Page 62 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 62
Pentru pomicultori iarna este
anotimp de muncă intensă
în cadrul programelor grade Celsius, avînd în ve pînă la Orăştie şi se va
judeţene de dezvoltare a dere ca, în special la spe continua şi pe celelalte şo
agriculturii şi a progra ciile măr şi păr, înainte sele unde există cuiburi de
mului de autoconducere şi de începerea vegetaţiei să omizi, ca şi pe aliniamen
auţoaprovizionare terito se execute cel de-al doilea tul căii ferate.
rială o deosebită atenţie a tratament. Stropirile se e- Concomitent trebuie să
fost şi este acordată spo xecută cu dibutox, carbe- se acţioneze mai hotărît
ririi producţiei de fructe. tox sau polisulfura de ba însă în această perioadă
Există asigurată baza ma riu. pentru combaterea şoare
terială necesară pentru ca Pînă la această dată s-au cilor şi prevenirea pagu
această sarcină să fie în stropit peste 200 000 do belor produse de iepuri şi
deplinită în bune condiţii, pomi, avînd rezultate foar căprioare. Evitarea dimi
în anul 1987 urmînd să te bune Asociaţia hortico nuării recoltei de fructe
intre pe rod noi suprafeţe lă Deva, C.A.P. Geoagiu, impune să se facă obliga
de livezi. întrucît produc Haţeg. Sarmizegetusa, Sil- toriu, pînă nu cade zăpa
ţia de fructe este condi vaş şi alte unităţi. Nu a- da, tratamente cu momeli
ţionată de aplicarea unui celaşi lucru se poate spune împotriva şoarecilor. E-
întreg complex de măsuri despre C.A.P. Pc.şteana, xemplul fermei de stat
tehnice şi organizatorice, Romoşel şi alte unităţi din Aurel Vlaicu, al aso
fntîlnirea prietenească de lucru în această perioadă cadre unde, deşi au ferme spe ciaţiilor horticole Deva
şi Sîntandrei, al C.A.P.
le de specialitate, condu
cerile unităţilor agricole şi cializate, nu s-a întreprins Sarmizegetusa, Geoagiu şi
nimic, motivînd că pom
dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu deţinătorii de pomi fruc pele sînt defecte sau că Unirea, care au făcut tra
tiferi au datoria să asigure
tamente pe toate parcelele
efectuarea cu rigurozitate nu primesc tractoare pen cu atac, trebuie să fie ur
tru stropit (!).
a lucrărilor din tehnologia
mate şi de celelalte uni
si tovarăşul Todor Jivkov specifică pomiculturii. Pe lîngă aplicarea tra tăţi. Pentru ca iepurii şi
* * Dintre acestea, lucrările tamentelor chimice, în căprioarele să nu producă
de stropire de iarnă, com combaterea bolilor şi dău pagube pomilor, este nece
Joi, 18 clecembi'ie, a avut CONVORBIRI OFICIALE nătorilor de mare eficaci sar ca în scurt timp să se
loc, la Giurgiu şi Ruse, baterea rozătoarelor şi tă tate sînt lucrările de ră-
termine revizuirea şi repa
întîlnirea prietenească de Joi, 18 decembrie, au rea comună de a se acţio ierile ocupă un loc impor zuire a scoarţei pomilor rarea gardurilor şi porţi
lucru dintre tovarăşul avut loc la Ruse convor na, şi în viitor, pentru tant. Dacă la speciile sîm- bătrîni, tăierea ramurilor lor, precum şi protejarea
Nicolae Ceauşescu, secretar biri oficiale între .tovară a se pune în valoare lar buroase un singur trata atacate de făinarc, uscate, individuală a pomilor.
general al Partidului Co şul Nicolae Ceauşescu, se gile posibilităţi existente ment de iarnă executat a lăstarilor lacomi, aduna
munist Român, preşedin cretar general al Partidu în vederea înfăptuirii, în corect combate bine majo rea şi arderea fructelor Efectuarea tăierilor în
tele Republicii Socialiste lui Comunist Român, pre cele mai bune condiţiuni, ritatea dăunătorilor şi a- livezi constituie, de aseme
România, împreună cu to şedintele Republicii Socia a tuturor obiectivelor de genţilor patogeni care se mumificate şi. a cuiburilor nea, o lucrare ce se poate
varăşa Elena Ceauşescu, şi liste România, împreună colaborare convenite, pen adăpostesc în scoarţa po de omizi. Toate aceste lu realiza foarte bine în a-
tovarăşul Todor Jivkov, cu t o v a r ă ş a Elena tru intensificarea coope milor, pe ramuri sau la crări se pot efectua foar ceastă perioadă.. Cerceta
secretar general al Comi Ceauşescu, membru al Co rării şi specializării în îmbinarea acestora, la te bine în aceste zile, atît rea şi rezultatele unităţi-
tetului Central al Partidu mitetului Politic Executiv producţie, diversificarea şi măr şi păr sînt necesare în livezile organizate, cît
lui Comunist Bulgar, pre al C. C. al P.C.R., prim sporirea volumului schim două tratamente, între ca şi la pomii răzleţi. Pînă în Dr. ing. MIHAI GUŢA,
şedintele Consiliului de viceprim-ministru al gu bului de mărfuri între re să fie o pauză de cel prezent s-a efectuat, de şeful Inspectoratului
Stat al Republicii Populare vernului, preşedintele Con cele două ţări. puţin 30 de zile. către muncitorii de la Cen pentru protecţia plantelor
Bulgaria. siliului Naţional al Ştiinţei în acest scop, în cadrul Stropirile se fac atunci trul do protecţia plantelor Deva
şi învăţămîntuiui, şi tova convorbirilor s-a stabilit cînd temperatura în tim Oră.şlie, omizitul pomilor
Această nouă inţîlnire răşul Todor Jivkov, secretar ca membrii celor două de pul zilei este peste zero fructiferi de la Sin tandrei
se înscrie în cadrul dialo general al Comitetului Cen legaţii să analizeze con (Continuare in pag. p 3-a)
gului tradiţional româno— tral al Partidului Comunist cret căile şi posibilităţile
bulgar la nivel înalt, care
Bulgar, preşedintele Con
a marcat, de fiecare dată, siliului de Stat al .Repu de extindere a colaborării Dezvoltarea economico-socială a României in 1987
şi - cooperării economice
momente de însemnătate
hotărâtoare în dezvoltarea blicii Populare Bulgaria. româno-bulgare.
în această primă rundă
★
conlucrării rodnice, multi de convorbiri au fost exa In continuarea convor P R O D U C Ţ I A A G R I C O L Ă
laterale, dintre cele două minate stadiul actual şi birilor dintre tovarăşul
partide şi ţări, în întărirea perspectivele dezvoltării Nicolae Ceauşescu, tovară M A R F Ă N E T Ă
continuă a prieteniei din relaţiilor bilaterale româ- şa Elena Ceauşescu şi to
tre popoarele noastre, în no-bulgare, problemele care varăşul Todor Jivkov s-a
interesul reciproc, al cau mai trebuie rezolvate în procedat la un larg schimb
zei socialismului şi păcii.
vederea extinderii în con de păreri asupra proble
La sosirea în municipiul tinuare a acestor relaţii. melor actuale ale vieţii
Giurgiu, tovarăşul Nicolae politice internaţionale.
Ceauşescu şi t o v a r ă ş a în continuare. Convorbi Convorbirile s-au desfă
Elena Ceauşescu au fost rile s-au desfăşurat în şurat într-o atmosferă de
salutaţi de tovarăşul Ion plen. stimă şi înţelegere, ca
Popescu, prim-seeretar al Au participat persoane racteristică pentru rela
Comitetului judeţean de oficiale române şi bulgare. ţiile de prietenie dintre
partid. S-a apreciat că rezulta popoarele, partidele şi ţă
Mii de locuitori ai ju-, tele bune dobîndite pînă rile noastre, în spiritul do
deţului au făcut o entu acum în extinderea conlu rinţei comune de a dezvol
ziastă primire iubiţilor oas crării româno-bulgare, cit ta colaborarea multilate
peţi, aclamîndu-i .şi ovaţio- şi potenţialul în creştere rală româno—bulgară.
nîndu-i îndelung. Cei pre al celor două economii în legătură cu rezulta
zenţi. au reafirmat vibrant naţionale deschid noi per tele întîlnirii, ale convor
sentimentele rle fierbinte spective intensificării cola birilor purtate cu acest
dragoste, de profundă pre- borării dintre, partidele, prilej, a fost adoptat un
ţările şi popoarele noastre. comunicat care se dă pu
(Continuare in pag. a 4-a) A fost exprimată hotărî- blicităţii.
Transformările înnoitoare ale unei tinere unităţi întreprinderea minieră Petrila — angajată
cu toate forţele în bătălia cărbunelui
economice — în pas cu solicitările beneficiarilor
(Pagina a 2-a)
Deşi fiinţează în actua ţile „consacrate" — mă maşini dc injectat mase cursul documentării noas
la structură organizatorică gîndcsc aici la producerea plastice, cu ajutorul căro tre în chiar locurile unde
dc relativ puţini ani, Fa covoarclor pluşate (recu ra vom onora, într-un vii acestea prind contururi
brica de producţie indus noscute deja pentru calita tor apropiat, solicitările fa precise. Astfel, la cariera Hunedoara un iranspori o- 1
trială şi prestări servicii tea lor chiar şi peste ho bricii de încălţăminte din de piatră de la Tcliue, perativ acolo unde au tre- ©
Hunedoara şi-a cîştigat un tare) si la confecţiile me localitate, pentru care vom Âron Popa, şeful colecti buinţă.
binemeritat loc între uni talice — am înfiinţat în produce tălpile necesare vului de aici, ne spunea ■ MATERIALE KECUFK- ©
tăţile economice din „Ce 1986 altele noi, în premie derulării corespunzătoare că anul .1987 va aduce chiar © RATE. De la începutul anu
lui, lucrătorii din unităţile 1
tatea oţelului". Este şi a- ră să le spun aşa. Este a procesului de producţie din primul trimestru, o lăr I.C.S. alimentaţie publică ©
I ■ SIMPOZION. — Azi, Ui
eeasta o dovadă elocventă vorba despre confecţiona respectiv. Şi pentru că gire a sortimentelor. In © Cosa ile cultură din Deva din Hunedoara au colectat
a modului în care tînărul rea de curele trapezoidale sarcinile ce ne revin în staţia de concasare ce func are loc simpozionul : „30 şi predat 3,3 tone fier vechi. 1
colectiv de aici a înţeles de angrenare, pe care le viitorii ani ai cincinalului ţionează de mai mulţi ani, I Decembrie — ziua proda- o însemnată cantitate dc ©
^ mării ltepubHcil". Despre liirtie şi cartoane, alte ma
să-şi racordeze forţele, idei- prin completarea cu un importanţa evenimentului de teriale. In aceeaşi perioadă, ‘
: le practice valoroase şi în granulator se vor crea con * acum 39 de ani vor vorbi în cadrul centrului de le- ©
treaga acţiune pentru a F.P.I.P.S. HUNEDOARA diţii de prelucrare a res © cadre didactice, lucrători de gume şi fructe s-au recupe
la Muzeul judeţean şl l'ilia-
:~ t răspunde cît mai bine so- turilor de marmură rezul I la Arhis'clor Statului. rat şi trimis în circuitul e- 1
conomtc 5 tone fler vechi, ©
i licitărilor mereu crescânde tate din cariera Alun, care precum şi mari cantităţi do
i ale populaţiei şi unităţilor producem cu utilaje teh 1986—1990 se dovedesc vor fi valorificate la pro * H SERBĂRI ŞCOI.ARE. hîrtie, textile, sticle şl bor- l
succesul repurtat la cane. (Vasile Grigoraş, co- ©
După
I
industriale din municipiu. nologice de concepţie pro deosebit de mobilizatoare, ducerea mozaicului. Tot © faza municipală din „Cînta- respondent).
■ împlinirii acestui deziderat prie, rod al preocupărilor comitetul de partid al fa ca urmare a permanentei rea României", unde trei (
i-a fost şi îi- este subcfrilK)- asidue dovedite pentru au- bricii si consiliul oameni atenţii acordate valorifică I formaţii artistice au ocupat Ba CONCURSURI PKOFE- ©
nat întregul proces de di- toutilare de cei ce mun lor muncii şi-au propus de rii superioare a tuturor re © locui I (montaj, teatru do SIONALE. Consiliul jude
ţean al sindicatelor, în cola- '
păpuşi şi grup vocal), elevii
• versificare continuă a ga- cesc în atelierul strungă- pe acum trecerea la mate surselor aflate în zona Hu I Şcolii generale nr. 4 Deva borarc cu Direcţia judeţea- ©
i mei sortimentale de pro- rie, conduşi de maistrul rializarea unor noi măsuri nedoarei, la sediul unită © prezintă, Sn aceste zile, scr- nă pentru agricultură, or
( duse fabricate, pre.cum şi principal Ioan Chira, sec capabile să răspundă în ţii se fac pregătiri inten 9 bărllc do sfîrşit de trimestru. ganizează duminică, 21 dc- 1
eembrio a.e. în municipiul ©
1 Au evoluat cu succes în
s a serviciilor prestate în ţia confecţii metalice, co tocmai cerinţelor imperioa se pentru asimilarea în fa — faţa părinţilor şi colegilor Deva faza judeţeană a con
j secţiile şi a t e l i e r e l e ordonaţi de maistrul prin se pe care le implică dez bricaţie a unor noi produ * elevii claselor I—II, iar as- cursurilor profesionale „Cel •
I lăzi şi niîitic îşi etalează
j F.P.I.P.S. Hunedoara. cipal Constantin Popa şi voltarea accelerată a tutu se. Astfel, se află în fază © talentele în Inspirate mo- mai bun crescător de ani- ©
malo“ şi „Cel mai bun agri
Referindu-se la cele mai atelierul de întreţinere, din ror unităţilor economice de avizare pentru execu * mente artistice cei din cla- cultor". Vor participa pri- I
j noi astfel de preocupai'', subordinea muncitorului din municipiul Hunedoara, ţie în anul viitor produsul t sele III şi IV. mii trei clasaţi în concur- ©
şurile din unităţile agricole
/ ing. Viorel Napău, directo- specialist Constantin Ur- precum şi solicitările tot „Lindatox 3", destinat u- 0 Ql MAXI-TAXI. Autobaza dc stal. |
I rul fabricii, sublinia: „Pri- san. Dc asemenea, într-un mai numeroase ale popu nitâţilor agricole pentru de transport local din Ilune-
| mul an al celui de al 8-lea spaţiu excedentar din ca laţiei privind diversifica combaterea dăunătorilor, 1 doara a fost dotată cu un •
t plan cincinal a marcat drul secţiei chimice am a- rea serviciilor". produs la obţinerea căruia © mnxi-taxi. Acesta efectuea
ză zilnic curse de transport
’ creşteri cantitative .şi cali menajat un loc corespun Despre traducerea în I între gară, piaţa Obor,
tative demne de relevat zător. .şi au fost montate fapt a măsurilor de care MIRCEA DIACONU © microraioapele 5, 6 şi 7, în
J în activitatea colectivului de acelaşi colectiv al ate amintea directorul fabricii l lesnind celor ce sosesc la «
■ nostru. Pe lîngă activită lierului de întreţinere două am aflat amănunte în (Continuare în pag. a 3-a) • - • - * » - • -