Page 68 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 68
NR. 9 050 • SÎMBATĂ, 20 DECEMBRIE 1986 Pag. 3
Plenara Comitetului judeţean de partid
INE
(Urmare din pag. 1} loarea lucrărilor executa creşterea productivităţii Comitetul judeţean de exigenţele economico-so- . în activitatea cultural-
te este de 7,3 miliarde lei, muncii. în majoritatea u- cultură, Consiliul jude ciale, plenara a arătat că artistică şi politico.educa-
le sup
lini co lor de producţie şi a pro fiind puse în funcţiune 92 nităţilor economice s-a ţean al sindicatelor, orga la nivelul judeţului nu s-a tivă desfăşurată în cadrul
rul *au- ceselor de muncă, la va obiective şi date în folo pus accent în cadrul dez nizaţiile de tineret şi copii îndeplinit planul pe 11 Festivalului naţional „Cîn
lesii'v lorificarea . cu eficienţă sinţă 2 289 apartamente, baterilor pe însuşirea te-. s-au implicat cu răspun luni la toate produ tarea României" trebuie
Floarea
*ca do- sporită a resurselor na întreaga producţie marfă meinică a conţinutului ac dere în desfăşurarea acti sele iar un număr de 22 realizată o nouă calitate.
popu- ţionale, la perfecţiona fabricată în acest an s-a telor normative, întărirea vităţilor cultural-artistice de unităţi nu au realizat O bună parte dintre aşezâ
c are rea noilor relaţii sociale, realizat cu cheltuieli mai disciplinei şi ordinii în înscrise în Festivalul na planul la producţia mar nd ntele de cultură nu au
irumos. ţional „Cîntarea Româ fă industrială. S-a apreciat, devenit încă adevărate
şi fnp- la formarea omului nou, mici cu 293 milioane lei producţie, realizarea în
die în la dezvoltarea şi afirma la total şi 91 milioane lei condiţii de înaltă calitate niei", reuşindu-se cuprin de asbmenea, că nici în centre de cultură şi edu
ţie * rea multilaterală a perso la materiale, iar benefi şi la timp a produselor derea unui număr de peste domeniul activităţii de caţie socialistă. Sînt cu
ublicii" nalităţii umane. ciile au crescut cu 22,4 la 30 000 membri ai formaţii cercetare, al creaţiei ştiin- prinşi la activităţi un nu
octic * pentru export.
Gin Dintre multiplele forme sută faţă de anul 1985. Dezbaterile s-au referit, lor artistice din judeţ, ca ţifico-tehnice de masă, for măr mic de oamenj din
ii a ce- ale muncii politice de ma Un aport tot mai mare în acest cadru, la organi ro an de an şi-au îmbună mele muncii politice nu au rîndul populaţiei active şi
gistrâri să utilizate de organele şi la rezolvarea problemelor zarea învăţămîntului pen- tăţit repertoriul contribuind determinat, alături de alţi foarte puţin din rîndul na
\ Inler- la clasarea judeţului între factori organizatorici, ob vetiştilor, al celor de la
in Uri- organizaţiile de partid, producţiei şi-a adus acti - tru cadrele de conducere,
roma- sindicat, U.T.C., O.D.U.S., vitatea de creaţie ştiinţi- la universitatea politică şi primele cinci judeţe ale ţinerea unor rezultate pe sate şi cartiere.
i Emi- în activitatea de educaţie fico-tehnică de masă în de conducere, dezbaterile ţării. măsura bazei tehnico-ma- Desprinzînd concluziile
socialistă, în rîndul oame cadrul căreia, sub condu ideologice trimestriale. Comitetul judeţean de teriale şi a potenţialului şi învăţămintele cuvenite,
oliticu.
nilor muncii au fost rele cerea organizaţiilor de în scopul educării pa partid a avut în perma tehnico-inginercsc de care plenara a adoptat un bo-
Jia (co- vate acţiunile de popu partid, organizaţiile de triotice şi revoluţionare nenţă în preocupare în dispune judeţul. .gat plan de măsuri menit
le isto- larizare operativă a preve masă şi consiliile oameni a comuniştilor, a tuturor drumarea organelor şi or Un alt domeniu impor să determine ridicarea la
1 * E-
tgic * derilor planului naţional lor muncii organizează şi oamenilor muncii, au fost ganizaţiilor de partid, a tant care se cere 'îmbună un nivel superior a în
rsticc * unic de dezvoltare econo- desfăşoară acţiuni pentru organizate expuneri, sim Inspectoratului şcolar şi tăţit se referă la generali-' tregii activităţi politico-
îvenţil- mico-socială a României, a soluţionarea unor proble pozioane, mese rotunde în unităţilor do învăţămînt zarea celor mai valoroase ideologicc şi cultural-edu
planului economico-social me tehnice, stimularea ac domeniile siderurgiei, mi pentru perfecţionarea con iniţiative muncitoreşti din cative, din care se des
nume
isiune— în profil teritorial, orien tivităţii de invenţii şi ino neritului, cercetare, pro tinuă a învăţămîntului în industrie, agricultură şi prind principalele direcţii
muzică tările şi sarcinile formula vaţii. Prin grija Comitetu iectare, construcţii, ale vederea pregătirii temeini celelalte sectoare do acti de acţiune.
pa a
te de secretarul general lui judeţean de partid, cadrelor didactice şi elevi ce a elevilor şi studenţilor vitate. Una dintre acestea vi
„RIs- al partidului privind rea Consiliul judeţean al sin lor, lucrătorilor din sis pentru muncă şi viaţă. Deşi în judeţ se urmă zează nemijlocit intensifi
lizarea producţiei marfă, dicatelor organizează anual temul muzeelor, din justi în activitatea organelor resc 32 iniţiative muncito carea activităţii pentru
a ..producţiei fizice în sor expoziţii, consfătuiri la ţie şi procuratură, din do şi organizaţiilor de partid, reşti, numai cîteva dintre cunoaşterea, însuşirea şi
timentele stabilite şi para nivelul unităţilor economi meniul sanitar şi altele. a factorilor educaţionali ele şi-au dovedit eficien aplicarea în viaţă a teze
metrii de calitate şi efi ce şi la nivel de judeţ în Un loc aparte au ocupat din judeţ remarcăm pre ţa în activitatea de pro lor şi orientărilor din o-
cienţă planificaţi, reduce care se generalizează ex acţiunile dedicate marcării ocuparea mai intensă pen ducţie şi educaţie. S-a ac perele* secretarului general
rea consumurilor de ener perienţa pozitivă obţinută evenimentelor politice din tru cunoaşterea şi comba ţionat insuficient pentru al partidului, tovarăşul
),uu Ka- gie, combustibili, materia în acest domeniu şi care viaţa poporului şi parti terea unor fenomene ne generalizarea iniţiativei Nicolae Ceauşescu, a do
aineţli ; le, creşterea productivită este aplicată în numeroa dului nostru, care s-au gative din viaţa social- „Colectiv model de muncă cumentelor Congresului al
ui; G,30 ţii muncii, aplicarea pro se colective de muncă. desfăşurat cu o largă par obştească, din gîndirea şi şi viaţă comunistă în XlII-lea al partidului.
11
n agri- Un accent deosebit vor
' nai; gramelor speciale în in Pentru generalizarea ex ticipare a propagandiştilor comportamentul oameni toate unităţile, deşi s-a
Re- dustrie. agricultură şi alte perienţei pozitive, anual, C.C. al P.C.R., oamenilor lor. Menţionăm în acest trecut la constituirea aces pune organele de partid
urie- domenii de activitate. Comitetul judeţean de de ştiinţă şi cultură, ac sens realizarea unor stu tor' nuclee model de mai pe asigurarea unui carac
0 Bule- ţiuni care s-au bucurat de dii privind fenomenul re mulţi ani. Comitetele co ter militant, revoluţionar,
Vudien- Toate aceste acţiuni se partid organizează consfă
letin de regăsesc în rezultatele e- tuiri cu caracter de lucru o largă participare şi una ligios, cel infracţional, fe munale de partid, organi combativ şi cuprinzător în
omoara conomice importante ob cu activul de partid din nimă apreciere din partea nomenul fluctuaţiei forţei zaţiile de partid, specialiş tregii munci politice de
Revista oamenilor muncii din ju de muncă, îndeosebi în tii din agricultură nu s-au masă pentru mobilizarea
,00 Bu- ţinute de judeţul nostru, domeniul mineritului, si comuniştilor, a tuturor oa
,05 Din în creşterile de producţie derurgiei, construcţiilor, deţul Hunedoara. Valea Jiului. implicat corespunzător în
1,35 Me- din majoritatea sectoare forestier, cu lucrătorii din Comitetul judeţean de Analizînd activitatea munca politică de la om la menilor muncii la realiza
c Geor- lor de activitate. Astfel, desfăşurată de organele şi om, nu au organizat ac rea integrală a obiectivelor
0 Bule- comerţ, cooperaţie, trans partid a acordat o atenţie şi sarcinilor economico-so-
Publi- în cele 11 luni din anul porturi, sănătate, I.A.S. şi sporită îmbunătăţirii ac organizaţiile de partid, de ţiuni specifice pentru a-
pe ma- curent producţia marfă in S.M.A., în care s-au scos tivităţii cultural-educative masă şi obşteşti pentru în plicarea iniţiativelor „Fie ciale ce revin judeţului
; 13,00 dustrială a crescut faţă de de masă. Sub îndrumarea făptuirea Programului i- care cetăţean — un con nostru în actualul cincinal.
) Avan- în evidenţă forme intere tractant activ cu statul" şi Se va acţiona mai bine
. ; îf.'âs perioada corespunzătoare sante şi eficiente ale or Biroului Comitetului jude deologic al partidului, ple
/
itindc^ a anului precedent cu 2.2 ganizaţiilor de partid în ţean de partid, consiliile nara a analizat în spirit „Ferma agricolă şi zooteh pentru pregătirea multila
lturale'; miliarde lei, într-un ritm pregătirea politică a oa de educaţie politică şi cul combativ unele lipsuri şi nică de producţie şi edu terală de cultură generală
10.15 caţie socialistă". şi profesională a oameni
indu s- de 6 la sută, pe baza spo menilor muncii şi desfăşu tură socialistă, factorii e- neajunsuri existente în a-
a; 10,30 ririi producţiei la princi rarea activităţii educative ducaţionali au organizat, ceastă activitate. Mai sînt organizaţii de lor muncii, perfecţionarea
il uifă- palele sortimente prevăzu cu aceştia. în cadrul Festivalului na Sînt încă unele organe partid din unităţile econo activităţii privind cu
Serrano te în plan. S-a realizat mai noaşterea hotărîrilor de
10 Bule- în munca de propagan ţional „Cîntarea Româ şi organizaţii de partid, mice, din minerit, siderur partid şi a legilor ţării, e-
11
Muzică mult decît în aceeaşi pe dă o pondere însemnată o niei , acţiuni care au con cadre de partid, din con gie, construcţii, transporturi,
icavoas- rioadă a anului trecut cu are activitatea de pregăti tribuit la educarea politi ducerea unităţilor econo- comerţ şi cooperaţie, in ducarea comuniştilor, a tu
e serii : 687 mii tone de cărbune re ideologică a comunişti că, patriotică, revoluţio mico-sociale, care nu ma dustria uşoară din munici turor oamenilor muncii în
* Sâp- spiritul legalităţii, al eti
tternâ şi brut, 360 mii tone huilă lor, a celorlalţi oameni ai nară a oamenilor muncii. nifestă preocupare perma piile Petroşani, Hunedoa
Muzică, spălată pentru cocs, 22,7 muncii, menită să contri O semnificaţie aparte o nentă pentru însuşirea con ra, Deva, oraşele Călan, cii şi echităţii socialiste.
Buletin mii tone cocs metalurgic, buie la ridicarea nivelului au în acest sens activită ţinutului Programului ideo Orăştie, Haţeg, comunele Planul de măsuri cuprin
Iul, po 83,6 mii tone oţel. 387 mii de cunoaştere al acestora ţile desfăşurate în ca logic al partidului, al te Băiţa, Certej, Romos, Ba de, de asemenea, prevederi
ci; 20,00
I.a 8U» tone ciment, 5 500 mc şi pe această bază la în sele de cultură, cluburile zelor şi sarcinilor privind ia de Criş. Toteşti, Ilia şi referitoare la ridicarea con
-r *| - prefabricate din beton ar ţelegerea temeinică şi co muncitoreşti, căminele cul- dezvoltarea activităţii teo altele, unde dezbaterile din ţinutului activităţii cultu-
0
30 mat, 750 mii mp. ţesături ral-artistice, intensificarea
; _.(,oo rectă a conţinutului de te ţurale, universităţile cul- retice şi ideologice în so învăţămîntul politico-ideo-
3,10 Mu- de mătase artificială, 215 ze şi idei cuprinse în docu tural-ştiinţifice, biblioteci cietatea noastră socialistă. logic nu au fost axate su educaţiei materialist-ştiin-
,55—21.00 mii perechi încălţăminte mentele de partid, a pro le şi activitatea cu filmul. în unele unităţi econo ficient pe sarcinile stabili ţifice, revoluţionare, pa
şi altele. Prin aplicarea ceselor şi fenomenelor spe Prin permanentizarea mice şi instituţii, buna te în programele adoptate triotice, promovarea unui
măsurilor de introducere şi cifice actualei etape de săptămânilor cultural-edu desfăşurare a procesului privind modernizarea pro stil de muncă dinamic, e-
extindere a progresului dezvoltare a societăţii so cative de la nivel judeţean de muncă întîmpină greu ceselor de producţie şi a ficient în munca tuturor
tehnic, de organizare şi cialiste. şi local, cum sînt : festiva tăţi din cauza abaterilor muncii, participarea la în organelor şi organizaţiilor
modernizare a producţiei în majoritatea cercu lul „Sarmis", al obiceiuri de la ordine şi disciplină, făptuirea sarcinilor din in de partid, a consiliilor de
şi a muncii, productivita rilor de pregătire politico- lor laice, „Luna educaţiei mai cu seamă a absenţe dustrie şi agricultură. educaţie politică şi cultu
tea muncii a crescut, de ideologică s-au organizat politico-ideologicc pentru lor nemotivâte, învoirilor, în acelaşi spirit, rapor ră socialistă.
asemenea, cu 19 049 lei/ dezbateri legate de înţele tineret . „Salonul hunedo- manifestarea atitudinii de tul şi vorbitorii s-au refe Plenara a luat, apoi, în
11
om, comparativ cu anul gerea sarcinilor privind rean al cărţii . Festivalul justificare a lipsurilor, de rit la activitatea de edu dezbatere celelalte proble
11
precedent. Pe ansamblul lărgirea bazei de materii cinecluburilor „Omul şi plîngăreală şi lipsă de an caţie revoluţionară, pa me aflata pe ordinea de
judeţului s-a realizat o prime şi energetice, pro. producţia şi altele, s-a gajare în îndeplinirea sar triotică, moral-cetăţeneas- zi, adoptînd măsuri cores
11
producţie de export de a- inovarea unei politici fer reuşit o mai bună cuprin cinilor, faţă de care unele că, materialist-ştiinţifică, punzătoare.
proape 3.4 miliarde lei. me de gospodărire şi va dere şi o mai mare diver organe de partid nu iau pentru combaterea unor a- în încheierea lucrărilor
mai marc cu peste 30 mi lorificare superioară a sificare a activităţilor cul .poziţie fermă. titudini şi mentalităţi străi plenarei a luat cuvîntul
lioane lei decît cea obţi materiilor prime şi ener turale, pentru toate cate Analizînd activitatea po- ne normelor şi principiilor tovarăşul Radu Bălan,
nută în 11 luni din anul giei, modernizarea produc goriile de oameni ai mun litico-ideologică şi cultu- de muncă şi viaţă comu prim-secretar al Comite
1985, iar în investiţii va ţiei, sporirea calităţii şi cii. ral-educativă în raport cu nistă. tului judeţean do partid.
— O -
Activitate susţinută, eforturi stăruitoare pentru obţinerea unor producţii superioare in zootehnie
(Urmare din pag. 1) C.A.P. Valea Sîngiorgiu- baza furajeră nu este or păie şi coceni li se admi raje în special de paie. vaci aflate în iactaţie se
lui. La programul de dine, se face risipă de nu nistrează vacilor cu lapte. în incintă se impune mai obţine o producţie de lap
după-amiază, care s-a de treţuri. Starea de între De aceea şi producţia este multă ordine şi curăţenie te marfă de 350—360 1 zil
necorespunzâtoare. De ase rulat în condiţii foarte ţinere a viţeilor este ne foarte scăzută. Starea de nic. ceea ce este încă pu
menea, adăposturile n-au
fost suficient pregătite bune, au fost prezenţi toţi corespunzătoare, natalita întreţinere a animalelor C.A.P. Simeria. Ferma ţin. Se ridică probleme
pentru iarnă, uşile nefiind îngrijitorii, precum şi Pom- tea este de numai 49 la din grajdurile nr. 1 şi zootehnică are furaje pu în ce priveşte adăparea a-
etanşe şi existînd încă nu pilia Păştioiu, contabila sută. De cîteva zile ră nr. 5 este necorespunză ţine, de aceea raţiile fura nimalelor, apa fiind adusă
jere stabilite pentru ani
meroase geamuri lipsă! Tot şefă a unităţii. Raţiile fu în fermă cu cisterna. Pro
i ■’ aici se mai găsesc încă în rajere afişate în fiecare male sînt mici. în plus centul de natalitate este
grajd se respectă întocmai. BSUOÂDA „FUIGER" ÎN ZGOlfEHNiE de 90,2 la sută. ceea ce
grijitori care locuiesc la grosierele nu sînt admi
capul grajdului. Consiliul Ca urmare, producţia de nistrate tocate şi prepa dovedeşte activitatea rod
popular comunal Mărtineşti lapte este în creştere în rate, deoarece tocătoarea nică n operatorului însâ-
are datoria să intervină ultima perioadă, de la 30 deţii de la grajdul nr. 1 toare, conducerea unităţii este defectă. De la 103 mînţătoi Cornelia Simion.
urgent, sprijinind conduce de vaci în lactaţie mulgîn- nu funcţionează. trebuie să acorde mai
rea unităţii pentru muta du-se 75 litri lapte marfă. multă atenţie zootehniei, S-a constatat, deci, cu prilejul controlului, că în
rea acestora în alte spaţii. Starea de întreţinere a a- C.A.P. Beriu. N-a luat desfăşurării în bune con multe ferme şi brigăzi zoo tehnice se desfăşoară o ac-
Baza furajeră este împrej nimalelor este bună, cu parte nimeni din condu diţii a stabulaţiei anima tivitate susţinută, se depun Cforluri pentru o activi-
remea va excepţia tineretului între cerea cooperativei şi nici lelor.
:r acope- muită, furaje sînt suficien 0—12 luni, căruia trebuie tate de calitate, pentru c,b ţinerea de producţii supe-
precipita- te, dar asta nu înseamnă de la consiliul popular la rioarc. Totodată, s-a con statat că în unele brigăzi
le ploaie, că se' poate face risipă _aşa să i se administreze o hra programul de grajd Loti C.A.P. Ocoliş. în fermă şi ferme se manifestă ca renţp organizatorice şi de
3re. Vîn- cum se întîmplă acum cu nă mai consistentă. zarea animalelor nu s-a — ordine si curăţenie, sta îndrumare, furajarea şi in grijirea animalelor lasă do
derat, cu
sectorul cocenii de porumb ce stau făcut încă. Apa este asigu rea de întreţinere a ani dorit, evoluţia producţiei de lapte şi a reproducţiei
Jt. apoi aruncaţi pe lîngă şirele C.A.P. Gurasada. Pro rată, dar nu în toate a- malelor este bună. Tocă- este necorespunzătoare, se face risipă de nutreţuri
teze pînă de paie. Şi aici trebuie gramul de grajd a început dăposturile. Animalele sînt toarea de furaje trebuie etc. Organele şi organiza (iile de partid din unităţile
>ră. Tem- la timp şi s-a desfăşurat hrănite doar cu paie şi co pusă cit mai urgent în
ne vor fi pusă în funcţiune, în cel sub îndrumarea Eufimiei vizate trebuie să intervină urgent şi cu eficienţă ma
minus 3 mai scurt timp. tocătoareâ ceni, ceea ce explică pro funcţiune. ximă pentru a pune lucru rile in ordine şi a deter-
, iar cele pentru a se putea hrăni Nicula, preşedintele coo ducţia mică de lapte marfă. mina implicarea tuturor factorilor în buna desfă-
îlnus 1 si perativei. Adăposturile au C.A.P. Sălaşu de Jos. Se
animalele cu nutreţuri pre şurare a activităţii în zoo tehnie si sporirea produc-
parate. multe geamuri sparte, în C.A.P. Cristur. Numai face o mare risipă de fu ţiei animaliere.