Page 63 - Drumul_socialismului_1986_12

"-in, 2 DRUMUL SOCIALIS

n t r e p r i n d e r e a minieră P e t r i l a - a n g a j a t ă

c u toate f o r ţ e l e î n b ă t ă l i a c ă r b u n e l u i , J 20,35
20,00
20,20

La izvoarele rîului de cărbune - hărnicia, Calificare,

Creşterea producţiei de cărbune— dăruirea şi competenţa oamenilor policalificare, 21,10 ! i 1

i
1
angajament şi datorie de onoare Cărbunele — un riu care zi". Hărnicia este, în ace­ explicăm astfel: muncim perfecţionare 21,35 1
urcă mereu mai viguros laşi timp, numitorul co­ minereşte, adică punînd La I.M. Petrila se acor­ I
I
din străfundurile pămîn- mun care ne permite să mult suflet, cu o nemăr­ I
Activitatea la caro este rilor cauzate de slaba tului la lumină. Un riu folosim acelaşi limbaj în ginită dăruire pentru creş­ dă o atenţie deosebită pre­ I
angrenat colectivul minei funcţionare a fluxului prin­ care înseamnă lumină iz- utilizarea deplină a capa­ terea prestigiului între­ gătirii profesionale a tutu­ 21,50 ’
noastre .in aceste ultime cipal de transport al pro­ vorîtă din termocentralele cităţilor de producţie, a prinderii noastre". ror lucrătorilor. Elena Ru- 22,00 1
zile ale anului 1986 esfe ducţiei pe benzi, a insufi­ de la Mintia şi Paroşeni, dotării tehnice şi timpului Constantin Cosma: „La su, responsabilul cu pro­ t
Îndreptată spre recupera­ cientei pregătiri o liniei de sau din cocsul incandes­ de lucru, în întronarea u- cele 10 000 tone de cărbu­ bleme de învăţământ al
rea intr-o cit mai mare front active, a menţinerii cent obţinut în combina­ nei discipline riguroase, ne extras în plus faţă de minei, ne-a spus, referin-
măsură a restanţelor acu­ unor metode de exploatare tele siderurgice din Hune­ unanim şi liber acceptate, planul de producţie pe 11 du-se la acţiunile organi­
mulate in primele trei tri­ inadecvate ş.a. Erau situa­ doara şi Călan. Despre iz­ în materializarea nevoii de luni, minerii din brigada zate de conducerea unită­
mestre ale anului in curs ţii care nu puteau să ne voarele rîului de cărbune permanentă ridicare a gra­ pe care o conduc adaugă ţii în direcţia ridicării ca­
şi spre crearea unor condiţii lase indiferenţi şi, in con­ ce „curge" de la Petrila dului de pregătire profe­ şi în această ultimă treap­ lificării, policalificării şi
BUC
care să asigure, in 1987, secinţă, prin unirea tuturor nc-au vorbit trei dintre cei sională". tă a anului noi cantităţi perfecţionării oamenilor dlopri
creşterea producţiei de forţelor am trecui la înlă­ mai destoinici şefi de bri­ Francisc Kovacs: „Dărui­ suplimentare. Sînt plusuri muncii: 0,15
cărbune la nivelul poten­ turarea lor. Au lost rearma- gadă de aici, situaţi prin­ rea cu care acţionează zi care probează din plin — Minerii trebuie să fie 6,30 1
ţialului uman şi material te şi planate galeriile in tre fruntaşii în întrecerea de zi membrii brigăzii competenţa pe care o do­ pregătiţi temeinic, să-şi agricii
jurnal
de care dispunem. Aceas­ care erau montate benzile socialistă : noastre se regăseşte în ze­ vedesc toţi ortacii, temei­ însuşească rapid noile teh­ 8.00 1
tă a doua direcţie consti­ principale do transport, Ştefan Alba: „Brigada cile de kilometri de lucrări nica pregătire profesională nologii de lucru din aba­ Curiei
tuie, in acelaşi timp, an­ s-au constituit noi brigăzi pe care o conduc lucrează de deschidere executate de fiind o caracteristică a taje, să fie în măsură să Huleil
gajamentul şi datoria de de Întreţinere, aproviziona­ concomitent în trei abata­ noi în acest an. Pentru multor brigăzi din sectorul stăpânească şi să exploa­ puiule
10.00
teze cu maximă eficienţă
onoare ale minerilor petri- re şi producţie, astfel incit je frontale din cadruL sec­ sectorul III, în stratul 3, V. Meritul nu este atît al 10,05
leni, ale celor ce astăzi să asigurăm in activitatea torului IV, aplicînd în ex­ am săpat şi armat defini­ şefilor de schimb sau al utilajele moderne, de ma­ gliiozt
re productivitate, introdu­
10,15
sîntem chemaţi să conti­ de extracţie propriu-zisă ploatarea cărbunelui me­ tiv galeria direcţională, meu, ci al minerilor. Am llulctl
nuăm drumul deschis de un număr de cel puţin 500 toda tavanului de rezisten­ transversalele şi suitorii convingerea că fiecare or­ se în subteran. In acest leldos
cei care cu ani in urmă se posturi zilnice şi un mers ţă eu stîlpi metalici îngro­ in vederea deschiderii a- tac a înţeles că fără o bu­ scop s-a acţionat sistema­ ncse;
numărau' printre pionierii fără sincope pentru toate paţi în vatră şi tăiere me­ batajelor frontale de la co­ nă însuşire a meseriei, fă­ tic, pe mai multe căi. De muzlc
mineritului din bazinul car­ sectoarele. canizată. Simpla utilizare ta zero la cota plus 50. A- ră dorinţa permanentei au- pildă, la cursurile de ca­
bonifer al Văii Jiului. Punem temelii trainice a acestei metode înainta­ cum sîntem angajaţi la todepăşiri izvorâtă. din pro­ lificare prevăzute pentru I’artld
1986 au fost cuprinşi, în
Anul 1986 nu a lost ceea realizărilor din anul viitor. te de lucru ar fi însă in­ acelaşi gen de lucrări în pria conştiinţă, este prac­ total, 250 de oameni. Din­ Formi
la 1 1
ce se numeşte un an toar­ Este o afirmaţie ce işi gă­ suficientă pentru obţine­ sectorul IV, de la cota mi­ tic knposibH să atingi per­ tre aceştia,. 208 au absolvit mlcră
te bun pentru colectivul seşte din plin ilustrarea in rea unui plus de producti­ nus 50 la cota zero (în formanţe înalte pe tărîm cursurile de mineri, 27 — pere ta
minei Petrila. Este adevă­ fapte, in acest ultim tri­ vitate medie pe post de partea estică); şi de la ori­ profesional, să răspunzi de electricieni, 15 — de val“ i
vour
rat, exploatăm un zăcă- mestru au fost create no: 3,16 tone, cit realizăm noi zontul minus 100 la minus cum se cuvine sarcinii de mecanici maşini şi utilaje. Carte
mint care prezintă condiţii capacităţi de producţie in fără acea calitate indispen­ 30 (în zona vestică). Sîn­ onoare încredinţată de Sînt meseriile de bază ale cui tf
de mare complexitate geo­ toate sectoarele, s-au în­ sabilă minerului '— hărni­ tem mîndri că minerii din partid, personal de secre­ minei. dlojur
munci
logică, ceea ce impune u- fiinţat şase nai- brigăzi de cia. Manifestarea ei la fie­ tarul nostru general, to­ — Ce v-aţi propus prin social
tilizarea tuturor metodelor deschidere şi pregătire, care ortac explică zecile brigăzile direct productive varăşul Nicolae Ceauşescu, programa de învăţământ. f . ral>el:
de exploatare intilnite in sporindu-se cu. 30 ta sută de mii de tone de cărbune ne consideră coautori la anume aceea de a da pa­ ' pentru anul viitor şi cum .i, tru p
sindic
minele Văii Jiului, de la vitezele de avansare la a- extras de brigada noastră succesele lor,, iar renumele triei cărbune mai mult, de s-a acţionat în direcţia po­ scrii;
cea cu trepte răsturnate cest gen de lucrări. De peste sarcinile planului „la pe care ni l-am cîştigat îl tot mai bună calitate". licalificării şi perfecţionă­ mare
tiu d<
pină la descinderea de a- asemenea, ne-am propus rii lucrătorilor ? semnî
bataje frontale in stratul 3 ca pină la linele anului să — Vă răspund mai îhtîi 19,30 i
şi i/> subetaje, prin puşcare creştem efectivul minei cu la ultima parte a întrebă- ţie pl
cu găuri lungi, pentru stra­ cel puţin 200 lucrători, să 1 rii. La cursurile de polica­ jurnal
dv. ;
iele subţiri cu Înclinare ma­ îmbunătăţim condiţiile so­ lificare din acest an au oră;
re. Dar noi ştim loarte bi­ ciale ale noilor Încadraţi, fost înscrişi 90 de mineri, tic; 2
ne că restanţele înregistra­ să includem un număr cit electricieni şi lăcătuşi. Din­ zicală
te nu au drept principală mai mare de oameni ai tre ei au absolvit deja 35 Un di
cauză condiţiile de zăcă- muncii in lorme adecvate de cursanţi, în meseriile
mint. Am demonstrat aceas­ de artificier şi lăcătuş. Cei­
ta in cursul ultimului tri­ de pregătire şi perfecţiona­
re a cunoştinţelor profesio­ lalţi continuă această for­
mestru, cind producţia lie- nale. In aplicarea cu rigu­ mă de pregătire profesio­
cărel luni a crescut simţi­ nală. N-a fost neglijată
rozitate a tuturor acestor
tor, ajungind ca in noiem­ nici metoda perfecţionării DEV
măsuri, consiliul oamenilor — ser
brie şi, cu siguranţă, in profesionale, care s-a des­
muncii şi comitetul de lumini
luna in curs, fiecare sectoi partid au in vedere ridica­ făşurat direct Ia locurile ta); H
să işi realizeze şi chiar să de muncă, sub conducerea (uri ).
rea calităţii şi competen­ unor cadre tehnico-ingine- seriile
îşi depăşească sarcinile de ţei întregului colectiv al reşti. La această activitate Ne t
plan lunare. (Mode
minei noastre la nivelul au fost înscrişi, în perioa­ iilor
Măsurile de redresare a da trecută din acest an, vesel
care să ne permită Înde­
situaţiei au lost la indemi- peste 700 de lucrători. Pen­ ŞANI:
plinirea exemplară, lună Vară
na noastră, ele avind la de lună, a sarcinilor de tru a acoperi tot mai bine Icmbrl
origine propunerile concre­ cerinţele producţiei în me­ (Unire
producţie ce ne revin pen­ pertcu
te formulate de cei mai tru 1987 şi ceilalţi ani ai seriile deficitare au fost vut.c
destoinici oameni ai minei, deschise de pe acum noi o ştrt
actualului cincinal. cursuri de calificare, ur­ rul);
comuniştii - mineri, şeii de brie (I
brigăzi şi sectoare, maiştri Irig. BUJOR BOGDAN, mate de 315 oameni. în SA: I
profesiile de mineri, elec­
şi ingineri. Intre acestea se directorul Ultimele pregătiri au fost încheiate ; minerii din brigada lui Constantin Alcxu tricieni şi topogrnfi pentru singur
unicn
numără eliminarea pierde­ I. M. Petrila işi stabilesc „planul de l»i\taie“ pentru începerea lucrărilor Ia viitorul puţ cu schip, (Rele?
obiectiv important pentru creşterea producţiei anului viitor. lucrări subterane.
zero
TI A $T
trla);
drago?
Argumente ale încrederii in izbinzile viitoare Atenţie permanentă îmbunătăţirii securităţii muncii HA’I’E
si a
BRAZI
Activitatea de bază a ce- noastră. Sînt sigură că şi V, brigada lui Nicolae San­ Sarcinile de producţie an au fost executate lu­ tiv. O dovedesc acţiunile tei: C
(Casa
* lor ce muncesc în cadrul altor absolvente ale Insti­ ta acţionează la finaliza­ să fie realizate în condiţii­ crări de rearmare pe o menite să ducă la comba­ MERI/
d rol or
sectorului XI — investiţii tutului de mine din Petro­ rea planului înclinat colec­ le respectării riguroase, zi lungime de peste 3 000 me­ terea prafului de cărbune, Bulotii
este aceea de deschidere a şani li se vor încredinţa tor dintre orizontul minus de zi, a Normelor Departa­ tri galerii. Nu neglijăm în care scop se asigură mina)
zăcămîntului de cărbune, asemenea răspunderi. Dar 50 şi minus 100. stadiul mentale de Protecţia Mun­ nici aerajul parţial, în a- apa necesară la fiecare tron d
respectiv săparea galeriilor pentru producţia pe care actual în care se află lu­ cii în Industria Minieră cest sens executîndu-se e- front de lucru şi pe tra­ norul).
transversale principale şi cu toţii o dorim mult spo­ crarea permiţîndu-ne să (N.D.P.M.r.M.) iată o şalonat, în tot timpul a- seele de transport cu
a celor direcţionale în cul­ rită in anul viitor, impor­ estimăm definitivarea ei cerinţă ce derivă din do­ nului, ctanşeizări şi mon­ benzi, -creîndu-se astfel
cuşul stratclor, a suitorilor tant nu este dacă şeful pină la finele anului în rinţa, uşor de înţeles, a tări de conducte. De ase­ baraje de praf inert -;i
de legătură dintre orizon­ sectorului investiţii este curs; la deschiderea ori­ tuturor oamenilor muncii menea, eforturi susţinute apă, precum şi întinse zo­
turi, săparea şi betonarea femeie sau bărbat, ci mo­ zontului minus 100, briga­ de la mina Petrila de a-şi se fac pentru întronarea ne de şistificare. Tot ca Penii
puţurilor etc. O activitate dul în care minerii de aici da lui Constantin Borş are desfăşura activitatea în unei discipline ferme de măsuri preventive figurea­ fi în j
ceru!
de constructor se poate au pregătit saltul cantita­ la 11 luni un plus de 600 condiţii de siguranţă de­ producţie. Mă refer aici la ză extinderea reţelei de Vor
spune, dar de care depin­ tiv şi calitativ, atît de aş­ mc în executarea galeriei plină. Ing. Paul Rollinger, faptul că unii şefi de bri­ -îţ<fegazare prealabilă a ză­ tcmpoi
de în mod decisiv soarta teptat de întregul colectiv direcţionale din culcuşul şeful sectorului securitate găzi, o drept dintre aceş­ cămîntului de cărbune (ac­ ploaie,
soare,
producţiei viitoare a între­ al minei Petrila. Noi avem stratului 3, blocul II; bri­ minieră, sector înfiinţat tia nu sînt prea mulţi, ma­ tualmente în curs de exe­ pune )
gii întreprinderi miniere. toate motivele să fim în­ gada condusă de Emoric recent, ca expresie conclu­ nifestă încă o slabă pre­ cuţie în orizontul minus sufla
La conducerea sectorului, crezători. La 28 noiembrie Szabo, care lucrează la dentă a importanţei ce se ocupare pentru executarea 100, stratul 3,- blocul II), Tempo
vor fi
adică a oamenilor în mîi- acordă protecţiei muncii, corectă a tavanului de re­ precum şi pregătirea pu­ nus 5
nile cărora se află orizon­ a.c., prin depăşirea sarci­ săparea şi betonarea puţu­ releva printre altele: „De zistenţă minimalizând im­ nerii în funcţiune a unei cele n
tul nou, prefigurat pentru nilor „la zi" cu 245 ml lu­ lui nr. 3-est, a reuşit o o atenţie deosebită în ceea portanţa îngropării şi cu­ noi staţii de telegrizume- şl piu:
locală
producţia - de cărbune a crări de deschidere, ne-am creştere spectaculoasă a ce priveşte îmbunătăţirea plării corecte a grinzilor Irie şi a uneia de ventila­ lată d'
minei Petrila în anul 1987. realizat integral planul pe ritmului de execuţie a lu­ stării de securitate a mi­ metalice în vatră. toare. Sînt doar cîteva din­ La r
a fost numită, la mijlocul anul 1986. Deci, lucrăm în crărilor, ajungind în no­ nei se bucură realizarea In contextul preocupări­ tre preocupările care nu fi încl
acestui an, ing. Steluţa contul anului viitor, fată iembrie la 30 metri' săpări unui aeraj general cores­ lor sectorului nostru pen­ constituie doar apanajul perit.
rar. V
Naidin, singura femeie şef doar cîtova aspecte care şi betonări faţă de 15—20 punzător. Astfel, prin re­ tru sporirea continuă a sectorului specializat de sectori
securitate minieră, dimpo­
de sector din mineritul întăresc această afirmaţie: ni în lunile anterioare, a- profilarea unor lucrări mi­ gradului de siguranţă în trivă, la materializarea ze loc;
oră. C
Văii Jiului. pentru punerea în funcţiu­ ceasta prin adoptarea noi niere se obţine o reparti­ muncă, piăsurile pe care măsurilor stabilite fiind depnni
:
zare judicioasă a debitelor
(Metec
— Mai degrabă prima ne a noi capacităţi de pro­ tehnologii de lucru cu co- de aer pe circuite. Con­ le aplicăm prezintă un angrenaţi chiar beneficia­ L. Pr<
— preciza interlocutoarea ducţie în .sectoarele IV şi fraj mobil. cret, .în 10 luni din acest accentuat caracter preven- rii acestora, minerii".