Page 7 - Drumul_socialismului_1986_12

I. 9 035 • MIERCURI, 3 DECEMBRIE 1986 Pog. 3

Daeo-geţii in izvoarele antice (I) Acolo, la cămin, în sat CÎND STAPÎNUL

EVIZIUNE NU-I ACASĂ...
Daco-geţii, ramura de daci e atestată mai tîrziu, acea împrejurare, nu-1 îm­ joc ţi port. Iar toate aces­
Bufetul cu autoservi­
La cumpăna cu Banatul,
nord a neamului tracic, în jurul anului 200 î.e.n. piedică pc autorul grec acolo, la Lăpugiu, s-a pe­ tea, sau măcar cite o par­ re din incinta gării Si-
lurnal este populaţia care din şi o datorăm lui Pompeius să le aducă laude superla­ trecut, duminică, încheie­ te din fiecare, s-au adu­ meria este — cum e şi
i economică timpuri străvechi a locuit Trogus. tive pentru vitejia lor deo­
i sub tricolor pe teritoriul ţării noastre. Cu toate că daco-geţii sebită şi pentru distincţia rea unei săptămini de ac­ nat ţi s-au rinduit, intr-o firesc — mult solicitat
>) sînt creatorii şi purtătorii lor morală, „...fiind cei mai tivităţi politico-educative. zi de duminică, acolo, pe o de cei ce trec prin ma­
jrl şi cîntece Atît numele de daci, cit viteji şi mai drepţi dintre La căminul cultural din scenă mică de cămin cul­ rele nod, de calo fera­
otice, revolu­ şi acela de geţi sînt nume culturii primei vîrste a centrul de comună s-au a- tural, cam tot ce ar vrea să tă al judeţului. Mulţi
te colective, desemnînd ace­ fierului în spaţiul carpato- traci...". Idcea de liberta­ dintre cei cc-i păşesc
urli ale voca- eaşi populaţie, compusă danubiano-pontic, terme­ te şi ncatîrnarc pentru dunat, poate, tot ce este spună oamenii satelor de
liaşnicc o popo- dintr-o mulţime de triburi nul de civilizaţie dacică se strămoşii noştri este zu­ mai irumos ţi valoros in la hat bănăţean despre pragul însă ies deza­
nostru (color) foloseşte, în mod obişnuit, grăvită, deci, de episodul obicei, datină, grai ţi port ei, despre noi. măgiţi. Unitatea oferă
iecare trei mi- care vorbeau, cu variaţii petrecut acum 2 500 de din zona de trecere. Au Au trecui om după om, — şi acum, cînd ar tre­
.. documentar locale, aceeaşi limbă. în numai pentru cea dc-a venit oameni ţi copii de la lormaţie după lormaţie, pe imi să se găsească aici
serial: „Ambu- scrierile lor, autorii greci doua vîrstă a fierului în ani în urmă. Teiu ţi Ohaba, de la ’Lă- o scenă mică de cămin, si o varietate bogată de
i“. Episodul 4 folosesc de obicei numirea Dacia. în condiţiile unor Oricît de lacunare ar fi,
r) de geţi, referindu-se la toţi influenţe — persană, gre- izvoarele antice ne permit pugiu de Jos ţi de Sus, ţi au exprimat in citeva mo­
Aţa a fast să fie mai m m
furnal geto-dacii, dar în special să întrevedem o întărire, de la Fintoag, ţi de la duri, cam ce au fost, ce
Idcrea progrn- la populaţia ce locuia ţi­ in genera], continuă, a Lăsău să-ţi povestească sînt ţi ce vor oamenii de
[i. tot ce au mai irumos din aici, oamenii pămintufui
nuturile din apropierea 2500 de ani de la triburilor şi a uniunilor cald ţi dătător de viaţă.
gurilor Dunării şi din tribale geto-dacice din străbuni ţi ce vor să păs­
treze ca lire pentru mai
nord-estul Peninsulei Bal­ primele lupte pentru secolul VI pînă în seco­ departe. ieri-alaltăieri la Lăpugiu.
310 canice, populaţie cu care independenţă ale lul II î.e.n. Intr-adevăr, O scenă de cămin cul­ Aţa au trecut linul după mîncăruri pe bază de
grecii ajunseseră mai întîi geto-dacilor după relatările lui Hero­ legunie, o... sărăcie- de
în contact. Numirea de dot, despre incursiunea tural nu este in stare, de- altul, oier ţi plugar, băr­ preparate culinare — o
bat ce urcă in şură ţi fi­
EŞTI I: 6,00 Ka- daci e întrebuinţată mai antisciticâ a regelui per­ cit citeodată, să găzduias­ ciorbă în care plutesc
mul dimineţii ; ales de scriitorii romani, san, îi găsim pe goţii din că întreaga deslăţurare de no/- tot ce trebuie, femeie cîteva boabe dc fasole
tul medicului ; pentru locuitorii din ţinu­ ceaşcă, celtică — atît de lorţă ţi Hor de care dis­ ce vede, cu mult înaintea
)rdinea zilei în felurite la începutul epo­ nordul Dobrogei rezistînd pune o comunitate. Căci, răsăritului, ţi mult după sau citeva macaroane,
ă; 7,00 Radio- turile centrale şi vestice cu succes, sub conducerea o mîncare pe bază de
30 Azi, în ţară; ale ţării, dar gcneralizîn- cii Latene dacice se for­ anonimului rex Histria- iată, vin, pe rind, copiii apus, de ei, de cop'i, de cartofi fără gust şi fă­
ita presei ; 8,10 d-o cu timpul pentru în­ mează aspecte zonale ale norum, invaziei lui Ateas şcolilor din Teiu, Ohaba ţi tot ce mişcă in arei, depă-
melodiilor; 9,00 ambele Lăpugii, vin poeţi nind, apoi, lot veacul in ră aspect si cam atît.
de ştiri ; 9,05 treaga populaţie a Dacici. civilizaţiei daco-gctice spe­ din 339. La numai cîţiva populari ţi Hueraţi, şi du- fuioare ţi ace, la ob’azul în plus, servirea e len­
m ascultători- Găsim însă autori greci — cifice celei dc-a doua ani după înfrîngerca sufe­ tă, în local este tot
Buictin de ştiri Strabon, Apian —, ca’-e vîrste a fierului. rită în anul 335 î.e.n. din baţi pintenogi ţi viguroţi, cald al vetrei.
tece patriotice roţii in obraji, ţi mai vin Aşa a iost să fie ia Lă­ timpul dezordine, mese­
lare; 10,25 So- folosesc şi numele de daci Regiunea în care s-au partea lui Alexandru Ma- aşezare lungă şi le pline cu pahare şi
jrmaţii folclori- în scrierile lor, precum şi ivit mai întîi elementele cedon de către o uniune rapsozi ţi tropot tare de pugiu, farfurii goale, pe jos
satc; 10,45 Pu- autori latini care între­ culturii geto-dacice este tribală din cîrnpia mun- bărbaţi in joc de loc, vin largă, de oameni cu pal­ mucuri dc ţigări. Cine
16,15 Publi- buinţează numirea etnică ţi aduc cu ei floare ţi dor me groase şi late, intre
,25 Cîntece pa- Dobrogea. Acolo, încă de teană, alţi goţi contribuie de pace, drapel de patrie care o mină de alţi oa­ caută pe şeful bufetu­
i revoluţionare; de geţi. Pliniu, de exem­ pe la sfîr.şitul secolului la dezastrul generalului lui să-i spună toate a-
mcnt folcloric ; plu spune: „Geţii, pe care VII î.c.n., locuitorii veni­ macedonean Zopyrion. U- ţi plai de doină, largă meni, cu ogorul lor de cestca (oare dînsul na
îtln de ştiri ; romanii îi numesc Daci“. seră în contact cu oraşele respiraţie ţărănească, de dăruire, ţi frumuseţe. Căci,
rdonate ccono- niunea de triburi din stîn­ muncă grea ţi de bucu­ in spaţiul mare al satelor le vede ?) o face în za­
!5 Muzica popu- Dio Cassius, (din secolul pontice. Aceşti locuitori ga Dunării apare impună­ dar, întrucît dînsul este
0 Sinteze poli- III e.n.), deşi scrie în lim­ erau goţii, pe care ni-i toare cu deosebire în rie, dulceaţa limbii de al­ nu se poate fără lumina mai mult plecat, nu se
>glcc; 18,00 O- bină, horă largă ţi rotun­ pe care o aduc Silvia Se-
; 18,20 Revista ba greacă, îi numeşte pe prezintă Herodot — pă­ preajma anului 300 î.e.n., dă ca o piine boamlă ţi leţan, Floarea Sirbu, loa- ştie cu ce treburi.
nalâ -adio; 19,00 dacii din stînga Dunării rintele istorici —, cu pri­
1; 19,05 cînd sub conducerea lui caldă, aduc ce este atît chim Buţiu, Dionisie Urs — BARIERĂ
frifo aţii; 20,00 consecvent Dakoi, moti- lejul povestirii expediţiei Dromichaites înregistrea­ de bogat in sufletele lor mai cu seamă —, Filimon
iai; 20,30 Agri- vînd că aşa se numesc ei lui Darius al lui I-Iystas- ză succese de mare răsu­ pline. Munteanu, Miron Coleşie, IN „IMPAS" !
16; 21,00 Ia su-
, ; 22,00 O zl în- înşişi pe sine şi că roma­ pes, regele persan, împo­ net în războaiele sale cu O scenă de cămin este Milionor Moldovan, ori Am­ La intrarea în Călan,
23,00 Moment nii îi numesc la fel. triva sciţilor în anul 514 Lisimah, cunoscutul gene­ o gazdă prea mică chiar brozie Prehari ţi încă ati-
3,10 Publicitate; ţi pentru tentativa unei tea fete ţi neveste /ru­ dinspre Deva, şoseaua
turnă muzicală; Dintre aceste două nu­ î.c.n., ca prima populaţie ral al lui Alexandru Ma- foase, ţi încă alifia feciori este traversată de o
) Buletin de miri, mai întîi apare, în care a opus rezistenţă cu­ cedon, ajuns după moar­ sinteze de muncă ţi de via­ cale ferată uzinală. In­
izvoarele greceşti, aceea ceritorului înainte ca aces­ tea acestuia guvernator, ţă. Şi, poate, totdeauna ţi bărbaţi toii. dicatoarele de circula­
La copoi dc zi, oamenii
de geţi, şi anume la Sofo- ta să fi ajuns la Dunăre. apoi rege al Tracici. va ii aţa. De la această s-au aşezat ţi au reînceput ţie o semnalează în
înţelegere, oarecum fizică,
cle şi la Herodot în seco­ Infrîngerea şi efemera este numai un pas, destul povestea lor adevărată, mod corect: trecere la
lul VI î.c.n. Numirea de supunere de către perşi în Prof. ADRIANA RUSU de mare insă, pină la bo­ povestea lor de suflet cald. nivel cu calea ferată cu
bariere sau semibarie-
găţia omului, pusă in lemn re. Dar, cine a întîlnit
ţi in, in vers ţi cintec, in CORNEL ARMEANU
Pe minele a- în acest loc, după mie­
(Patria); Ulti- A fost o dată — mai urmau în concurs să facă zul nopţii, un tren sta­
e zile (Arta) ; MAI RINE RAMINEA ţionat în mijlocul dru­
MIA: Câutato- precis în ziua de sîmbătă, POVESTE... bine să-şi ia tot calabalîcul
ir (Modern — 22 noiembrie a.c. — cum şi să meargă în altă parte, mului (şl autorul aces­
insă prea mare nimeni nu ar vrea să mai la cinematograful „Mo­ tor rînduri l-n întîlnit f)
— B); Cea mai concurs, aşa că sala fu­ dern", cale de-o aruncă­ a putut constata că ba­
ire, cea mal a- fie, faza municipală a con­ sese pregătită în alt scop.
; (Flacăra); Că- cursurilor formaţiilor de După o oră dc aşteptare, tură de buzdugan a zmeu- riera respectivă nu are
îgală (Castel) ; teatru şi «recitatorilor din , lui zmeilor. lumini proprii de sem­
iNI : Aplauze, clasele I—IV ale şcolilor a venit o zînă bună şi a nalizare şi nic i măcar
(Paring); Aca- îndrumat paşii copiilor Cam asta ar fi poves­
oiembrie); Mu- generale clin Hunedoara. spre sula mică u... cantinei tea... adevărată a fazei un simplu boc pc un
vieţi (Unirea); De cu zori şi pînă-n seară municipale a concursului, stîlp din apropiere. To­
Nu te voi uita au tot repetat micii ar­ tul este înlocuit de un
(Cultural) ; care a rămas, se înţelege,
: Pan Wolori- tişti pentru ca la concurs o fază scurtă. Nu din vina ceferist care îşi agită,
seriP 1-11 (Lu- să nu rămînă cumva... dc micilor artişti, nici a în­ disperat, de pe margi­
; I \: Dru- poveste. Şi iată că, înlr-o văţătorilor sau părinţilor, nea drumului, lanterna
îcrui, . PETRI - cu lumină... albă ! în
ciul (Muncito­ bună zi, solii i-au vestit şcolare. __ Pe aici trecuse ci a formalismului cu care
ri NO AS A: Car-- că musai la ora 12,30 a însă puţin mai devreme organizatorii au tratat concluzie, este vorba de
lei (Muncito- zilei amintite să fie gata Gerilă, cel care cu stră­ această* acţiune cu carac­ o barieră care trebuie
UCAXI: Prceria pentru întrecerea progra­ scoasă urgent din „im­
; PRAD: Ochi nutul lui făcea să 'îngheţe ter educaţional. Şansa rea­
lins (Steaua ro- mată la sala de festivităţi totul în jur... ‘Clănţănind bilitării ar constitui-o re- pas" de proprietarul
IA BARZA: Uun- a liceului industria] nr. 1. programarea concursului, căii ferate uzinale, pen­
i către sine (Mi- din dinţi şi bătînd vîrtos bineînţeles în cu totul alte tru evitarea'unor acci­
3RAŞTIK: Pilot Cu costume şi recuzită, din picioare, cu toţi au dente grave.
ila unu (Patria): însoţiţi de tovarăşii învă­ condiţii. Aceasta fie şi
lovitură pentru ţători şi o mare parte rezistat pînă exact la mij­ numai pentru a alunga
'Iacăra); GEOA- dintre părinţi, elevii de locul concursului. Şi unde dezamăgirea cc se citea „INFORMAŢII
: Fata fără zes- măre nu se ridică din ju­ SE DAU LA j
?riile 1-11 (casa la 12 şcoli s-au prezentat în ochii înlăcrimaţi ai co­
ă); HAŢEG: Ră­ la locul cu pricina. Dar riu o tovarăşă cu paltonul piilor cc nu au putut să-şi In vederea diversificării serviciilor pentru populaţie, în BAGAJ I»E MINA’*
cire (Dacia) : să vezi minune: nimeni strîns pe umeri şi anunţă, cadrul Cooperativei de producţie, achiziţii desfacere u
Intrusul; CA- etaleze veleităţile artis­ mărfurilor din comuna Bucu reşcl funcţionează cu bune î Anunţul din titlul
eheroznda (Casa dintre mai marii liceului cu aburi groşi icşindu-i tice. rezultate o unitate auto-servi ce, în care efectuează repa­ I notei de faţă era afi-
irâ); SI MERI A : nu aveau ştiinţă despre din gură că cei care mai D. MIRCESCU raţii Dumitru Draia mecanic şi Daniel Ciobanu vopsitor.
ilhaştri (Mure- i şat, ieri dimineaţă
’.A: Alice (Ivuml- ' (marţi 2 decembrie), ia
:ELARI: KTamer \ biroul dc informaţii al
Mai multă concordanţă cu nevoile şi posibilităţile reale ale comunei! i Gării C.I'.R. Deva. Foar-
Cramcr (Mine-
ţ te bine * Călătorii in-
( teresaţi, se deplasau
Pe linia dezvoltării pro­ C.P.A.D.M. nu este însă ce are comuna acum ca — Dar la contribuţia în parte epuizate. Comuna ) cîţiva paşi la biroul cu
ICTACOLEi ducţiei de industrie mică singurul organizator de industrie mică şi prestări bani aveţi disponibilităţi are pc teritoriu o carieră ţ pricina şi aflau infor-
şi a prestărilor de servicii, activitate de industrie mi­ de servicii este în concor­ financiare ? de calcar şi una dc ba­ i maţiilc dorite. Numai
comuna Zam a făcut ceva că şi prestări servicii. Cîtc danţă cu nevoile reale ale — Avem aproape un mi­ zalt. Se~ pot dezvolta pe l că nu le prea... aflau.
MICDOAtlA. Clu- paşi înainte. Dc la tova­ ceva mai organizează şi comunei ? această bază activităţi în 1 Persoana însărcinată cu
ierurgistul", ora răşa Olga Mădăluţă, pre­ cooperativele agricole de lion. cooperare cu deţinătorii ţ informaţiile nu avea
ui maghiar Ti- — Nu este în concor­ — Legea permite să fo­
cu formaţia de şedintele cooperativei de producţie, ca şi coordona­ danţă. Avem trebuinţe carierelor. C.A.P. Zam a l timp de călători. Dădea
uşoară „Cargo". producţie, achiziţii şi des­ torul întregii activităţi, mari dc activităţi în con­ losiţi această sursă de fi­ avut în trecut o vărărie informaţii telefonice
Tt roci; ■J'i facerea mărfurilor, aflăm consiliul popular comunal. strucţii. Intenţionăm să nanţare şi pentru a dez­ dar în loc s-o dezvolte, ) privind... concediul dc
că prin sistemul respectiv, a desfiinţat-o. Un studiu ^ maternitate şi alte în-
care în comună este prin­ mai atent al posibilităţi­ i lesniri unei cunoştinţe
:meaî cipalul organizator de ase­ FOLOSIREA RESURSELOR LOCALE - TEMELIA DEZVOLTĂRII lor locale ar duce la des­ I cu care a dialogat te-
menea activităţi, funcţio­ coperirea şi a altor baze ) lefonic peste zece mi-
nează unităţi de: repara­ INDUSTRIEI MICI de pe care să se organize­ l nule. Datorită acestor
ţii radio-tv., frizerie, tapi­ ze producţie de industrie
a/.i : Vremea va i convorbiri telefonice in-
ierul închisă, în ţerie, închiriat veselă, Tovarăşul Victor Balint, dezvoltăm mult secţiile de mică. Dc ce nu âr putea i terminabile călătorii
încălzire. Cerul foto, zugrăvit, precum şi volta capacităţi dc indus­ coopera de exemplu con­
i mult acoperit, unităţi de brutărie, de fa­ primarul comunei ne spu­ zidari şi dulgheri astfel trie mică. Trebuia să vă ^ n-au putut afla că în-
variabil spre nea că prin consiliul popu­ îneît, prin secţiile noastre gîndiţi şi la această posi­ siliile populare Zam şi i tîrzierea de 10 minute
intervalului în bricat sifon şi de confec­ lar funcţionează o unitate să ne rezolvăm singuri bilitate. Burjuc la punerea în va­ ? a acceleratului 241 sc
uroasă. Vîntul ţionat monumente funera­ loare a pământurilor colo­ 1 transformase în 50 dc
;lab pînă la mo- re. Mai aflăm că în curînd de zidari şi una de insta­ problemele de acest fel. Ceea ce realizează în
ircdomlnînd din latori pentru construcţii, Avem mare nevoie de o prezent comuna este însă rate de pe teritoriul Bur- l minute, şi tot datorită
vestic. Tempe- sc va deschide şi o uni­ iar prin C.A.P. Sălciva — secţie de depanare auto, jucului ? Un asemenea /' acestor dialoguri, trebui
ninlmc la noap- tate de cizmărie-reparaţîi, şi cam departe de ceea ce i de persoane Tg. Mure-;
cuprinsc între o unitate de confecţionat sînt şi oamenii dispuşi să studiu însă, momentan nu
grade, iar cele lucrătorul necesar acestei paleţi şi cozi de unelte. se încadreze în această trebuie să realizeze indus­ există. Trebuie pusă riiai ^ — Arad a intrat în sta-
între 5 şi io activităţi aflîndu-sc la ca­ Toate acestea la un loc activitate, dar nu ave ni tria mică pînă la sfîrşitul l- ţie neanunţat. Abia cloci
i zona deluroa- lificare. De notat că mul­ totalizează un volum de cincinalului — o producţie mult la lucru şi comisia , trenul staţiona în gară,
la 11 grade. Di- un spaţiu în care s-o des­ permanentă de profil a
local ceaţă, te din unităţi au fost în­ activitate de circa 2 500 lei făşurăm. Nu avem inves­ medie de 8 000 lei pc lo­ consiliului popular 1 călătorii au aflat infor—
og de serviciu: fiinţate în ultimii 2—3 pe locuitor. cuitor. Posibilităţile loca­ l mnţia cu pricina.
■alt). tiţii pentru un asemenea
ani. — Tovarăşe primar, ceea spaţiu. le n-au fost nici pe de­ ' ION CIOCLEI