Page 72 - Drumul_socialismului_1986_12

NR. 9 051 • DUMINICĂ, 21 DECEMBRIE 1986 Pag. 3

Comerţul si moneda
* »
la geto-daci
W
RIE Ce frumoasă clepsidră!
Dezvoltarea forţelor de coperite în cetăţile dacice © Folosind un complex
r producţie în societatea din Munţii Orăştiei, o par­ mecanizat tip „SMA 2",
lor (p r- geto-dacică . din secolele te din monedele aflate la Către acest sfirşit de an chipul cald al frumoasei ti­ Şi, nu numai atîta. Printr-o minerii din brigada con­
* Telc-
î ghioz- premergătoare organizării Costeşti sînt produse de ne cumpărăm almanahuri şi nere „Domnişoara Millet". generoasă inspiraţie, roman­ dusă de Vasile Florea,
1 singu- ei statale a adus după factură grecească. Oraşele calendare, în aşteptarea ză­ Apoi traversezi viitorul , an ţele sînt însoţite de nemuri­ din cadrul sectorului I al
r). Ultl- sine sporirea surplusului greceşti de la Pontul Eu- pezilor fabuloase şi liniştite­ calendaristic, în nostalgice toare creaţii aie romanticu­ I.M. Aninoasa, au obţinut
de produse care vor fi des­ xin nu trimit în Dacia nu­ lor şi lungilor nopţi de iar­ mişcări de vers şi melodie in tot cursul acestui an
cîntccu- lui nostru Nicolae Grigores-
; (color) tinate pieţei, atît interne mai obiecte, ci şi meşteri. nă. Toate, sau aproape toa­ de romanţă, eterne poveşti cu, reproduceri care acope­ avansări în cărbune cu
inical cît şi externe. Noile con­ Călătoria pe care Acornion te almanahurile şi calenda­ de vis şi de dor, ce s-au ră ca o cupolă transparentă mult mai mari decît cele
balada, diţii de dezvoltare impu­ o face la Argedava sau cea
►oezlo * rele sînt acte culturale. în adîncimea trăirilor omeneşti planificate. Munca lor
î 600 de neau folosirea, în locul pe care Dio Crisostomul o această căutare am găsit, din versuri. împreună te în­ neobosită este răsplătită
Intîlnire schimbului în natură, spe­ întreprinde peste mai bine intr-o tutungerie, o idee cal­ Î N S E M N Ă R I deamnă să fredonezi calm acum din plin: media \
forma- de un secol la Sarmizege-
000“ * cific epocilor anterioare, a dă şi emoţionantă, cuprinsă şi dulce veşnicia melodiilor zilnică a plusurilor de 6
comedii unui mijloc de paritate — tusa, va fi fost făcută şi într-un „Calendar cu roman­ sădit şi deopotrivă izvorît atît de bine cunoscute. „Ţă­ tone cărbune pe post a
ce * Vi- moneda, care să uşureze şi de meşteri greci atraşi de ţe — 1987", tipărit la Sibiu, rancă în interior", „Pe ţăr­ condus la îndeplinirea |
nt mu­ să stimuleze schimburile, făgăduiala unui bun cîştig. atît de bogat în şi din su­
tic * Ta- din a nu ştiu cui iniţiativă. fletul românului. „Sub vişi­ mul mării", „în grădină", planului anual cu 20 de j
Galeria mai ales cele între geto- Aplicarea modelelor şi teh­ Păcat că autorul nu-şi dez­ nul înflorit", „în rariştea de „La fîntînă", „Păstoriţa" sînt zile mai devreme, ei es-
semnate daci şi lumea greco-mace- nicii elenistice la unele şi ele doar citeva crimpeie timînd producţia supli- !
>a * Un doneană. Ca dovadă pri­ din construcţiile dacice văluie identitatea, pentru că lingă vii", „Mîndra mea de
Natalia merită cu prisosinţă felici­ altădată", „Din cioburi de din sufletul pictorului şi al mentară ce va fi obţinu­
e poteci mele monede care au cir­ din Munţii Orăştiei e greu tări. iubire", sînt doar citeva din­ nostru. tă pînă la finele lui 1986
Reportaj culat în Dacia sînt emise de imaginat fără partici­ la peste 25 000 tone căr­
* Un de cetatea Histria în sec. parea efectivă la lucrări a De pe prima copertă îţi tre cele care au însoţit şi Ca într-un gest de admi­
n inter- au mişcat atitea tinereţi, re- raţie şi respect pentru fru­ bune © Sezon de vîrf la
1 Drngo- V—IV î.e.n. unor meşteri din Histria zîmbeşte discret şi cu can­ verberînd acum surd, adine mos, merită să aşezi pe un magazinul de jucării şi
î minu- Multă vreme după ce sau alte oraşe. doare, într-o atitudine cal­ dulciuri din cadrul Com­
nului * şi in licăr şi freamăt de perete această splendidă plexului comercial Ulpia, ]
Mihaela geto-dacii au păşit în lu­ Constituirea statului cen­ mă, neascunsă vigoare inte­ gene şi in inimi de mult şi clepsidră.
mina izvoarelor scrise (din tralizat dac condus de rioară şi oarecum pioasă, pururea tinere. CORNEL ARMEANU din Deva. Fondul bogat
iii noş- sec. VI pînă în sec. II î.e.n.) Burebista a avut drept de marfă (jucării, podoa­
Cucerl- be pentru pom. dulciuri),
nturilor. grecii fuseseră stăpînii de consecinţă, printre altele,
necontestat ai „pieţei" ge­ şi desfiinţarea emisiunilor solicitudinea şi serviabili-
Castelul din Malbork tregului colectiv de aici
progra- tatea vânzătoarelor, a în- |
d (co­ 2 500 de ani de la primele lupte 4 au condus la depăşirea j
dul Olt sarcinilor de plan la pe- j
1 parti- pentru independenţă ale geto-dacilor Popor cu un bogat tre­ dial, palatul a lost bom­ toare etc. Se adaugă o ex­ rioadă cu peste 500 000
cut istoric, polonezii au bardat cu furie de hitlerişti traordinară colecţie de vi­
imâniei păstrat şi conservat nu­ lei ® în oraşul Petrila, în
pe ma- şi distrus. S-a distrus un tralii, expoziţii de porţela­ cartierele „Tudor Vladimi- I
ţârii pe to-dacice. în schimbul o- monctare ale fostelor u- meroase documente mate­ splendid monument arhi­ nuri poloneze de Vonin, rescu", „8 Martie" şi „Mi-
Emi­ biectelor de podoabă, al niuni de triburi. O fărî- riale privitoare la propria tectonic. Un lăcaş in care de chihlimbar cu podoabe
lia în ceramicii fine, al uneltelor miţare a dreptului mone­ istorie naţională. Unul din­
i Consi- Nikolai Copernic a poposit din sec. al XVII-lea, de i
si Edu- şi armelor, al vinului şi tar nu mai corespundea tre acestea este castelul de de mai multe ori, o placă sticlă, artă plastică cu lu­ ECRAN
untdelemnului, .grînele, vi­ noilor forme unitare de la Malbork. Castelul a a- comemorativă menţionind crări ale artiştilor contem­
,‘ul- tele, lemnul, mierea şi alte organizare social-politică şi parţinut cavalerilor teutoni, in acest sens următoarele : porani, maturi şi copii. O
so­ nerul", lucratorii de la ‘
li tleţului produse ale pămîntului economică. Se impunea a- fiind socotit palat-capitală, „S-a ridicat din mijlocul imbinare fericită de tradiţie exploatarea de gospodă- »
geto-dac luau calea Mile­ cum introducerea unei mo­ în jurul său gravitind alte poporului polonez, condu- şi contemporaneitate. Ur-
„Un tului, Atenei, Rodosului şi nede unice pentru întrea­ 130 cetăţi situate la 30 km mind circuitul de vizitare, rie comunală şi locativă I
iinţă* a altor centre din sudul ga Dacie. au finalizat, recent, re- J
îaţâ (co- una de alta, construite in- deosebit de impresionante paraţiile la terasele a 17 J
egeic. încă de la sfîrşitul sec. cepind cu anul 1230, cind ne apar obiectele şi deco- blocuri, îndeplinîndu-şi «
Ridicarea Macedoniei în II î.e.n. îşi fac apariţia a început colonizarea ca­ Note de călătorie raţiunile originale: poarta astfel sarcinile de pian |
progra- timpul lui Fiilip al II-lea pe piaţa Daciei denarii re­ valerilor teutoni in zonă palatului înalt, data.ă 1280, la lucrările de întreţine- „
şi Alexandru cel Mare va publicani romani de argint pentru a apăra graniţele din R.P. Polonă poarta de la intrarea in re a fondului locativ pe |
avea ca urmare, printre care devin treptat o mone­ de răsărit ale imperiului
IBItlI- sala de consiliu (sec. XIII), acest an. Deci, acolo J
altele, şi o extindere a in­ dă curentă. O dată cu u- romano-german. Construc­ picturile murale, un altar unde există preocupare, >
fluenţei sale economice şi nificarea statală a geto- ţia in stil gotic, aşa cum (sec. XV), statuile de gips subiectul „terasele blo- 5
co-stiin- politice în regiunea Dună­ dacilor asistăm la o inten­ arată ea astăzi, a durat cind gîndirea umană pe şi tablă aurită, poarta au­
* Bilanţ rii. Ca urmare, pe piaţa sificare a pătrunderii mo­ 130 de ani, servind drept drumul adevărului" (Nicolai curilor" poate depăşi sta- '
ctive *87 Copernic, 1473-1543). Du­ rită de la intrarea in sala diu-l de... izvor al recla- |
i ştlinţi- din Dacia .îşi fac apariţia nedelor republicane roma­ capitală pînă in anul 1457, de cult (sec. XIII), orna­ maţiilor © Expoziţiile de -
ascâ. monedele de aur, argint şi ne şi la înfiinţarea unor cind regele Poloniei îl ocu­ pă eliberare, statul polonez mentată cu motive animale. preparate culinare orga- |
>ric (co- bronz macedonene. În­ noi monetării locale în Da­ pă. Este cunoscut că in a lăcut eforturi mari pen­ Sute de mii de vizitatori nizate in hala pieţei O- „
mulţirea şi permanentiza­ cia. Descoperirea unor ti­ lupta de la Grunwald tru restaurarea acestui cas­
Oll. tel. Interiorul său, cu spe­ polonezi şi străini se pe­ bor, din Hunedoara, se 8
color). rea schimburilor dintre tri­ pare monetare la Tilişca, (1410), Vladislav Jagello, rindă anual pe sub arca­ bucură de unanime apre- •
burile geto-dace şi lumea Braşov, Ludeşti etc., dove­ împreună cu prinţul Vitold cific de gotic timpuriu, a- cieri. Cea mai recentă >
sudică greco-macedoncană deşte că geto-dacii au al Lituaniei, ii învinge pe dăposteşte astăzi expoziţii dele porţilor magnificului astfel de expoziţie, orga- I
progra- a impus, spre mijlocul sec. schimbat caracterul monc- teutoni. Castelul de la Mal­ de bază şi temporare. Re­ edificiu, însoţiţi de zecile nizată in comun de res- *
II î.e.n., necesitatea emi­ tăriei proprii. Noile emi­ bork n-a lost insă cucerit, prezentativă este expoziţia de ghizi şi supraveghetori, taurantul „Union" şi co- |
terii de către geto-daci a siuni monetare redau ti­ ci a fost cumpărat ulte­ de arme de epocă - ar­ impresionaţi de cele văzu­ fetăria „Tosco", a pre- «
unei monede proprii. Ei au puri ale denarilor republi­ rior de regele Cazi mir, de­ me şi armuri (sec. XV), te, de grija pentru pune­
împrumutat modele din lu­ cani romani. -Recenta des­ venind reşedinţa de vară puşti (sec. XVI), îmbrăcă­ rea in valoare a tot ceea zentat şi desfăcut peste 1
50 sortimente de prepa- „
mea sudică, greco-macedo- coperire, în apropierea ce­ a regilor polonezi timp de minte militară (sec. XVI), ce ţine de istoria unui po­
neană, iar ulterior.au creat tăţii de la Piatra Roşie, a 315 ani. săbii pentru două miini, ia­ rate de bucătărie, păţise- »
sfrientui variante originale, expre­ unui tezaur monetar com­ Impresionant prin con­ tagane turceşti, muschete, por harnic şi întreprinză­ rie şi cofetărie O Fochişti *
tria); O sive, mai mult sau mai pu­ pus din 277 de piese, din­ strucţia sa, castelul cuDrin- tor. la... centrala de betoane J
X (Ar- archebuze, arme de vină- MINEL BODEA Călan a I.A.C.R.S. Hune- |
: A ven­ ţin stilizate, adevărate reu­ tre care o treime sînt rea­ ăe trei părţi: palatele înalt, doara ? Da, aceasta este »
iră — şite artistice. Prototipul cel lizate în monetării locale, mijlociu, mic la care se a-
rgistul) ; mai frecvent l-au consti­ confirmă acest fapt. Pen­ daugă ateliere, case de a doua meserie în care I
solista s-au calificat unii Iacă- *
ipii mă- tuit tetradrahmcle lui Fi- tru a ne face o imagine arme, grajduri şi şnagazii. tuşi şi electricieni de aici, |
Bocot lip al II-lea care redau®’pe asupra cantităţii dc mone­ Deteriorat, palatul a fost
PETRO- avers capul lui Zeu» iar dă existentă pe piaţa Da­ refăcut in a doua parte a tot ei fiind cei care au *
P&rîng); pe revers un călăreţ. ciei, care reflectă atît o- găsit şi aplicat o inge­
a : I
(7 No- sec. al XlX-lea, păstrindu-şi nioasă soluţie pentru 3 e
e iarnâ Studierea descoperirilor ricntarea schimburilor co­ ornamentele din sec. al sigurarea agentului ter­
I: Viraj monetare din acea perioa­ merciale, cît şi potenţa e- XlV-lea. Pentru a înţelege
ural)., dă au adus la lumină as­ conomică a puternicului mic necesar menţinerii ||
băieţi .şi amploarea construcţiei, e temperaturii corespunză- J
.uceafă- pecte importante ale ra­ stat dacic de la gurile Du­ destul să amintim că a- toare la fabricarea beto- r,
Septcm- porturilor geto-dacilor cu nării, este, suficient să a- ceasta a lost ridicată pe
PETRI- populaţiile din vecinătate mintim că aceasta depă­ nului: au pus la lucru...!
ericulos 21 ha (la care se adaugă o locomotivă casată. Un ?
MINOA- şi date revelatoare asupra şeşte' numărul denarilor restul aşezării, pe încă 18 exemplu de acţiune efi-1
ăroţulul organizării lor social-poli- republicani descoperiţi în ha, totul împrejmuit cu zi­
tore.se); tice. Pornind de la aceas­ Gallia, Germania şi Ipanno- cientă, o dovadă a inte- *
înecare tă constatare şi de la car­ nia luaţi la un loc. duri puternice — n.n.), o resului sporit faţă de bu- J
): Ora singură sală, de mese, a- nul mers al producţiei in *
î); GU- tografierea descoperirilor După înfiinţarea impe­ vea dimensiunea de 33/20
> cadru de tipuri monetare s-a pu­ riului roman şi pătrunde­ m, fiind folosită de pro­ timpul iernii care a sosit (
ii) ; o- tut întocmi o schiţă a or­ rea puterii romane, în tim­ prietari şi ca hipodrom. ® Avînd ca profil desfa- j
rie (Pa- cerea produselor chimi- r,
multă ganizării social-politicc din pul lui Augustus, pînă la In al doilea război mon­
: fi r a) Dacia în sec. III—I î.e.n. Dunăre, încep să-şi facă ce, „Sanitas" este nume- I
Angola O astfel de uniune de tri­ apariţia în Dacia şi denarii le celui mai nou maga- jj
e (Casa zin al I.C.S.M. Vulcan, |
[ATEG: buri dacice a putut fi imperiali. Numărul acesto­ deschis zilele acestea în- *■
i arde- identificată pe baza mo­ ra va creşte treptat pînă
5RAZI : nedelor schifate de tip Hu­ la războaiele daco-romane DIAGNOSTICARE trozi, fixaţi pe mîinile şi mină (lampă de birou, lam­ tr-un nou spaţiu de pe (
i: CA- COMPLEXĂ RAPIDĂ picioarele pacientului, sînt padar, lustră etc.). El este bulevardul Victoriei din *
(Casa nedoara (aflate în tezau­ şi, mai ales, după cuceri­ prelucrate intr-o primă e- localitate ® Cu mai bine |
IERTA : rele de la Sălaşu de Sus, rea Daciei, atît în cadrul constituit dintr-o carcasă
ndrolor . .Răduleşti, Bozeş etc.), pe provinciei, cît şi in ter - Doar citeva secunde ii tapă de un analizor, iar de mici dimensiuni conţi- de 130 000 lei şi-a depă- J
;
Buletin ‘ cursul mijlociu al Mureşu­ toriul ocupat de dacii li­ vor fi necesare medicului ulterior de un computer, nind componentele electri­ şit planul de desfacere |
mina) ; r pentru a alia starea ge­ care afişează rezultatele ce, echipată cu două ca­ pe acest an unitatea nr. 4
i dom­ lui. beri. nerală a pacientului său.
ul). Din sec. II î.e.n. apare, O întrebare care se pu­ pe un display. In cazul în bluri şi două lişe necesa­ 68 din Hunedoara, spo- î
intensifieîndu-se în dece­ ne în final vizează per­ Această operativitate este care subiectul este bolnav, re racordării, precum şi cu rul fiind obţinut din vin- §
niile care urmează, con­ soanele care întreprindeau asigurată de noul aparat maşina poate da recoman­ un întrerupător. Aparatul zarea presei locale şi *
curenţa negustorilor ro­ acest înfloritor comerţ. Ei de diagnosticare complexă, dări terapeutice. se conectează pe de o centrale, a unor produse |
mani. încetul cu încetul, au fost în primul rînd ne­ denumit „Electronica-prog- Aparatul se poate lolosi parte la priza telefonică, de largă întrebuinţare ® *
orientarea unei bune părţi gustorii greci şi romani noz", elaborat de specia­ atît individual, cit şi in ca­ iar pe de altă parte la o în întîmpinarea Zilei Re- [j
mea va a comerţului geto-dac se dar, desigur, şi negustorii liştii sovietici. Dispozitivul drul acţiunilor de dispen- priză de la reţeaua de publicii, cei mai tineri J
schim- schimbă. îndreptîndu-se măsoară pulsul, tensiunea, sarizare, in medicina spor­ distribuire a curentului e- mineri din cadru î. M. j,
cădea daci. Aceştia din urmă nu tivă şi experimentală. Lu.peni desfăşoară, în pa- «
cu ca- către puternica şi bogata vor fi ajuns chiar pînă în temperatura corpului uman, lectric. După cum relevă
Vîntul Romă. Grecia sau la Roma. Con­ poate efectua teste psiho­ revista „Science et Vie", el ralel cu „orele cărbune- Jj
t. cu TELEFON CU... BEC k iui", ample acţiuni de |
nporare Aceasta nu înseamnă că siderăm însă că drumurile logice, stabileşte caracterul IN LOC DE SONERIE poate fi util persoanelo' I muncă patriot că. Astfel,»
tir»/oră grecii sînt eliminaţi de pe spre ţărmul dobrogean al reacţiilor pacientului, prog- care nu aud bine, celor ' uteciştii din 35 de orga- |
nord, piaţa geto-dacă. Nu numai Mării Negre, ca şi în ţi-: nozează gradul de obosea­ In Franţa a fost pus la
:uri ză- în regiunile extracarpatice nuturile din sudul Dună­ punct un aparat care poa­ care lucrează in zgomot | nizaţii au recuperat, in «
ile mi- lă, depistează dereglări te înlocui soneria telefo­ sau celor ce au nevoie de - cursul aceste 1 săptămîni, 4
nse în- se pot afla produse şi mo­ rii (Moesia şi Iliria), erau funcţionale ale organelor
îlnus 3 nede greceşti, ci şi în călătorii obişnuite şi pen­ nului cu un semnal optic, linişte, in săli de lectură, I materiale fe oase şi nefe- jj
naxlmo Transilvania. Candelabrul tru ei. interioare. Semnalele, pri­ in speţă aprinderea sau laboratoare, spitale, stu­ „ cose a căro valoare !o- i>
plus 2 mite de la detectorii-elec- 5 ta!ă se cifrează la 143 000 I
de bronz de la Piatra Ro­ stingerea unei surse de lu­ diouri de înregistrare ctc ^ iei.
şie, obiectele de artă des­ Dr. IOAN ANDRIŢOIU