Page 71 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 71
DRUMUL SOCIAMSJ
Pag. 2
Educarea materialist-ştiinţifică - mia acţiune IE
parte integrantă a formării omului nou, i înaintata
2)
cu o înaltă conştiinţă socialistă a avut loc o manifestare Au făcut, de asemenea, furajelor, starea igienico- >*4,30 T
în organizarea U.J.C.A.P.
,1,35 El
sanitară a animalelor, stră-
cunoştinţă — din expu
devenită de acum tradiţio nerile lui Mircea Oprişa, daniile ce se depun pentru **•
th
d:
O latură esenţială în în tate principalele culte şi rală, estetică, juridică, po nală — „Ziua preşedinţilor preşedintele unităţii, Mihai redresarea activităţii, pen- ra
treaga noastră muncă de secte, tendinţe actuale ale litică. Totodată, în activi cooperativelor agricole de Lăpuşan, şeful fermei zoo tru sporirea producţiei a-
formare a omului nou este fenomenului religios, for tăţile organizate încercăm producţie". Scopul mani tehnice şi Petru Bolea, şe nimalicre. 12,40 D
lu
educarea materialişt-ştiin- mele şi mijloacele de edu ca informaţia transmisă să festări este amplificarea ful fermei legumicole, cu Un moment inedit, mult * 13,00 A
ţifică a oamenilor muncii. care materialist-ştiinţifi- aibă o încărcătură afectiv- şi răspîndirea în toate U- modul de organizare a apreciat de participanţi,
In acest context, consiliul că. La activităţi' sînt ‘ invi emoţională pentru a sensi nităţile agricole a expe muncii, metodele folosite l-a constituit vizitarea ni
municipal al educaţiei po tate cadre de specialitate rienţei înaintate dobîndite în atragerea la activitate complexului de monu- O
litice şi culturii socialiste de la instituţiile de învă- biliza mai mult conştiinţa de cooperativele fruntaşe a tuturor cooperatorilor, mente istorice de la Ţe-
Hunedoara a urmărit per ţămînt superior, propagan oamenilor. De aceea, în din judeţul nostru, cunoaş cu stilul de lucru al con bea, cu care ocazie au ţii
manent cunoaşterea feno dişti ai C.C. al P.C.R. şi cercăm şi reuşim tot mai terea stilului şi metodelor ducerii colective din uni făcut cunoştinţă cu lupta Sc
menului religios, a cauze ai Comitetului judeţean de consistent să generalizăm de muncă utilizate de pre tate în scopul aplicării oamenilor de pe aceste Cii
lor şi formelor de mani partid. Prin ®aceste întîl- acţiunile complexe, în ca şedinţi, de conducerile de mecanismului economico- mîndre meleaguri ale zi
:
festare a principalelor cul niri se lărgeşte aria cu drul cărora medici, jurişti, unităţi în organ zareâ şi financiar, autocon ducerii patriei pentru emancipa- bl
te şi secte, cunoaşterea şi noaşterii, şe generalizează profesori de filozofie, ştiin coordonarea activităţii de şi autogestiunii. în acest re socială şi naţională, N.
aprofundarea de către toţi unele forme şi modalităţi ţele naturii, limba şi lite pe ogoare, din fermele zoo sens s-a dovedit utilă vi pentru libertatea şi inde- şl
factorii educaţionali a con cu o eficienţă sporită în tehnice şi din alte sectoa zita efectuată în incinta pendenţa României. d<
G
ceptului de educare mate- munca de educaţie. ratura română, istorie, in re pentru obţinerea de zootehnică — unde s-a După-amiaza zilei a fost *
rialist-ştiinţifică, a căilor Concomitent cu pregăti gineri, economişti, într-un producţii superioare, tra remarcat buna hrănire — consacrată analizării rezul COI
şi modalităţilor de educa rea lectorilor au fost orga dialog permanent cu audi ducerea în viaţă a obiec cu furaje tocate şi prepa tatelor obţinute în acest pr
re materialistă a oameni nizate studii sociologice toriul tratează diferite as tivelor stabilite de Congre rate — şi îngrijirea ani an, evidenţierii sarcinilor ni
ne
lor. De asemenea, un ac proprii, precum şi în cola pecte ale formării omului sul al XlII-lea al partidu malelor, ordinea" şi cură actuale şi de perspectivă M
cent deosebit am pus pe borare cu alte organisme, nou, dezvoltării conştiinţei lui cu privire la agricul ţenia, activitatea îngrijito ale activităţii lor — în Bl
pregătirea unui corp de cu centre ■ universitare din socialiste. Asemenea ac tură, în scopul înfăptuirii rilor Rafila Adarn, Lucia lumina obiectivelor stabi 14,45 Ci
propagandişti care să se ţară. în acest an, bună ţiuni au fost organ zate noii revoluţii agrare. P&şca, Ileana Adam, Iosif lite de Congresul al XIII- (r
:
to
specializeze în acest dome oară, am participat şi la Schimbul de experienţă Ciurea şi altora — oa lea al P.C.R., de tovară Bi
niu, deosebit de complex studiul efectuat de Centrul frecvent pe şantierele a fost o r g a n i z a t în meni ce pun multă pa 15.00 In
al muncii educative. de cercetări sociologice I.A.C.R.S.H., la I.M.IL, la C.U.A.S.C. Brad — în siune şi conştiinciozitate în şul Nicolae Ceauşescu, se 19.00 in Ti
Activitatea de educare Bucureşti. Combinatul siderurgic, Fa tr-un cadru care a asigu activitatea de -zi cu zi. cretarul general al parti 19,15 Ti
dului.
io
materialist-.ştiinţifică o pri Toate aceste studii nc-au brica de încălţăminte, în rat acţiunii o reuşită de în legumicultura s-a făcut în
vim ca parte integrantă a creat posibilitatea cunoaş treprinderea de tricotaje, plină. în prima parte a cunoştinţă cu rezultatele Participanţii la „Ziua du
educării comuniste, a for terii aspectelor principale secţia „Vidra", Institutul economico-financiare ale preşedinţilor" şi-au mani 19,35 Cî
(c.
mării omului nou, multi ale fenomenului religios de subingineri, Fabrica de schimbului de experien fermei, modul judicios de festat hotărîrea de a des re.
lateral dezvoltat. De aceea şi, pe baza lor, să trecem industrie mică ş.a. ţă, cei ce au participat la făşura o activitate mai mi
şi activităţile organizate la munca educativă pro- O atenţie deosebită acor „Ziua preşedinţilor" au folosire a pămîntului şi a rodnică, pentru dezvolta sii
se înscriu într-un cadru priu-zisă, organ izînd în vizitat ferma zootehnică, surselor locale de încălzire re continuă a agriculturii co
larg de forme şi modali mod diferenţiat activităţi dăm, de asemenea, valori atelierele pentru mică in şi de udare, seriozitatea hunedorene, sporirea pro Iii
tăţi de educare a oame le. Una dintre ele a vizat ficării opiniilor oamenilor dustrie şi ferma legumi şi răspunderea ce carac ducţiilor, înfăptuirea noii
tu
nilor. munca educativă cu cei ce reieşite din sondajele efec colă a C.A.P. Brad. Cu terizează activitatea de ci;
Comitetul municipal de participă la culte şi secte. tuate. Am folosit astfel cu acest prilej preşedinţii au aici. revoluţii agrare. Prin mo Ol
dul cum s-a desfăşurat,
partid, toţi factorii edu Au fost folosiţi agitatorii, bune rezultate diferite mo făcut cunoştinţă cu re în continuare, la C.A.P. 20,15 FI
caţionali din Hunedoara propagandiştii municipiu mente din viaţa oamenilor zultatele bune obţinute de Ţebea, participanţii au prin aspectele abordate ca
au urmărit ca propaganda lui, colectivul de educaţie — ziua de naştere, înca remarcat ordinea şi cu „Ziua preşedinţilor" s-a 21,40 FC
loi
ateist-ştiinţifică să aibă drarea, majoratul, împlini această unitate atît în cul dovedit a fi o acţiune reu 21.50 Tl
continuitate, să nu se des matcrialist-ştiinţifică, care rea a 20—30 de ani în cîm- tura vegetală şi în zoo răţenia ce există în fer şită. 22.00 In
făşoare în salturi şi să fie prin discuţii individuale, pul muncii, ieşirea la pen tehnie cît şi în industria ma zootehnică de aici, ■in
organizată diferenţiat, ele organizate în mod con mică şi prestări servicii. . modul de gospodărire a TRAIAN BONDOR
mente care conferă o efi stant, au explicat netemei sie şi alte forme prin care I.TJNî
cienţă sporită acestei acti nicia dogmelor şi practici s-a evidenţiat rolul colec 20.00 Tl
vităţi. Din această perspec lor religioase, evidenţiind tivităţii în formarea şi 20,20 Ol
tivă, în educarea materia- materialitatea lumii, de dezvoltarea oamenilor. ţii
list-ştiinţifică, am urmărit terminarea acesteia de că Organele şi organizaţii *81
în
două aspecte principale : le de partid, sindicat şi ti fii
educarea educatorilor (pre tre legile obiective. De a- neret manifestă o preocu 20,35 Ti
;
gătirea corpului de propa semenea, prin organizaţi - lo
gandişti) şi activitatea cu le de partid, sindicat, pare mai mare pentru cu 20,55 Bi
masele, cu oamenii muncii. U.T.C. şi O.D.U.S. s-a ac noaşterea multilaterală a „<
El
oamenilor, a împlinirilor,
Penţru pregătirea propa ţionat pentru a se ţine o 21.50 Ti
gandiştilor, lunar sînt or legătură mai strînsă cu fa participînd la bucuriile lor 22.00 In
ganizate dezbateri, vizio milia. Trebuie să menţio sau sprijinindu-i în depă in
nări de filme documentare năm că, pe lîngă informa şirea unor greutăţi. Cu
privind locul şi rolul omu rea ştiinţifică am căutat alte cuvinte, un accent mai
lui în univers, materialita să apelăm şi la celelalte mare s-a pus pe aplicarea V a
tea lumii. Le sînt prezen forme ale conştiinţei: mo- în viaţă a principiilor eti
cii şi echităţii sociahstc.
DEV/
Şi putem afirma că multe — scrii
colective de muncă din lumina
CINCIMIUL VIII irasivfl-/ municipiu procedează în ta); HL
turl ia
seriile ;
SS®5 enmnă acest fel. Nc tr
Avem permanent în ve (Modcr
dere că munca de educa rilor
(Urmare din pag. 1) Băloi, Octavian Butilcă, vesel
mulţi alţii. re materialist - ştiinţifică ŞAN1: .
pediţie cocs, de pe aceeaşi „Faptul că înşişi benefi este un proces complex, Varâ s
iembric
platformă a combinatului ciarii produselor noastre că necesită continuitate, o (Unire:
călănean, elemente con cunosc chiar multe dintre nouă calitate a acţiunilor pericul
fecţionate de lăcătuşii Ni- numele celor ce le.au fa organizate. De aceea, tre VULC/
o şt re
colae Olteanu, Ianoş Ke- bricat nu trebuie să mire buie să insistăm mai mult rul);
pe nimeni — preciza sing. brie (
lemen, Nicolae Deliu, Ale pe transmiterea informa Colectivul de oameni al muncii de la întreprinderea do bere din Haţeg înregistrea LA :
xandru Şchiopu, de su Gheorghe Onose, secreta ţiilor inter şi multidiscipli- ză rezultate din ce în ce mai bune în producţie. Nu de mult, la proba berii de 12,5 (Munci
la sută, berarii din Haţeg au ocupat locul I la nivelul centralei de resort, depăşind chiar
dorii • Tudor Bărbules- rul organizaţiei de partid nare, cu o încărcătură a- şi binecunoscuta bere de Tlmi soara, iar la berea Bucegi s-au situat pe locul IV. SA: L
cu, Voica Mareş, Vasi- din secţie. Dacă S.P.I. a fectiv-emoţională mai con Aceste frumoase rezultate coincid cu utingerea capac! tăţii maxime proiectate a fa singur;
URIC/>
le Cociuban ş.a. De .a- ajuns un nume respectat bricii, prcliminîndu-se ca pînăla sfîrşitul anului să se îndeplinească planul la toţi indi (Retez
este numai datorită oame sistentă, pe aplicarea în catorii, chiar să se obţină depăşiri substanţiale. Iată numai cîteva date : se va rea
ceeaşi notă maximă se nilor săi. Iar pentru toţi viaţă a sarcinilor privind liza un plus de 15 milioane lei la producţia marfă, de peste 12 milioane lei la pro zero (
bucură grinzile, planşeele aceşti oameni, în fruntea ducţia netă şi de peste 18 milioane lei la marfă vîndută şi încasată. S-a muncit bine, RABA1
la ma;
cu spor, dar mai ales cu dorinţa de autodepăşire, cu ambiţia de a transforma numele
şi scheletele de rezistenţă cărora se află cei mai des perfecţionarea procesului în renume. Să luăm numai un exemplu : noua linie de imbuteliere tip „Tehnofrlg", RAŞTl
ale acoperişurilor blocu toinici dintre ei, comuniş de formare a omului nou, o instalaţie românească modernă, cu înalţi 'parametri tehnici şi funcţionali, a fost mon tria);
rilor de locuinţe ce se ri tii, nu există datorie mai cu o înaltă conştiinţă so tată în regie proprie de către lucrătorii de la atelierul mecanic, şef de formaţie mais drăcos
GEOA-
trul Pantelimon Sas. Pe parcursul montajului, instalaţiei i s-au adus o serie de îmbu
dică în Hunedoara, pe ca. nătăţiri, reuşindu-so astfel ca noua instalaţie să depăşească mult performanţele vechii merge
de seamă decît să-şi spo cialistă.
re şi-au pus semnătura rească permanent contri NICOLAE VINTILĂ, linii. do c
Profet
hărniciei şi priceperii lor buţia la creşterea econo. In vederea funcţionării cît mal bune, unul dintre lăcătuşii montorl de bază ai lenil
dulgherii Alexandru Fii- mico-socială a patriei. O directorul Cabinetului întreprinderii, Anton Harabagiu, a fost numit şef de formaţie la exploatarea liniei, Povesl
puţind în felul acesta să intervină oricînd va fi necesar pentru eventuale remedieri.
lop, Petru Ioniţă, Gheor- contribuţie care înseamnă pentru activitate ideologică Text şi foto NICOLAE GHEORGHIU LAN:
şi politico-educativă
do cu
ghe Isac, fierarii betonişti mai mult şi mai bun pen al municipiului Hunedoara C u i b
(Mure
Petru Hoca, Vasile Brus tru oraşul nostru, pentru de Bi
tur, Dumitru Gagica, beto- cele două cetăţi ale meta GHEL
ni.ştii Aron Budriş, Marin lului hunedorean".- niţei 1
necorespunzătoare a unor necunoscute şi necontrola
mine cu pastă, fabricate de bile, ce au avut ca efect
Vacanţa de iarnă întreprinderea noastră, vă formarea de cruste care
comunicăm că analizînd au blocat scrierea. Fiin-
(Urmare din pag. 1) deschide baze turistice la du-ne acum cunoscute a- Pent
liceele „Decebal" Deva, in mostrele primite a rezultat îl rec
Şi dacă mult rîvnita ză. dustriale nr. 2 Hunedoara, SESIZĂRI - - SOLUŢII că se confirmă nemulţumi cesţe aspecte, am luat mă bător.
padă va zăbovi, cum se nr. 1 Orăştie, Crişcior, rea exprimată în scrisoarea suri urgente de remediere, nlnsor
cuvine, pe meleagurile agroindustrial Haţeg şi e- O Cititorul Adişor Hor- pastă, care, efectiv, nu corespondentului dumnea măsuri canstînd în introdu racter
va su
noastre, întrecerile „Săniu conomic şi de drept admi vath, din Bîrcea Mică, stra voiau să... scrie. voastră. Precizăm că la u- cerea în componenţa pas Intens
pînă
ţei de argint", „Olimpiada nistrativ Petroşani, în sta da Principală, nr. 48, a so nele loturi de fabricaţie, tei a unor inhibitori care din n
albă a Văii Jiului" (la ţiunile balneoclimaterice licitat intervenţia ziarului Am intervenit. lată răs- cu cîteva luni in urmă au să evite neajunsurile apă spulbf
Sovata, Felix, Herculane, punsul primit din partea
schi), „Patina de aur" vor nostru la unitatea „Flaro" apărut, în timp, unele reac rute şi să readucă la nor pada.
antrena mulţi iubitori ai Geoagiu Băi Şi în munţi — din Sibiu, fiind nemulţumit unităţii respective : „La se- ţii chimice în componenţa mal calitatea minelor cu nime
tre m
la Bîlea Cascadă şi Postă
sportului de iarnă din rîn- varul (Braşov) taberele or. de calitatea unor mine cu sizarea privind calitatea pastei din mine, reacţii pastă". «rade
dul şcolarilor. Iar în timp ganizate îşi aşteaptă de pe între
prade
ce în judeţul nostru se vor acum oaspeţii hunedoreni.