Page 70 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 70
Sesiunea ştiinţifică dedicată împlinirii
a 2 500 de ani de lupte şi jertfe
ale poporului nostru pentru libertate şi neatîrnare,
pentru dreptul de a fi stăpîn în propria-i ţară
în Capitală a avut loc, Ccauşescu"; colonel dr. Nicolae Ccauşescu epo
simbătă, 20 decembrie, se Gheorghe Tudor — „E- ca împlinirii celot mai
siunea ştiinţifică dedicată p'opeca luptelor strămoşi înalte idealuri ale luptei
împlinirii a 2 500 de ani lor noştri geto-daci pentru poporului român' pentru
de lupte şi jertfe ale popo apărarea vetrei străbune, libertate, unitate naţională
rului nostru pentru li semnificaţia istorică a eve şi independenţă, a înflo
bertate şi neatîrnare. pen nimentelor de acum 2 500 ririi fără precedent a eco
tru dreptul de a fi stăpîn de ani"; acad. Emil Con- nomiei, ştiinţei şi culturii,
în propria-i ţară. duraehi —7,Izvoare şi măr a creşterii prestigiului
La sesiune, organizată turii privind civilizaţia ma României în rîndu! naţiu
de Academia Republicii terială şi spirituală a geto- nilor lumii"; conf univ.
Socialiste România şi Mi dacilor şi contribuţia ei dr. Ion Ardeleanu — „A-
nisterul Apărării Naţio la patrimoniul cultural firmarea libertăţii şi in
nale, au luat parte membri european"; prof. univ. dr. dependenţei poporului ro
şi membri supleanţi ai M i rcea Petrelcu-Dîmbovi ţ a mân — coordonată princi
Comitetului Politic Exe — „Poporul român — re pală a istoriei poporului
cutiv al C.C. al P.C.R., zultat al împletirii civili nostru. Concepţia tovară
membri ai Comitetului zaţiilor dace şi romane şului Nicolae Ccauşescu
Central al partidului, ca — luptător neînfricat pen privind dreptul popoarelor
dre cu munci de răspun tru apărarea libertăţii, u- la pace, libertate şi suve
dere din aparatul de partid nităţii şi neatîrnării pa ranitate".
S.P.I.-loc de manifestare a spiritului şi de stat, din domeniul triei"; prof. univ. dr. Că intr-o atmosferă de puter
In
sesiunii,
încheierea
rnii Mureşan — „Cuceri
ştiinţelor sociale, oameni
înaltei responsabilităţi muncitoreşti de ştiinţă, artă şi cultură, rea independenţei depline nică vibraţie patriotică,
reprezentanţi ai unor co
ele stat a României în
lective de muncă din în 1877 şi făurirea statului participanţii au adresat o
telegramă
tovarăşului
treprinderi şi instituţii bu-
a constructorilor hunedoreni cureştene, generali şi ofi naţional unitar în 1918 — NICOLAE CEAUŞESCU,
încununare a luptelor ne
general
Parti
ţeri superiori. curmate ale poporului nos secretar Comunist al Român,
dului
In tot ceea ce astăzi se aici se pregăteşte să în realiza integral, la terme Lucrările au fost des tru pentru păstrarea fiin preşedintele Republicii So
cheamă Hunedoara socia cheie anul .1986. nele stabilite şi în condi chise de acad. Radu Voi- ţei naţionale, pentru re cialiste România.
listă — oraş în continuă „Primul an al celui ele al ţii de înaltă calitate". nca, preşedintele Acade facerea unităţii de stat pe Telegrama a fost pre
dezvoltare, citadelă a si optulea cincinal a fost unul Da, valoarea colectivului miei Republicii Socialis vechea vatră dacică"; prof.
derurgiei româneşti — se dintre cei mai rodnici pen- secţiei, spiritul de respon te România. univ. dr. iulian Cir ţină — zentată de academicianul
află înglobate şi roadele iru colectivul nostru — a- sabilitate cu care aceşti oa în continuare au pre „Partidul Comunist Ro Ştefan Pascu.
muncii vrednicului colectiv precia ing. Dorel Palcuu, meni tratează îndeplinirea zentat comunicări : prof, mân — continuatorul lup Cei prezenţi au aclamat
al Secţiei de producţie in şeful secţiei. Am fost an sarcinilor de fiecare zi, univ. dr. Dumitru Ghişc telor pentru dreptate so cu însufleţire pentru eroicul
dustrială (S.P.I.) din ca grenaţi, în calitate de co intr-un cuvînt calităţile — „Lupta îndelungată şi cială şi naţională, pentru nostru partid comunist şi
drul întreprinderii de an. autori, la executarea unor pe care ei le întrunesc eroică a poporului nostru apărarea unităţii, suvera secretarul său general,
trepriză construcţii şi re lucrări de mare importan sînt tot atîtea garanţii că pentru unitate şi indepen nităţii şi integrităţii pa pentru patria noastră so
paraţii siderurgice Hune ţă în construcţiile indus obiectivele propuse vor denţă reflectată în opera teo triei"; prof. univ. dr. Vio cialistă, liberă, demnă şi
doara. Practic, nu există triale şi civile din Hune deveni realităţi concrete. retică a tovarăşului Nicolae rica Neculau. —• „Epoca înfloritoare.
bloc de locuinţe, edificiu doara şi Călan. Cît de La această concluzie ne-au
soeial-cultural sau obiectiv prompt am răspuns tutu condus cele aflate de la...
industrial de pe platforma ror solicitărilor o arată beneficiarii produselor fa.
combinatului siderurgic la nivelurile de realizare a bricate în secţie, construc Dezvoltarea economico-socială a României in 1987
a căror ctitorire să nu fi indicatorilor de plan pc 11 torii din brigăzile specializa
contribuit şi oamenii mun luni : depăşirea valorii pro te ale I.A.C.R.S. Hunedoara,
cii din această secţie. ducţiei industriale cu 9,6 .pentru care măsura valo Investiţii ţoale Valoarea comerţului exterior
în tot ceea ce s-a con la sută ; realizarea sarci rii colectivului de Ia S.P.I.
struit în Hunedoara ulti nilor la toate cele şapte sc traduce în calitatea ele
melor patru decenii a fost sortimente cuprinse în pla. mentelor de confecţii me
întotdeauna nevoje de con. nul fizic, la unele dintre talice, a betoanelor şi ma
fecţii metalice,, de betoane acestea fiind obţinute în terialelor pe care le pri
0
şi mortare, de agregate de semnat cantităţi supli mesc Numai cuvinte de a-
balastieră. Cunoscută şi mentare (betoane şi mor preciore au cei ce constru
recunoscută pentru impor tare — plus 4 000 mc, con iesc noile baterii de coc
tanţa produselor obţinute fecţii metalice — plus 200 sificare din C.S.V. Călan
aici, S.P.I. constituie unu! t-ne, agregate de balastie faţă de construcţiile meta
din locurile de muncă în ră — plus 3 000 mc); la lice şi prefabricatele din be
care înalta responsabilitate productivitatea muncii am ton trimise de cei ce mun
muncitorească a construc depăşit prevederile pentru cesc în formaţiile coordo
torilor hunedoreni îşi gă acest an cu 12 la sută. Sînt nate de maiştrii Vicenţiu
seşte un teren fertil de a- succese care, coroborate cu llen .şi Luea Negru. Nici
firmare. O demonstrează a valoarea reală’ a colectivu un reproş pentru calitatea
tît faptul că secţia de pro lui nostru, ne permit să stupilor si grinzilor care
ducţie industrială s_a aflat privim încrezători în vii se folosesc la edificarea
mereu de-a lungul- anilor tor, respectiv Ia abo~darea staţiilor de sortare şi ex.
pe podiumul întrecerii so sarcinilor ce ne revin în
cialiste desfăşurate în în cel de al doilea an al cin MIRCEA DIACONU
treprindere, cît şi rezulta cinalului actual, cu hotări-
tele eu care colectivul de rea 'nestrămutată dc a le (Continuare in pag. o 2-a)
• • mmm t mmm t mmm t mmm / mmm / mm
Pentru temeinicie şi stabilitate Vacanţa de iarnă
Anul acesta, 91 de fa „Este înduioşător să-i Mai este la Haţeg şi altă Aşadar, a început va concursuri gen „Cine ştie,
milii s-au intemeiat la Ha vezi pe tineri însoţiţi la formă de grijă pentru con canţa de iarnă. De astăzi cîştigă" pe teme etice
ţgj VERNISAJ. Mîine, i ţeg, 182 de tineri au răs pînă la 11 Ianuarie 1987, („Cum trebuie să ne com
holul cinematografului ,,!*£ caso căsătoriilor de colegii solidarea familiei. Atunci
tria“ din Orăştie va avea loc puns „da" la obişnuita în lor de muncă. Este semn cind pe cerul ei se adună elevii clin învăţământul de portăm pe stradă şi în co
vernisajul expoziţiei de pic trebare „de bună voie şi că întemeierea unei noi nori, cind soţii dau semne toate gradele vor benefi lectivitate". ,,Ce înseamnă
tură cu tema „Toţi copiii cia de binemeritatele zile să fii civilizat", „Necesita
vor pace pe Terra**. Cele nesilit de nimeni..." a ofi familii a devenit prilej de de derută şi dezorientare,
peste 40 de lucrări poartă ţerului stării civile. Li s-a bucurie colectivă. Multe atunci ei sînt invitaţi la de odihnă şi recreere. Un tea respectării normelor şi
semnătura pionierilor mem urat „casă de piatră" şi familii se constituie din ti „Sfatul omeniei". Nu sini program generos în ac regulamentului şcolar").
brl ai cercului de pictură mulţi copii, cum ii stă bine neri colegi de muncă in ţiuni politico-educative,
de la C.F.S.P. Orâştie, prea multe cazurile in care Apropierea aniversării a
familiei la români şi cei cadrul aceluiaşi colectiv. cultural-arlistice şi sportiv- 39 de ani de la proclama
Ea MASA ROTUNDA. „Dez care au spus „da" au ple Se întîmplă astfel la cele „Sfatul omeniei" intervine turistice va înfrumuseţa rea Republicii va oferi pri
armare, pace“ a fost tema cat din faţa reprezentantu in cursul unui an, dar toc zilele vacanţei, invitînd
dezbaterii la masa rotundă două cooperative meşteşu mai pentru că sint puţine, melor zile de vacanţă mo
organizată de biblioteca Li lui autorităţii mai tari ou găreşti „Retezatul" şi „Ha- asupra lor se localizează copii şi tineri să petreacă mente de adine fior patrio
ceului pedagogic Deva în plăcut şi util timpul liber tic, serbările şcolare oma
cadrul acţiunilor dedicate atenţia mai multor factori al recreaţiei iernii. Sînt giale răspunzînd emoţio
Anului Internaţional al Pă XKfflîn CApEd pe mmsim a wm şi In cele mai multe ca
cii. Condusă de prof. Silviu activităţi care vor con nant genericului „Ţară de
Cercca, dezbaterea a stăruit rftffllUA Î^LTS EE^ON'sASKiîÂp SOCÎAUE zuri viaţa de familie ■ rein tribui la cunoaşterea, în dor în cint de sărbătoare",
asupra importanţei interna tră in normal. Intre Rodica ţelegerea şi însuşirea do ce sc vor desfăşura in fie
ţionale a referendumului dc
Ia 23 noiembrie. (Livia Stoi o credinţă - aceea că nu ţegana" - la întreprinderea şi Adam 2. intervenise o a cumentelor de partid, a care unitate de învăţămînt.
ca — corespondent). mai uniţi la bine şi la greu de bere, la fabrica de con treia persoană, de sex fe operei tovarăşului Nicolae Orăşelele copiilor — care
vor străbate toate mean serve. Acolo se desfăşoară minin. Unitatea familiei era Ccauşescu (cum vor fi dez
El SPECTACOL DE GALA. Se vor deschide în 28 de
La cinematograful „Dacia** drele vieţii. şi o activitate educativă ameninţată. Au fost invi baterile pe tenia „Nicolae cembrie la Deva, Hune
din Haţeg a avut Ioc un Pentru ca familiei să i se substanţială in .sprijinul în taţi ioţi trei la „Sfatul o- Ccauşescu — eroul păcii doara, Petroşani, Vulcan,
spectacol de gală cu filmul asigure trăinicie, temeini temeierii de noi familii, se şi dezarmării , „Ctitorii ale
11
„Cerul n-are gratii**. La ma meniei". Soţii au plecai Oră.ştie şi Brad — vor fi
nifestare a participat scrii cie şi o evoluţie sănătoa creează . cadrul care-i a- de acolo împreună. Aurel Epocii Nicolae Ccauşescu", înfrumuseţate de progra
torul şi cineastul Francisc să, la Haţeg se construiesc propie pa tineri, le con şi Eugenia C. au trecut şi „Socialismul în România me artistice susţinute ele
Munteanu, care a avut un mereu blocuri noi. Se lac solidează încrederea reci — expresia dezvoltării so pionieri şi şoimi ai patriei,
inspirat dialog cu publicul. ei pe la „Statul omeniei"
insă şi multe lucruri dragi procă. ca şi Veronica şi Emil D. cietăţii noastre" ctc.). iar serbările pomului le
Sfl „UNITATE ŞL CONŢI- I sufletului, dintre acelea Şi noi, prin atribuţiile Pentru ca activităţile de iarnă vor aduce but une
NUITATE ÎN CULTURA RO- a care-l întăresc pe om în noastre, desfăşurăm mun In fiecare caz s-a procedat vacanţă să contribuie la c- în fiecare şcoală. M i n e .
MANEASCA**. Sub acest ge eu tact şi răbdare şi gla
neric a avut loc, la sediul I convingerea că la greu, ca că educativă in rîndul ti ducaroa elevilor ■ pentru festivalul obieeiurilot l a i
T.A.G.C’M. Deva, o acţiune ^ şi la bucurii nu va rămine nerilor in perioada aşa- sul raţiunii a avut ciştig de muncă, la clezvoltarcsi con ce de iarnă „Elori'e I dbc
cu reale rosturi educative. niciodată singur. zisă „de gindire". ii pre cauză in favoarea unităţii cepţiei materialist-dialec- va fi ilustrat, la D 'va de
Genericului i-au dat conţi- i Prin atribuţiile sale de venim pe tineri asupra di familiei.
nut şl valoare ştiinţifică şi $ licc despre lume şi viaţă, momente folclorice în Ră
do cu men tară corn u n i căril e serviciu — funcţionar de feritelor situaţii care se pot La Haţeg s-au născut in la stimularea creaţiei teh gite, copiii din formaţiile
susţinute de prof. Maria • stare civilă - tovarăşa Con ivi pe parcursul căsătoriei, acest an 535 de copii. Sute nice în rîndul pionierilor artistice de dubaşi din a-
liasarab şi prof. Silvia Uur- q. stanţa Beciu, din cadrul ii sfătuim că rostul fiecă de lamilii unite şi trainice şi şcolarilor, şi în această şozările rurale hunedorene
naz.
I Consiliului popular orăşe rei lamilii este să aibă co s-au bucurat de venirea iarnă vor fi organizate ta onorlnd cu prezenţa lor
nesc, e prezentă la aproa pii de a căror creştere şi unui nou pui de om pe bere pe discipline de învă- tradiţionala „Colindă a ţă
pe toate aceste fericite e- educare sint direct răspun lume. Aşa e bine. ţămînt (matematică, fizi rii pentru minerii V i i i
venimente ale întemeierii zători, îi îndemnăm la res că, chimie, biologie, sport), Jiului".
unei noi Iamilii. pect reciproc". ION CIOCLEI iar în cadrul cluburilor de
» - ® - vacanţă sc vor desfăşura (Continuare in pag. a 2-a)