora. In gramul de dimineaţă a gulile zooigienice, dar fu­ ţie mare de lapte — în
ducţia de lapte este în nic. Producţia va creşte toate adăposturile unităţii fost coordonat de ileana rajele se administrează ne­ medie 2 030 litri lapte mar­
creştere, animalele se află în perioada următoare cînd este ordine şi curăţenie, Lovasz, brigadiera zoo­ tocate şi nepreparate. Pro­ fă pe zi.
într-o stare fiziologică va făta un mare număr de igiena mulsului este res­ tehnică. Producţia de lapte ducţia de lapte este în C.A.P. Ostrov. De la 145
bună Programul de grajd vaci şi juninci. Efectivul pectată. marfă este însă mică. Pen­ uşoară creştere de la în­ vaci în lactaţie se obţin,
de marţi dimineaţa a fost total de bovine este depă­ C.A.P. Ţebea. Toţi îngri­ tru sporirea producţ ei de ceputul lunii curente. în medie, peste 320 litri,
:
coordonat ’le Tănase An- şit, efectivul matcă este jitorii au venit la timp la lapte se impune ca ani­ C.A.P. Sîntămărie-Orlca. lapte marfă pe zi. Canti-, Pentri
clricău. brigadierul din realizat. Ferma are îngri­ programul de dimineaţă, a malelor aflate în lactaţie tatea ar putea creşte dacă' 11 Jn gi
Tîrnava de Criş, şi Corne­ jitori vrednici ce se stră­ lipsit însă casiera unităţi’, să li se administreze su­ De această dată la pro­ s-ar aduce în unitate o cerul te
cal vor
lia Borlea. contabila şefă duiesc să asigure o bună care era programată din culente, nu numai dimi­ gram au participat toţi cei tocătoare, care să asigu­ ţii sub
a unităţii în incinta zoo­ furajare şi îngrijire'a ani­ partea conducerii coopera­ neaţa, ci şi seara. Canti­ implicaţi în activitatea re condiţiile preparării lapoviţfl
tehnică. în baza furajeră malelor, dintre care Viorel tivei. Raţiile furajere se tatea de lapte ce se predă zootehnică, precum şi re­ furajului unic, lucru vala­ lat c<
Vîntul
şi în adăposturi — ordine Matei Cean, şeful de fer­ respectă. practicîndu-se la fondul de stat ar putea prezentantul consiliului bil, de altfel, şi la C.A.P. modera
şi curăţenie De la 80 de mă. îi evidenţia pe Caro- hrănirea diferenţiată a creşte şi prin punerea în popular comunal. Raţiile Sarmizegetusa. minime
vaci se realizează o pro­ lina Vlad, Victoria Petrean, animalelor. Cu toate aces­ funcţiune a separatorului între
I grad,
ducţie de lapte marfă de Adam Dudaş, Zamfira tea, producţia de lapte ce stă nefolosit de multă Raidul dc marţi dimineaţa a scos în evidenţă între zi
110 litri pe zi. ceea ce este Stanciu şi alţii. în fermă, marfă se menţine la 100 vreme. Unitatea înregis­ că acolo unde se munceşte cu seriozitate şi răspunde­ de. Lot
încă puţin Nici în ce în adăposturi şi în baza litri zilnic. Vacile cu lap­ trează un procent de na­ re, toţi factorii se implică deplin în activitate, se
La n
priveşte reproducţia ani­ furajeră — ordine şi cură­ te ar putea fi mai bine talitate de numai 50 la obţin rezultate bune. Dar mai sînt unităţi unde aces­ II în g
malelor rezultatele nu sînt ţenie desăvîrşite Unita­ hrănite, unitatea are fu­ sută, iar efectivele totale te atribute nu se realizează. Producţia de lapte e cerul r
corespunzătoare, ajungîn- tea are nutreţuri sufi­ raje suficiente, în adă­ şi matcă nu sînt realizate, mică, reproducţia nu este bine dirijată, se face risipă cddea
du-se abia la 50 la sută ciente, ceea ce va crea posturi se menţine un ceea ce înseamnă că aceste de nutreţuri. Climatul de muncă şi ordinea nu sînt forma
ninsoar
din planul anual Anima­ condiţii optime pentru microclimat corespunzător, aspecte trebuie să se bu­ corespunzătoare. Organele şi organizaţiile de partid, moder;
lele. inclusiv vacile cu buna desfăşurare a stabu- în incintă este ordine şi cure de mai multă atenţie consiliile populare şi consiliile unice agroindustria­ de 80-
lapte, primesc doar fîn. latiei. curăţenie Există o tocă­ din partea conducerii coo­ le trebuie să intervină de urgenţă, cu eficienţă maxi­ vest. I
punere
coceni şi paie Unitatea C.A.P. Haţeg. Progra­ toare pentru furaje, dar perativei în perioada ur­ mă pentru a determina îndreptarea situaţiei, sporirea teorolo
are 1 602 tone siloz, dar mul de dimineaţă a înce­ . aceasta nu se foloseşte, aşa mătoare şi în perspectivă. strădpnilor în direcţia bunei desfăşurări a activităţii Pronce
acesta încă n-a fost început. put, ca în fiecare zi, la că nu se poate trece la fu­ din zootehnie, realizarea sarcinilor ce revin acestui
Pacă vacile cu lapte ar ora 5,30 şi s-a desfăşurat rajul unic. C.A.P. Silvaşu de Sus. important sector al agriculturii.