Page 6 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULl
°ag.2
Intensificarea muncii politice şi cultural-
„Familia cea mare" — punctul educative—obiectiv major al organelor L \
r
de plecare pe drumul de-o viaţă şi organizaţiilor sindicale 20,0
20,2
20,0
Aici la Călan, lumina di faime obţinute de secţia pe maşinile de şarjate, iar Intensificarea muncii po care a experienţei pozitive, tivităţii pe multiple pla
mineţii se înfrăţeşte de noastră se vorbeşte ca fraţii Gheorghe şi Nicolae litice şi cultural-educative însuşirea obiectivelor şi nuri. O atare orientare a I
zeci de ani cu roşul pal liind rezultatul firesc ol va Bobariu, chiar dacă au de masă în scopul reali criteriilor concrete ale întărit colaborarea cu con
al cerului spre care flă lorii şi omogenităţii colec numai doi ani de cind sint zării în mod ritmic şi la întrecerii şi, prin aces ducerile colective ale uni 20,4
cările focului continuu al tivului, aceasta este o a- Încadraţi in colectivul sec un înalt nivel calitativ a tea, o mai angajantă şi tăţilor pentru realizarea
combinatului siderurgic se lirmaţie care îşi găseşte ţiei, s-au remarcat deja sarcinilor de plan, consti responsabilă participare a unui important număr de
îndreaptă a dorinţă de corespondent in realitatea ca buni lăcătuşi apaduc- tuie un obiectiv de ma oamenilor muncii pentru studii, analize, Organiza I
inalt, luminind calea oa intilnită la fiecare pas". tieri. ximă importanţă pentru creşterea producţiei fizice, rea unor colective de spri
menilor spre casele lor. Tudor liana, furnalist Din marea familie a sec activitatea organelor şi a productivităţii muncii, jin, toate la Un loc con- 21,0
Spre casa-casă şi cosa- creuzet, se pregăteşte să ţiei l-furnale s-au născut organizaţiilor sindicale din reducerea costurilor de ducînd la angajarea mai
„Victoria", inţr-o astfel de închidă cartea de muncă multe familii trainice, în judeţul nostru. In spiritul producţie, folosirea inten susţinută a organelor sin 21,5
dimineaţă, cuprinşi in şu după zeci de ani de dă chegate. S-au cunoscut in indicaţiilor şi orientărilor sivă a capacităţilor de dicale pentru fundamenta 22,0
voiul viu al celor ce se în ruire profesională pe va secţie, muncesc împreună formulate dc secretarul producţie, a timpului de rea programelor proprii
dreptau spre locurile lor tra de plămădire a fon aici şi tot împreună merg general al partidului, tova lucru ş.a. ale întreprinderilor şi în
de muncă, am intrat in tei. Dar şi in anii cate in viaţă Simona şi Ovidiu răşul Nicolae Ccauşcscu, O atenţie sporită este făptuirea măsurilor prevă
combinat. Pe aleea ce vor veni, numele şefului Huţuţuc, amindoi fuma- consiliul judeţean, cele acordată, apoi, de către zute în aceste direcţii. De
duce la secţia I furnale - de echipă Jianu va li ros li şti dozatori (tatăl lui O- teritoriale şi comitetele consiliul judeţean, orga asemenea, în unităţi eco
lanţuri de discuţii: tit cu acelaşi respect. Ră- vidiu, Vasile Huţuţuc, fiind sindicatelor acţionează ac nelor şi organizaţiilor sin nomice, instituţii, cluburi,
- N-ai uitat lumina a- mine aici fiul său, llie, şef şi el tot dozator aici), Lu- tiv pentru perfecţionarea dicale preluării, extinderii case de cultură ' sînt or B
psinsă ? de echipă la dozare. La creţia şi loan Cosma (cau- continuă a stilului şi me şi generalizării iniţiative ganizate lectorate, cursuri dio
- La trei să intrăm pe fel şi-au... asigurat schim peristă şi furnalist creuzet), todelor de muncă, urmă lor muncitoreşti, ţinîndu- cu profil tehnic, alte for 6,15
la „Big" şi să facem cum bul de miinc şi Viorel Mariana şi loan lacobescu rind ca întreaga activitate sc seama de specificul şi me de pregătire şi per 6,30
agr
părături. Gheorghioni, pregătitor (macaragistă şi turnător politico-organizatorică şi sarcinile concrete ale fie fecţionare profesională. juri
- Astăzi vine mama la şarjă, al cărui fiu este un fontă), Silvia şi Stelian Do- eultural-educativă să fie cărui colectiv, secţie, sec Demn de remarcat este şi 8,00
noi; te rog să mergi s-o destoinic lăcătuş apaduc- bre (macaragistă şi zidar subordonată creşterii răs tor, brigadă sau loc de faptul că numai progra Cui
Bul
•aştepţi la gară. tier, sau maistrul furnalist şamotor), Gabriela şi Şte punderii personale şi co muncă. In acest scop ac mul de propagandă tehni Râs
- l-ai pus lui Marcel Constantin Şerban, care fan Sepniczky (cauperistă lective, utilizării mai efi tivitatea politico-organiza că, editat de Consiliul lor;
pacheţelul in ghiozdan ? va preda ştafeta fiicei sa şi lăcătuş), Corina şi Do ciente a tuturor pîrghiilor torică şi cultural-educati- judeţean al sindicatelor cu 10,0
rev
Parcă văd că iar il uită le, Tatiana, absolventă a te! Bucur (electrician şi şi formelor de acţiune, vă desfăşurată la între prinde peste 200 de astfel lişti
acasă. liceului industrial metalur furnalist creuzet), Smaran- îmbunătăţirii conţinutului prinderile miniere Paro- de acţiuni. ce
In biroul său, ing. loan gic din localitate, sau da şi loan Hangan (subin- şi ridicării nivelului cali şeni, Lonea, Lupcni, Bar Desigur, munca politică bile
Crăciunescu, şelul secţiei Matei Voinea, care se min- giner şi inginer-şef schimb). tativ al manifestărilor ini za, Afina Deva, Com şi eultural-educativă de cita
trio
l-lurnale, tocmai. îşi îmbră dreşte cu liuI său, Minei, Sini intre ele cupluri de ţiate. binatul siderurgic Hu masă desfăşurată de sin 16,1
ca halatul de lucru. Ideea care este un priceput şef mult constituite, care de în contextul unor ase nedoara, I.P.E.G. şi I.M.C. dicate în sprijinul realiză 17.0
acestui reportaj ii aparţi de echipă dozator. monstrează trăinicia fami menea preocupări, în cen Deva ctc. şi-a dove rii sarcinilor şi angaja 17.0
mic
ne: „Poate că nu ar li lip Furnaliştii creuzet Ion şi liilor ce au luat naştere trul activităţii de fiecare dit eficienţa în aplicarea mentelor cuprinde, în an lari
sit de interes să scrieţi un Gheorghe Grosu sint hoţi aici. Sint şi familii tinere, zi este aşezată mai ferm cu rezultate tot mai con samblul său, o largă arie ti cc
relt
articol despre oamenii noş gemeni. Am aflat că, aşa care vor perpetua o fru problematica organizării şi sistente a unor iniţiative de domenii. Şi, în afara Int-
tri, despre cei pentru care cum seamănă de bine la moasă împlinire: a iubirii desfăşurării întrecerii so consacrate, dar şi în pre celor menţionate, se re'
„lamitia cea mare" o sec- înfăţişare, nici la hărnicie de oameni ce îşi trage cialiste, a consfătuirilor, luarea altora. Ne referim marcă angajarea mai act. iVlU
fiei înseamnă locul in care seva din nemărginita dra dezbaterilor, schimburilor la „Brigada înaltei pro vă a acestora în promo Rac
s-au cunoscut şi au pornit nimeni nu poate găsi vreo goste faţă de munca ne de experienţă, a celorlalte ductivităţi .şi calităţi a pro varea unui spirit nou, res cui
deosebire intre ei. Să mai ges
împreună in viaţă, sau obosită pentru mereu mai acţiuni, ca forme şi mij ducţiei", „Formaţia de lu ponsabil, cu adevărat re tr-t
liantul de suflet al trans spunem că, de peste trei binele ţârii şi al întregului loace proprii de acţiune, cru, model de organizare voluţionar în toate do poc
miterii, din tată în liu, a decenii, fraţii Vasile şi Ni- nostru popor. care să determine o mai şi disciplină", „Fiecare ca meniile de activitate. 23,1
23,5
dragostei de muncă. Dacă colae Hagiu se dovedesc bună cunoaştere şi apli- dru tehnico-ingineresc să Abordarea într-un spi Ştir
despre realizările constant a fi destoinici macaragişti MIRCEA D1ACONU rezolve anual cel puţin o rit critic, exigent a acţiu
problemă tehnică şi de nilor politico-organizato-
organizare a producţiei în rice şi eultural-educativă
afara sarcinilor de plan“, întreprinse în interesul
Puternică mobilizare „Cercurile calităţii". O a- activităţii economice, ca
tenţie deosebită s-a acor şi rezultatele obţinute, nu
D
(Urmare din pag. 1) apartamente, şeful punc dat iniţiativei „Contul de reflectă posibilităţile dc de\
care dispun organele şi
tului de lucru este ing. economii al grupei sindi organizaţiile sindicale în ine
Stelian Tudor Popeseu cale" aplicată în. prezent acest domeniu. Puterea de IiU
Ne-a spus : . de mai bine de 3 700 gru influenţare a unor acţiuni rii
A);
structura de rezistenţă a — Vom respecta terme pe sindicale din judeţ, este sub nivelul cerut în (M
magazinelor şi se va ac nul de predare stabilit. în toate elaborîndu-şi pro- unele unităţi miniere, me inc
trâ.
ţiona cu hotărîre pentru prezent executăm tencu grame-angajament în ve talurgice, energetice, < în sât
recuperarea restanţelor. derea recuperării, recon- PE'
ieli la faţade, cu zidarii diţionării şi valorificării alte domenii ale activităţii a pl
•— Noi lucrăm la faţade, lui Dumitru Ghclasc, tur materialelor .şi resurselor economice din judeţ. De sâ
zugrăveli, vopsitorii, bă năm şape şi rumbeton cu energetice rcfolosibile. asemenea, sprijinul în so 7 ic;
tut parchet, — arăta mais luţionarea problemelor cu LU
trul Petru Pătăşân, coor mozaicarii lui Dumitru Căutările şi eforturile care se confruntă unele nlc
vu
donatorul activităţii la blo- Constantin si montăm tîm- organelor şi organizaţiilor colective de oameni .iov
ul 41, cu 50 de aparta plărie, cu formaţia iui sindicale vizează, de ase muncii este dc multe > cea
mu
mente. Avem concentrate loan llea. Solicităm doar menea, orientarea mai fer neconcludcnt. inanifestîn- LA
aici şi lucrează cu hărni să fim aprovizionaţi rit mă a muncii politice şi du-se uneori formalism şi res
cultural-educative
spre
cie mai multe echipe: in mic cu materialele nece creşterea contribuţiei lor superficialitate în organi tea
res
stalatorii lui Mihai Cri- sare — grilaje metalice la organizarea ştiinţifică a zarea şi desfăşurarea ac (R<
han, zugravii lui Victor pentru balcoane şi tîmplă- producţiei şi a muncii, ţiunilor. pei
Itusu, Iosif Manţ .şi Ca- rie — pentru a nu pierde pregătirea şi perfecţionarea Toate acestea au con Vie
gu!
rolina Anghelache, zida timpul inutil. profesională, formarea şi stituit obiectul analizei no
rii lui loan Magdea şi Constructorii deveni de dezvoltarea la oamenii unei recente plenare a de
Consiliului judeţean al sin
A
Gheorghe Iancu. In jurul pun în aceste zile eforturi Secţla „Diamant" a întreprinderii de tricotaje retro- muncii a unei înalte gîn- dicatelor, care a şi adop nu
datei de 15 decembrie vom stăruitoare pe şantiere, şani. Tricoteza Mar Iu Man lucrează cu o grupă de ma GI
şini pentru tricotat de productivitate mare. Hărnicia şl diri tehnice şi economice. tat măsuri care să deter tro
termina ultimele lucrări la sînt hotărîţi să încheie ă- preocuparea pentru meserie se traduc în calitatea supe De bună scamă, acest mine perfecţionarea mun de
partea de locuinţe. nul 1986 cu planul ia lo rioară a tricotajelor ce vor purta emblema întreprinderii cii în acest domeniu. mi
peste hotare. Foto N. GHEORGHIU fapt a presupus şi presu Bl
La blocul 42, cu 4(1 de cuinţe exemplar realizat. pune o intensificare a ac VALENTIN NEAGU L/
de
Mi
- * -
VU
(Urmare din pag. 1} programul suplimentar na
co
ACTIVITATEA OE GOSPODĂRIE COMUNALĂ SI LOCATIVĂ ru
s-au realizat cu o depăşi
nunală. însemnate fon 1 re valorică de 91,4 milioa
duri de investiţii sînt des ne lei, din care la pro
tinate introducerii trans Realizarea acestor lu zare, termice şi de apă, curăţenie şi spălarea len cii din unităţile de gospo ducţia marfă industrială
portului în comun cu tro crări — la care sînt che reparaţii capitale şi de jeriei la locuinţele solici dărie comunală şi locati- depăşirea este de 18,3 mi
leibuzele în municipiile maţi să participe şi cetă întreţinere la clădirile de tanţilor şi altele. vu au adoptat programe lioane lei. Unităţile şi sub
Deva, Hunedoara şi Pe ţenii care trăiesc .şi mun locuit şi cu alte destina în anul 1990 volumul de măsuri politice, organi unităţile aparţinătoare
troşani şi în oraşele Călan cesc în localităţile res ţii, reparaţii la conducte prestărilor de servicii pen zatorice şi tehnico-econo- G.I.G.C.L. au raportat în i
şi Orăştie. Volumul total pective — vor contribui le de apă, canalizare şi tru populaţie va fi supe mice menite să asigure deplinirea planului anual bu
18.
al investiţiilor ce se va la asigurarea aspectului termice precum şi alte lu rior celui realizat în anul perfecţionarea organizării în 11 luni, avînd posibi ml
realiza în perioada 1986-— estetic corespunzător al o- crări. 1985 cu 220 la sută, iar la producţiei şi a muncii, fo litatea să realizeze supli nu
1990 pentru construirea de raşelor şi al comunelor din Un accent deosebit în prestările în construcţii losirea mai bună a capa mentar pînă la sfîrşiţul a- Un
locuinţe şi lucrări de gos judeţul nostru, la proteja activitatea noastră este creşterea va fi de 2,6 ori. cităţilor de producţie, creş nului un volum de produc
podărie comunală însu rea fondului vegetativ e- pus pe dezvoltarea şi di Creşterea volumului ac terea indicilor de utilizare ţie-prestaţii de 100 milioa
mează 4,7 miliarde lei. xistent, înfrumuseţarea versificarea prestărilor de tivităţii de producţie-pres- a maşinilor şi a utilajelor, ne lei, din care 22 milioa
Pe această bază tehnico- spaţiilor verzi şi. a locu servicii pentru populaţie, taţii se va realiza în con încadrarea în consumurile ne la producţia marfă in
materială, volumul de pro- rilor de agrement. acestea reprezentînd 60 ' la diţii de eficienţă economi normate de materiale, dustrială.
ducţie-prestaţii la unităţi în actualul cincinal, gos sută din volumul total al că sporită, astfel îneît în combustibili şi energic, a- Dispunem de toate con V
le G.J.G.C.L. Deva va creş podăria comunală şi loca- încasărilor. Paralel cu anul 1990 să realizăm un plicarea fermă a acordului diţiile şi sîntem ferm ho ti
te corespunzător, urmînd tivă are de realizat un vo creşterea volumului pres spor al productivităţii global, ridicarea continuă tărîţi să asigurăm îmbu cui
ca în anul 1990 să fie de lum însemnat de lucrări tărilor de servjpii deja e- muncii de 40 la sută în a pregătirii profesionale a nătăţirea continuă a acti va
dc\
1,4 ori mai mare în com de construcţii în regie xistente, în centrul aten comparaţie cu 1985, chel tuturor oamenilor muncii, vităţii noastre pentru în sfii
paraţie cu nivelul realizat proprio, precum şi pres ţiei noastre stă în perma tuielile totale la 1000 lei întărirea disciplinei, ac deplinirea în cele mai bu ZOI
în anul 1985. însemnate tări dc construcţii pentru nenţă îmbunătăţirea con producţie-prestaţii se vor centuarea celorlalţi factori ne condiţii a sarcinilor va
sporuri sînt prevăzute a fondul locativ existent, tinuă a calităţii lucrărilor reduce în ultimul an al de creştere intensivă şi de de plan şi a angajamente dex
sec
se realiza în această pe pentru alte unităţi socia executate, solicitudinea şi cincinalului faţă de anul eficienţă economică. lor asumate pentru anul rat
rioadă la prestările speci promptitudinea în satisfa 1985 cu 45 lei, iar cele Premisele înfăptuirii în 1986 şi pentru întregul cin te
_9
fice de gospodărie comu liste şi pentru populaţie. cerea cererilor populaţiei. materiale cu 36 lei. actualul cincinal a sarci cinal, contribuind astfel ina
nală cum sînt: transportul Executăm în cadrul aces Preconizăm introducerea Pentru asigurarea înde nilor gospodăriei comuna la dezvoltarea şi înfrumu gra
gunoiului menajer, salu tor lucrări construcţii de sistemului de prestare de plinirii sarcinilor prevăzu le şi locative din judeţul seţarea localităţilor în să
britatea şi întreţinerea apartamente în mediul servicii pe bază de abona te în cincinalul 1986—1990, nostru sînt create. In 10 care trăim şi muncim, la mi:
străzilor şi a spaţiilor urban şi rural, alimentări mente pentru efectuarea organizaţiile de partid şi iuni din acest an, planul înflorirea scumpei noastre (.NT
r.
Verzi, canalizare etc. cu apă, reţele de canali lucrărilor de prestaţii de consiliile oamenilor mun de producţie-prestaţii şi patrii.