Page 56 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 56
047 • MIERCURI, 17 DECEMBRIE 1986 Pag. 3
Un nou aşezămînt de cultură La Dobra
oarece întîmplări asemă- fi
IUNE An de an, localităţile ju rea dat în folosinţă du de prestigiu nătoare se mai petrec. *
deţului devin tot mai fru minică. O clădire frumoa 0 reuniune artistică Nu mai departe decît g
moase, mai bogate din să la construcţia căreia marţi, 9 decembrie a.c., *
punct de vedere edilitar- şi-au adus contribuţia toţi Duminică la Dobra, nu prelucrări corale folclorice m m cititorii şi abonaţii din h
omica gospodăresc. Este rodul cetăţenii comunei. Cei mai meroase colective artistice de Ion Munteanu, piese de Haţeg au primit cu ma- I
pline de politicii’ înţelepte şi clar harnici s-au dovedit a fi: s-au reunit în cadrul unei Mircea Neagu, George De- re întîrziere ziarul. Pen- jj
lumină văzătoare a partidului şi loan Barboni, Cornel Den- treceri în revistă incluse rieţeanu, Radu Paladi, VENITURI TOT tru că pachetul pentru |
i clntcce statului nostru de dezvol suşan, Vaier Pălean, Elisa- etapei de masă a Festiva Gheorghe Bazavan, cînte- MAI MARI Haţeg a făcut o... plim- •»
rcvoluţio- tare armonioasă şi în ritm beta Bradea, Vasile Păcu lului naţional „Cîntarea cc cu un puternic mesaj bare ia «Petroşani. Au |
susţinut a tuturor locali rar, Liviu Nopcea, Lăscuţ României". Cea mai im patriotic, revoluţionar. în Cooperativa agricolă de scăpat din vedere cefe- *
> producţie din Ostrov are
tăţilor patriei, contribuţie Şerban din Unirea, loja portantă apariţie a consti rîndurile sale evoluează riştii, încă o dată, să-l k
— res- majoră la ridicarea rr've- Basarabă, Ionel Răzvan din tuit-o formaţia corală ca de peste 30 de ani inter o maternitate de porci, coboare la Subcetate ! *
c muu- lului de trai al oamenilor Fărcădin, Vaier şi Avram re anul viitor va împlini preţii Zachei Medrea, Ru- care aduce venituri im
dăruire muncii. O expresie eloc Dumbrava din Livezi, loan un secol de activitate. Co salin Medrea, Zinneca Ca- portante în fiecare an.
ventă a acestei intense dez Rădoni din Tuştea. rul ţărănesc, atît de apre zacincu, Nicolae Jsfemeş, In 1986 unitatea a vîn- CALORIFERUL
«Am- voltări o reprezintă comu ciat pentru evoluţiile sale Silvia Munteanu, Aurelia dut cetăţenilor din sat, ÎNGHEŢAT...
pisodul 0 Noul spaţiu de cultură de-a lungul anilor, a pur Neagu. care au» încheiat contrac s
na Unirea. în ultimii ani, va contribui la impulsio %
aici s-au ridicat, prin con narea activităţii cultural- tat cu demnitate şi mîn- Alături de cor au mai e- te cu statul, 220 purcei, în blocul H 5, strada *
tribuţia localnicilor şi cu cducative şi artistice loca drie patriotică costumul voluat grupul vocal din încasînd sume însemna Avram lancu, apartamen- |
progra- Roscani — Mihăieşti, in te. In viitor — cum ne'
sprijinul statului, un lo le, la o prezenţă mereu popular pădurenesc,- care tul nr. 39 din Hunedoa- J
cal nou de şcoală în sa mai bună în cadrul am s-a constituit într-o emble structor Mircea Chiseev, spunea preşedintele coo ra, locuieşte muncitorul |
tul de centru dotat cu ca plei manifestări a spiritua mă de mare preţ. - colectivele de obicei fol perativei, Cornel Lepădă- Ion Marchidan. Munceş- fi
binete înzestrate cu apa lităţii româneşti — Festi Dirijat de profesorul Pe cloric din Pane—Sălişte toni —, maternitatea se tc pe schimburi, la corn- jj
ratura necesară, ateliere valul naţional „Cîntarea tru Chiseev, corul a fost („Clacă la secerat"), Pane va extinde, ceea ce în binalul siderurgic. în a- fi
ce contribuie la apropie României". prezent la majoritatea ma („Măsuratul oilor"), teatrul seamnă că veniturile bă parlament are un mic ne- J
neşti ale cooperativei vor
rea învăţămîntului de Primul spectacol găzduit nifestărilor muzicale din folcloric din Pane, monta creşte simţitor. caz, care, pe măsură ce I
: G,00 Ra- practiva productivă, de de noul aşezămînt de cul judeţ si la multe din ţa jul literar-muzicâl „Româ vine gerul, creşte. într-o «
dimineţii; viaţă, cămine culturale tură a reunit grupul vocal ră : festivalurile de la Pi nia, aripa noastră" al Că cameră caloriferul nu în- fi
i zilei în minului cultural din Do călzcşte. A sesizat, a so- J
10 Radio- noi în satele Fărcădin, Li al cadrelor didactice, jocuri teşti, Lugoj, Arad, Reşiţa, bra, solişti vocali din toa OPRIŢI RISIPA
, în ţară; vezi, Crăguiş, s-au renovat de copii oferite de o for- Marga. Este laureat al Fes DE APĂ ! licitat, dar nu-1 repară |
esei; 8,10 maţie de pionieri, un solist te satele comunei. O reu nimeni. Au venit şi mese- fi
lor ; 9,00 localul de şcoală şi cămi folk din comună şi o a- tivalului naţional „Cînta niune artistică aşteptată riaşi de la I.G.C.L. Hu- J
9,05 Răs- nul cultural de la Tuştea. rea României". în reper cu mult interes şi răsplă Se ştie că seceta pre nedoara. L-au pipăit, au fi
tătorilor ; plaudată evoluţie a ansam toriul său, şi-au făcut loc tită cu aplauze călduroase. lungită din acest an a
de ştiri ; O realizare aparte o blului de cîntece şi dansuri constatat răceala şi au *
măreaţă constituie noul aşezămînt dus la greutăţi în ce plecat. Omul îi solicită |
-
şti şi for- „Doina Crişului" al Casei priveşte alimentarea cu să revină. Să-l dezgheţe. «
11.00 Bu- de cultură din satul Uni de cultură din Brad. apă a consumatorilor in
1,05 Lite- Cu planul anual realizat Pe calorifer, fireşte...
igii; 11,25 dustriali şi casnici din
>,00 lîule- Harnicul colectiv de rie numărul 2, unităţi localităţile judeţului. în
05 Armo- aceste condiţii economi
> Dragos* oameni ai muncii de Ia care sînt conduse de sirea apei, eliminarea LOCATARI FICTIVI!
România : Cooperativa de artă harnicii responsabili Au
ra f populară şi meşteşuguri rel Şcroni, iconia Do- oricărei forme dc risipă
al ;; constituie o datorie ci
deră »<a- artistice „Haţegana", din brean, Olivia Bal şi So vică. Din păcate,, chiar Este bine ştiut că toţi
ercta „Se oraşul Haţeg, a reuşit fia Fălăitar. acei care locuiesc în a-
15,40 Mio- să realizeze sarcinile de în acest fel, pînă la în aceste condiţii, se mai partamente proprietate de
liojurnal ; întîi nesc cazuri cînd apa
mtriotice; plan pe întregul an 1986, finele anului 1986, coo potabilă se risipeşte inu stat- trebuie să aibă con
folcloric ; la următorii indicatori : peratorii şi cooperatoa tracte încheiate cu uni
de ştiri ; livrări de mărfuri că rele de la „Haţegana" til. Un exemplu în a- tăţile care au în grijă
e econo- tre fondul pieţei, livrări cest sens este cişmeaua fondul locativ. La Haţeg,
ică popu vor da o producţie su de la intersecţia străzi
lez** poli- Ia export, ţesături lină. plimentară de 2 mili E-G-C-L. din localitate |
18.00 O- confecţii textile. oane lei — >a livrări lor Călugăreni cu Emi- mai scapă din vedere a- i
Radioiur- nCscu, din Deva, din
iltura *80; La obţinerea acestor de mărfuri eălre fon care de mai multe zile cest amănunt. Alexandru 1
•ia dw-s''* rezultate notabile au dul pieţei, 100 000 lei — Peterliceanu locuieşte în !
r-o oră-”, la export, 21 400 metri apa izvorăşte, umplînd apartamentul nr 4, din j
etic: 23.15 contribuit, în mod deo pătraţi ţesături lină, carosabilul şi scurgîn- blocul 6 C, din luna apri- ■
rală; 23.55 sebit, cei care lucrează du-se la canal. Un alt
i de ştiri precum şi peste 6 mili lic, dar contract de în-1
în secţiile confecţii ar oane lei la confecţii exemplu similar poate chiriere i s-a făcut de ,
tizanale numărul 1, 2 fi întîlnit pe bulevardul
Localul noului Cămin cultural din Unirea. textile. (NICU SBU- curînd, la intervenţia a- I
Foto MIRCEA BELE şi 5, precum şi ţesăto- CHEA, corespondent). Bălcescu, în faţa blocu -sociaţiei de locatari ; Ma- ;
lui 23. Cei în drept nu ria Munteanu a ocupat i
văd această risipă de apartamentul nr. 11 din I
apă ?
*ţui vieţii „Zilele filmului Activitatea comercială în unele unităţi acelaşi bloc peste un an J
fără a avea contract de |
urak (Ar- 1
) O A R A: ÎNTÎRZIERI închiriere. Şi exemple
irea Nea- la sate ' mai sînt. Fireşte, neavînd |
7
1-11 (Mo- din Simeria trebuie îmbunătăţită SUPĂRĂTOARE forme legale, nu-şi achi- ,
Ne tre-
(Modern în ziarul „Drumul, so tă nici cheltuielile luna- I
rilor (Fla- • „Consfătuire". în spri re, iar debitele asociaţii- !
;ia * 'lini jinul bunei desfăşurări a Pornind de la sesizări de mină se aflau puse de-o Lă magazinul de menaj cialismului" din 1 august
)$U . A- învăţămîntului- -agrozooteh ale unor cetăţeni din ora parte mărfuri care ar fi nr. 59 — lucrător gestionar a.c., relatam că în oraşul lor de locatari cresc. Noi I
g) , vară trebuit să se afle în maga Diana Serafinceanu — con Haţeg sînt frecvente ca am semnalat acest aspect!
7 Noiem- nic demasă, la Boş a avut şul Simeria, privind acti
: lormuia loc ■ consfătuirea -pe tema vitatea comercială în uni zin. Atît vînzătoarea, cit trolul oamenilor muncii zurile cînd ziarul soseşte din dorinţa ca toţi chi- I
LUPIÎNI: „Noua revoluţie agrară --—• tăţi alimentare şi de legu- şi şefa unităţii, Voichiţa semnalează că unele măr la chioşcuri şi la abonaţi riaşii să intre în legali- ,
lista (cui- întemeiată pe cuceririle me-fructe, am efectuat un Vinţan, care a apărut, du furi ca : găleţi, mături, va cu întîrziere. Cauza ? Ne tate, cum prevede... legea I
N : Lupii
arul); LO- ştiinţei -şi tehnicii". Mani raid, însoţind o echipă de pă o oarecare absenţă din se pentru flori nu sînt în atenţia celor datori să folosirii fondului locativ. ;
(Minerul); festarea a fost însoţită de control al oamenilor mun unitate dau explicaţii, cum soţite de etichetele cu pre coboare pachetul în gara
lătorul de proiecţia filmelor docu cii alcătuită din Nicolae că mărfurile respective ar ţuri ca şi lipsa din apro
ncitorese); fi fost cumpărate de ele. vizionare a oalelor mari, Subcetate. Dar se vede
loş contra mentare : „Păşunatul ovi Irimie, maistru la I.M.M.R., treaba că cei vizaţi nu
resc) ; U- nelor", „Reproducţia la prof. Aurelia Filip, de la. Se simte însă că sînt răs emailate, solicitate de
hi pentru ovine", „Prevenirea poluă Şcoala generală nr. 2 şi punsuri pregătite în- prea populaţie, slaba preocupa au tras concluziile cuve
î BRAD : labil în comun de către re pentru aranjarea arti nite ori n-au... citit zia
ilic, Insu- rii solului". Pompilia Benea, învăţă
(Steaua toare la Şcoala generală ambele lucrătoare. Intenţia colelor în sala de vînzare rul. Spunem aceasta de
ABARZA : • Dezbalere. „Filmul do nr. 1. servirii preferenţiale este în mod cit mai estetic şi
Minerul) ; cumentar în sprijinul edu La magazinul dc legume însă vizibilă. pentru menţinerea ordinii t * mmmm * i
răspîntie
■ui dorin- caţiei sanitare a oameni şi fructe nr. 17, deşi erau şi curăţeniei în magazie.
; GEOA lor muncii" a fost generi prezenţi în unitate un nu Inexistenţa reacţiei lucră
Sscadronui cul dezbaterii organizate măr mult prea mare de Controlul oamenilor toarei gestionare faţă de
tori — se- INFORMAŢII DE LA C.E.C.
de cultu- de cinematograful din To- lucrători, doar o singură muncii — concret, asemenea observaţii ca şi
iinele (Da- pliţa. Au fost prezentate vînzătoare servea la tej exigent, eficient răspunsul „Este plecată
Rămîi fe- filmele „Bariera ampren ghea. Ce făceau, concret, pînă în oraş" — (referitor Dreptul de a lăsa moştenire
: La doi la întrebarea unde este la
îis" (Casa tei genetice", „Medicină, ceilalţi, nu se prea putea sumele economisite
SIMERIA • gesturi, calculatoare", „Via observa. Echipa a consta Următorul magazin în ora respectivă colega ei de
lui Till ţă prenatală". tat că vînzătoarea Angela care se efectuează contro muncă) dovedeşte că cei
Jazz ’20 Pe lingă multiplele a- strumentul de economisire
ILARI: A- • Cine-brigadă de edu Asăndulesei cîntărea mar lul este autoservirea nr. 50. care răspund de bunul
seriile I-II fa în defavoarea clientului Se cîntăresc cîte două mers al activităţii în acest vantaje ce le oferă econo (libret) ci numai în docu
caţie materialist-ştiinţifică. cu cîteva grame, preţurile magazin au serios de lu misirea banilor la C.E.C., mentele ce se păstrează la
în cadrul manifestării cu înscrise pe etichete nu se pungi cu mărfuri pream- cru şi în privinţa... instrui depunătorii beneficiază şi C.E.C.
filmul organizată la Gura- prea văd incit nu „infor balate. Nu se semnalează rii personalului. de unele drepturi specifi
sada, profesorii Mircea Ia- mează" pe cel de dincolo lipsă la gramaj. Ca şi altă Membrii echipei, pe ca ce. Printre acestea amin Restituirea sumelor către
cob, Iulian Haiduc şi Con dată, membrii echipei de re i-am însoţit în acest tim şi dreptul de a lăsa persoanele înscrise la dis
stantin Băţălan au prezen de tejghea, butoaiele cu control semnalează necesi raid, au efectuat un con moştenire sumele econo poziţia testamentară se
varză şi cele cu castraveţi'
tat comunicări de un deo tatea igienizării totale a misite. Acest drept se rea face după decesul titula
vremea va sebit interes în cadrul ci- muraţi sînt păstrate în ma unităţii — aspect sesizat trol riguros şi exigent, au rului pe baza prezentării
ncliisă, cu ne-brigăzii de educaţie ma gazie în mod neigienic, iar în numeroase rînduri în depistat aspecte negative, lizează prin intermediul la C.E.C. a libretului, cer
noros. Lo- în caietul destinat eviden registrul unic de control şi aşa cum au fost ele sem „dispoziţiei testamentare^. tificatului de deces în ori
precipita- terialist-ştiinţifică organi ţei banilor personali ai nalate redacţiei de către Dispoziţia testamentară
de ploaie, zată sub genericul „Ştiin de către organele sanitare ginal al titularului şi a ac
;
soare. Izo- ţa — mijloc de investiga lucrătorilor comerciali s-au de specialitate. cit tori ai ziarului. Dar poate fi introdusă, modi telor de identitate ale be
je polei consemnat sumele celor în — De 4—5 ani se tot pentru eradicarea comple ficată sau anulată numai neficiarilor dispoziţiei.
a slab la re a cosmosului". Au ru cauză doar într-o singură tă a acestor nereguli care de titularul instrumentului
nperaturile lat filmele „Cum s-au for semnalează de către orga de economisire. Titularul In instrumentele de eco
-
i cuprinse mat stelele", „Luna azi", filă, în 5 noiembrie a.c. nele de control necesita se mai semnalează în ac nomisire pot fi introduse
•4 şi plus Acest fapt, ca şi reclama- tea igienizării unităţii, dar tivitatea lucrătorilor co poate introduce dispoziţia concomitent, atît clauză de
le maxime „Harta cosmosului". ţiile înscrise în „Jurnalul merciali din oraşul Sime testamentară în favoarea
lus 5 gra- nu se ia nici o măsură împuternicire cit şi dispo
1. • Simpozion. Cinemato cumpărătorului" sînt pri practică — ne spune An- ria, este necesar să se re uneia sau mai multor per ziţie testamentară.
graful din Livadia a găz vite de cei ce lucrează aici ghel Popa, responsabilul vină periodic în unităţi, soane fizice şi juridice.
vremea va duit simpozionul „Lupta ca nişte... aspecte mult sesizările să fie inserate în Minorii nu pot introduce De reţinut faptul că în
caldă cu magazinului. registrul unic de control asemenea dispoziţii pe li cazul libretelor in care nu
.ocal vor armatei române pentru e- prea mărunte. Tot aici, din 28 noiem s-a introdus dispoziţie tes
taţii sub liberarea tuturor zonelor Magazinul 63 lactate. brie, întreprinderea de in şi să fie urmărite măsuri bretele ai căror titulari
poviţă şi patriei ocupate de fascişti". Membrii echipei de con le pe care le ia conduce sînt. tamentară, sumele pot fl
îl va sufla Pe această temă au vor trol, urmărind servirea, au dustrializare a laptelui a rea întreprinderii de care Pentru păstrarea secre eliberate moştenitorilor le
itenslficări uitat să mai ridice amba
l/oră din bit Adriana Vladislav, E- constatat că vînzătoarea lajul. Peste 200 de lăzi, cu aparţine unitatea vizată în tului în legătură cu per gali sau testamentari, pe
aţă cu de- lena Ceuţa şi Angelica Eugenia Perian nu mani scopul transpunerii în fapt soanele în favoarea căro baza şi în limitele stabilite
iiură. (Me- Mazilu. A rulat filmul ar festă nici un fel de solici cîte 12 sticle fiecare, în a propunerilor echipei de ra s-a introdus dispoziţie prin certificatul de moşte
rviclu A. tistic „Noi, cei din linia tudine faţă de cumpără greunează primirea şi dis control. testamentară, numele aces nitor sau prin hotărîre ju
întîi" realizat de regizo tori, aşteptînd tot timpul tribuirea mărfurilor, mai tora nu se înscrie pe in decătorească.
rul Sergiu Nicolaescu. să fie rugată. 7** magazia cu seamă a laptelui. ESTERA ŞINA