Page 67 - Drumul_socialismului_1986_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIAUSf

A a f » lului „Omul şi producţia", neri aspiranţi Ia un pre­ acestui colectiv de inimoşi ur tăi
„Omul şi producţia''

i3,oo Te
poate mîndri cu activitatea
Ediţia a XVI-a a Festiva­
13,05 La
miu care să îi consacre.
Din numeroasele pelicu­
pentru care arta filmului şi
cinefotocluburilor
destinat
loi
zic
din ţară, rămîne în conti­
manifestare
aceeaşi
nuare
o a doua profesiune.
de
poematice
sub­
mare
cîii
artistică de prestigiu relie­ le, unele vădind , resurse a fotografiei artistice este lui
stanţă, juriul a optat pen­
diversificată
Fotografia,
rul
fată de cotele înalte valo­ tru următoarele, în ce pri­ stilistic, a afişat valenţe Iar
ţar
rice ale creaţiilor prezen­ veşte premiile I: „S-a în- multiple ale abordării te­ Un
tate in cele trei zile ale tîmplat Ia miezul nopţii" şi matice şi tehnice, prin tul­ te
desfăşurării festivalului de „Portrete", aparţinind cine- burătoarea lume ce ni se pri
Căluşerul - joc şi obicei străvechi judeţe. Cinecluburile şi fo- clubiştilor de la „Siderur- redezvăluie mereu altfel,
concurenţi din peste 20 de
gistul" şi,- respectiv, „XI O-
Tri
tocluburile participante au rizont" din Aninoasa; la filtrată prin ochiul artistu­ găş
lui,
obiectivului
suprapus
oferit o gamă diversă de diaporamă „O zi la stî- fotografic. Aici, juriul a a- ron
din
„Căluşerul transilvănean" răzlcţe în vatra satului. rc pe scenă formaţia mixtă modalităţi ale înţelegerii nă", creat de fotoclubu! cordat premiul I lui Hedy naţ
rămîne poate una dintre Pentru formaţiile hunedo- de căluşeri din Baru. Din ralului „artei de a privi", „Mureş" din Tg. Mureş; te­ Lofller şi al doilea lui Do- ca
manifestările artistice cele rene, festivalul are un ca­ afara judeţului şi-au anun­ subordonîndu-se, deloc ri­ ma la alegere - „Claus­ rel Mergea. nec
nes
mai însemnate organizate racter de competiţie, sti- ţat participarea căluşeri gid, genericului grăitor trare" a cineclubului gaz­ Aşadar, trei zile de în- 11.45 Săi
la nivelul judeţului nos­ mulîndu-le şi menţinîn- din Năsăud (Bistriţa-Nă- pentru ţinuta educativă, dă; premiul juriului - „Pro­ cîntare a ochiului şi de e- 19,00 Tel Tel
19.20
tru, care în decursul ani­ du-le în activitate la cel săud), Recea şi Mărgineni fie că este vorba de film, ces", a.parţinînd cineclu­ levată înţelegere a lumii lor)
bului „Arca" al I.C.R.P.R.O.
lor a atras participarea u- mai înalt nivel artistic. (Braşov), Biertan (Sibiu), diaporamă ori fotografie. NAV. Galaţi. prin film, cărora clubul rie
chi
nor formaţii căluşereşti din Colectivele cele mai bune Sălişte (Alba), alte forma­ Filmul documentar, cu te­ Cinefotoclubul „Siderur- siderurgiştilor hunedareni Fer
întreaga Transilvanie. Hu­ vor primi dreptul de a ţii din Timiş, Mureş, iar me la alegere şi, respectiv, gistuil" a relevat cea mai le-a accentuat, prin efort Din
Jor
şi bun gust organizatoric,
nedoara a devenit astfel participa la etapa repu­ ca invitaţi căluşerii de la filmul de experiment au valoroasă prezenţă în fes­ 19.45 Ste
(co
centrul căluşarului transil­ blicană a Festivalului na­ Casa de cultură din Sla­ avut mesageri consacraţi tival, primind şi Marele multiplele valenţe educa­ con
ţionale.
vănean. O manifestare me­ ţional „Cîntarea României". tina (Olt). ai genului din creaţia de Premiu. Sindicatul oameni­ EUGEN EVU uşo
Il-f
nită să redea în toată Formaţiile invitate din ce­ — După cum reiese din . amatori din ţară, cît şi fi­ lor muncii din C.S.H. se 20,40 Fiii
splendoarea un joc şi un lelalte judeţe vor primi programul de desfăşurare, cui-
obicei secular, să le deter­ trofee pentru cel mai au­ „Căluşerul transilvănean" Note de lector 0 nouă carte de istorie 22.20 Tel
mine perpetuarea în timp, tentic joc, pentru virtuo­ este precedat de un festi­
să păstreze autenticitatea zitate, pentru cel mai fru­ val al obiceiurilor laice în legătură cu concepţia
costumului popular. De­ mos costum, pentru cci de iarnă. lon. Iloraţiu Crişan ne-a versaţii indo-europeni şi geto-dacilor despre lume
mai buni vătafi. Fiecare — Intr-adevăr. „Colinzi- obişnuit cu lucrări de is­ pînă la moştenirile de azi
spre ce înseamnă ediţia torie veche de cea mai ale descendenţilor daco­ şi viaţă, adică filozofia, BUCUJ
ceată căluşerească va pre­ le pe prispa casei" vin să dioprogr
din acest an a Festivalu­ bună calitate, în care eru­ românilor — românii. Da­ etica şi morala, istoricul
zenta spectacole în unităţi argumenteze caracterul de dovedeşte că în acele vre­ 6,15 Sfati
lui „Căluşerul transilvă­ diţia savantului este du­ că de la Vasile Pârvan, La ojrdii
economice şi instituţii din obicei al căluşerului, în­ blată în mod fericit de care în monumentala sa ope­ muri, ei aveau o filozofie cui' 'ă;
nean" ne-a vorbit tovară­ municipiul Deva. tregesc paleta manifestări­ talent scriitoricesc, ce dă ră „Getica" dezbate pe proprie, reguli de etică şi 7,J
şul Mircea Bele, directorul — Vă rugăm să amintiţi lor tradiţionale din preaj­ cărţilor sale un stil plă­ larg viaţa spirituală a ge­ morală pe care autorul vis.
rul mel<
Centrului judeţean de în­ pentru cititori ce formaţii ma Anului Nou. Festivalul cut, accesibil, nu numai ţilor, s-au mai scris studii le-a adunat cu migală şi tin de ş
drumare a creaţiei popu­ participă la actuala edi­ istoricilor, ci tuturor citi­ şi publicat articole, acum răbdare din izvoarele gre­ ţa radio
ce se desfăşoară azi, ora avem bucuria unei sinteze ceşti şi latine. Citează în ştiri; io
lare şi a mişcării artistice ţie, ce se desfăşoară azi şi torilor iubitori de cultură. folclorul
17,00, în faţa Casei de cul­ In acest context se înscrie care întregeşte toate acu­ acest stop numeroşi scrii­ literară
de masă. mîine la Deva ? mulările ştiinţifice făcute tori antici, aşa cum sînt letin de
tură din Deva, reuneşte şi ultima sa lucrare „Spi­
— Scopul generos al e- — Din judeţ participă ritualitatea geto-dacilor", şi vine cu idei noi, de lim­ Clemens, din Alexandria, ţările so
grupuri folclorice din Ro- dalion c
diţiei a XVIII-a a „Călu- cunoscutele formaţii din apărută la Editura Alba­ pezire a unor probleme care spunea despre geto- ge Grig
mos, Dealu Mare (Vălişoa- controversate privind lim­ daci: .... că ei au simţit bi­ tin de •
şerului transilvănean", ca Oră.ştioara de Sus, Gcoa- tros, în colecţia ..Sinteze citate;
ra), I-Iărţăgani (Băiţa), Sar- lyceum ". ba geto-dacilor în raport nefacerile mari ale bărba­
de altfel al festivalului în giu-Renghet, Boşorod, Boiu, mizegetusa, Fintoag (Lăpu- Cartea lui I. H. Crişan de idiomul trac, cultura ţilor înţelepţi şi i-au cin­ rea scei
De la 1
sine, îl constituie păstra­ Dîncu fylare - Mărtîne.şti, spirituală (literatura, poe­ stit", sau Iordanes, după premieri
giu de Jos), Pojoga (Zam), se constituie într-un tot '^agărc
rea jocului şi obiceiului laureate ale „C î n t ă r i i zia, muzica şi dansul), în­ care, cel mai vechi dintre 15,30 Dia
Stînceşti-Ohaba-Rădulcşti unitar, structurată pe pro­ suşirile sufleteşti şi legen­ filosofii geto-daci era Zeu-
popular. Fără o astfel de României", la care se a- bleme majore ale spiritua­ 16,00 Rn
(Dobra). dele acestui popor de le­ ta, iar cel mai celebru Românii;
manifestare, cetele căluşe- daugă căluşeri din Clopo- lităţii geto-dacilor, pornind gendă. Zalmoxis. trial co
reşti ar fi rămas grupuri tiva, Nojag, Balşa. Rcapa- MINEL BODEA i d" la chiar mult contro- Autorul încearcă, şi nu în capitolul VIII — „Moş­ Zarzuela
rii“ de
Iară succes, să aducă o teniri" —, autorul „Spiri­ (fragmei
lumină nouă şi in ce pri­ tualităţii geto-dacilor", des­ tin de ş
pe
CRONICA LITERARĂ veşte concepţiile religioa­ cifrează cu competenţa o- tră; adn
18
se ale strămoşiloi noştri, mului de ştiinţă prezenţa ♦ Buleti
în acest scop, autorul a-
Gligor Haşa „Sceptrul lui Decehal'* duce în prim-planul cu­ în cultura populară ro­ tămîna 1
internaţi
mânească a unor ecouri
informai
noaşterii panteonul geto- puternice ale. înaintaşilor, de ştiri
Cel puţin trei sînt me­ confruntare între două dac, pe „Marele Zeu" şi imprimate în costumul porul, u
Radiojui
ritele prin care ultima mentalităţi. Devenit sta­ „Marea Zeiţă", bazat pe popular, în ceramica nea­ p 'q *
carte a lui Gligor Haşa, rostele Viezure,, „vestit vî- descoperirile arheologice gră, obiceiuri şi tradiţii de
apărută la Editura Ion nător de la Limesul nor­ recente şi mai vechi, pe anotimp, de muncă, sau ÎK. 0 ini
Moment
Creangă, se impune aten­ dic", el participă împreu­ iconografia prezentă, pe legate de marile momente zică de
ţiei publicului (iniţiat sau nă cu Dacis şi Ortis, nepo­ unele piese din tezaurele din viaţă: naşterea, căsă­ Buletin
ingenuu): valoarea instruc­ ţii gemeni ai lui Decebal, de la Băiceni, Surcea, Let- toria sau înmormîntarea.
Ion
Istoricul
Horaţiu
tivă, farmecul povestirii, la un periplu eroic care nita etc. „Cea mai frec­ Crişan reuşeşte, prin a-
ventă reprezentare — spu­
contrafacerea modernă, cu începe şi sfîrşe.şte pe „dru­ ne autorul despre Marele ceastă lucrare, să acopere
subtilă ironie, a poveştii mul aurului". Asistăm la Zeu — este cea a unui un gol din istoriografia
DEVA
cu ramă, folosind toposul o poveste plină de nepre­ personaj masculin, atît de noastră, să ne înfăţişeze — seiiil»
literaturii de aventură şi văzut şi suspans în rea­ unitar redat îneît pare să într-o lumină nouă pe lumină
motivul călătoriei în timp. lizarea căreia autorul do­ fie vorba de acelaşi chip". geto-daci, ca un omagiu ta); HUI
turl la
Trei direcţii care sînt tot vedeşte ingeniozitate, in­ Existenţa la geto-daci a adus celor care acum 2500 seriile I-
atîtea căi de acces spre ventivitate şi forţă epică. unei divinităţi supreme de ani au înfruntat pe Ne tre
(Modern
Darius, apărînd indepen­
inima textului. în ceea ce priveşte cel masculine cu atribuţii atît rilor (1
uraniene cît ehtoniene im­
vesel (■
Astfel, „Sceptrul lui De- dc-al doilea motiv (al po­ pune — spune autorul pe denţa patriei, ei fiind cei ŞANI: A
mai drepţi şi mai viteji
cebal" este o iscusită pu­ vestirii cu ramă) observăm baza unor analogii şi ana­ dintre traci. Vară se
nere în scenă a istoriei respectarea cu supleţe a lize iconografice şi prezen­ Prof. OVIDIU POPESCU, iembrie)
(Unirea)
zbuciumate a Daciei, ime­ unui ceremonial al poves­ ţa Marii Zeiţe. Deva periculo:
VT7LCAÎ
diat după colonizarea ro­ tirii, potrivit canoanelor şi o ştren
mană. Deşi autorul bene­ tehnicilor narative specifi­ rul); 1
ficiază de o documentaţie ce genului: cadrul (se po­ brie (Mi
Le
SA:
riguroasă, aceasta nu im­ vesteşte în jurul focului), Viaţa muzicală slngurai
pietează asupra ficţiunii, tergiversări, anticipări, di­ Trei sînt evenimentele no­ jocul de tensiuni al textului URTCAh
(Retezai
datorită capacităţii sale de gresiuni, rostire ceremoni­ tabile de la începutul noului muzical, deci, o reală Inter­ zero (S
an muzical (septembrie u.c.) pretare a foarte dificilei „Toc-
a transfigura artistic fap­ oasă, notarea gesturilor de­ şi pînă acum la Deva. Un cute" de liemus Cieorgescu. RASTIF
tria);
tul istoric. Sceptrul lui venite ritualice (v. aprin­ concert coral care s-a înscris Recitalul s-a închciut cu dragostf
pe linia bunei direcţionări a două compoziţii: „Dansez cu
Decebal devine, aşadar derea pipei), precum şi in­ publicului meloman prin re­ păpuşile", scrisă de micuţa GEOAG
simbolul unităţii şi al for­ terferenţa şi amestecul pî­ pertoriu de valoare şi frumu­ Aida Tolgy, vădind talent şl merge î
cu
de
interpretare
prin
seţe,
pro­
muzicală,
şi
un
inteligenţă
ţei, realizînd totodată co­ nă la confuzie a planurilor fesională (corul „Madrigal" frumos „colind" de Romeo Profetul
eziunea interioară a cărţii. fantastic (legendar) şi real. condus de remarcabilul Ma­ Baboi, absolvent al secţiei de lenll (
rin Constantin). Un specta­ compoziţie a Conservatorului
Tehnica narativă, foarte Limba folosită, deşi de col cu opere,ta „Silvia" (Tea­ „Ciprlan Porumbescu" Bucu-j LAN: Tî
nuanţată, implică — după mare naturaleţe şi fluen­ trul liric din Bi'aşov) care a reşti, actualmente profesor lc| de cult
Cuibi
dezvăluit forţa unei bune in­
cum am mai spus — două ţă este, totuşi, o creaţie CRONICA FILMULUI A t k i n s terpretări, singura in stare să Şcoala generală nr. 8 Deva. muzi­ (Mureşi
anului
Evenimentele
motive: cel al călătoriei personală a autorului, în­ „trezească la viaţă" frumuse­ cal 1986—1987, pe plan naţio­ de Puc
Conflictele dintre triburile descoperă, într-o zonă pe care ţea ce respiră tăcut în pa­ GTIELA
în timp şi cel al povesti­ delung meşteşugită, -în ca­ de indieni din vestul ameri­ o credea pustie, un trib do ginile unei partituri. Şi, sub nal, s-au datorat, în parte, nlt^l T?;
comemorării a 100 de ani de
rii cu ramă. Pentru primul can şl coloniştii albi aflaţi in indieni. cîştigîndu-le încre­ auspiciile „Cîntării României", la moartea lui 'Johan Sebas-
re se evită excesul de neo­ căutarea aurului rămîn mereu derea, el va fi primit printre susţinut de elevii Şcolii gene­
motiv autorul valorifică subiecte de filme agreate, ce el. Fără să-şi dea seama, va rale nr. 8 Deva, un recital- tlan Brahms şi 160 de ani de
logisme, iar arhaismele sînt indica albilor locul taberei. la moartea lui Ludtvig van
legenda descoperirii como­ folosite cu prudenţă. are nou această producţie Apariţia personajului negativ concurs de piese româneşti Beethoven. Lucrările lor au
cu
realizată
(Defa-Berlln),
pentru pian, care a reamin­
rii dacilor de către un participarea unor cunoscuţi (Morres) — mincinos, viclean tit adevărul că seriozitatea, fost incluse in repertoriul In­
şi
în toate, cartea ni se actori romăni ? Dincolo de si­ şi răzbunător — serveşte ca e- dragosţea de muncă, şi res­ Pentn
terpreţilor
vocull
Instru­
personaj, Toader Berian. tuaţiile tip, se lansează două lement de intrigă şl contrast pectul faţă de valorile cultu­ mentişti, iar muzicologii au fi umec
prezintă ca o realizare de comentat viaţa şi opera aces­ rit. Vo
care, numit şi Şerpele Roş, Idei: printre cuceritorii ves­ cu naivitatea, dar şi buna rii naţionale se deprind de la tora în concerte comemorati­
seamă. Cît priveşte litera­ tului sălbatic au existat şi credinţă a bătrînului vînător. vîrstele cele mai fragede. In­ ve. Sperăm că celor trei im­ ţii sub
Regăsim în rolurile princi­
capătă el însuşi o aură le­ tura pentru tineret, căreia oameni pentru care pacea cu pale actori a căror filmogra- terpreţii se numesc : Marla portante momente menţionate , lapoviţâ
tul va
gendară. Descoperind co­ cartea i se subsumează în- oamenii pămîntului şi respec­ fie este bine cunoscută pu­ Balaconi (clasa a III-a). Aida la început, organizatorii vie­ intensif
autohtone
valorilor
tarea
au
Tolgy, Ramona Boia (clasa a
ţii muzicale din Deva Ie vor
moara din peştera de la fost mal Importante ferit Ilu­ blicului nostru: Oleg Borisov iv-a), Roxana Rău (clasa a alătura seri omagiale dedica­ sudic,
tr-un fel, avem certitudi­ zia îmbogăţirii peste noapte, (Haiducul de pe Ceremuş, Ca­ V-a), Adina Szitar (clasa a din ve?
Valea Rea. personajul-na- iar în „ciocnirea" dintre „lu­ davrul viu), Colea Răutu, Bar­ VII-a), ştefan Moţăţăianu (cla­ te Iui Brahms, Beethoven pen­ la
nea că ea întreţine cu suc­ bara Dittus (Suferinţele tînă- tru cn şi municipiul nostru peratur
rator face o breşă în rea­ ces fascinaţia aventurii în mea civilizată" şi cea „barba­ rului Werther, In vizită la sa a VIII-a). Un loc aparte să fie în consens deplin cu cuprins
fost
nu
ră"
din
sacrificaţi,
şl-a dobîndit Ciorgiana- Bălă-
litate şi pătrunde în fan­ cauza greşitei înţelegeri a fap­ Van Ciogh), Vasile Niţulescu, nicâ (clasa a IV-a), căreia mişcarea muzicală naţională. şi plus
literatură. telor lor, tocmai cei organic Papii Panduru (Trandafirul muzicalitatea deosebită şi ni­ maximi
tastic: i, se facilitează o în­ dispuşi Ia convieţuire. galben, I.lşca etc.). velul tehific foarte ridicat ANA FODOR, plus 4
toarcere în timp, prilej de LIVIU MALIJA Bătrînul vînător Tom AtUlns VERONICA PALADE l-au permis transpunerea în muzicolog