Page 74 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 74
\ . » Î ncă din noapte ceaţa confruntă domeniile Iar u-
oamenii.
DIN CRONICA \
a pus stăpînira pe nul
defini
din
torii pentru activitatea pre
mereu tînărul oraş al
\ ÎNTRECERII minerilor din Petrila, dînd zentă a comuniştilor de la
impresia
minieră
Pe
l-a
îmbrăcat întreprinderea
că
) SOCIALISTE într-o mantie de linişte sub trila este sprijinul, ajutorul
care timpul curge molcom. permanent, în multiple pla
* ‘ Adevărata faţă a locali nuri, acordat celor 15 bri
\ REALIZĂRI l tăţii este însă alta. Ea este găzi care întîmpină difi
SUPLIMENTARE întruchipată de inima ca- cultăţi în realizarea sarci
re-i zvlcneşte intens, puter nilor de plan. De o aten
LA LUCRĂRI 1
MINIERE \ nic, plină de dirzenie. iar ţie deosebită se bucură,
t
inima oraşului este mina. în acest context, sectorul
) Tovarăşul Samson But- ţ Şi, este aici o uriaşă des 1, cel care, din 1987, va
1 naru, preşedintele eonii- l făşurare de forţe, ii simţi deveni sectorul de bază al
ţ totului sindicatului de ) pulsul care vine din adîn- unităţii. Cu toate străda
la I.P.E.G. Deva, ne-a ) curi, puterea şi neodihna niile ce se fac zi de zi aici,
Ş-l. Al C O N S I L I U L U 1 UDE U L f t R J U D E Ţ E A N adus — prin telefon — l într-o adevărată bătălie cu o parte din cele 7 brigăzi
o veste îmbucurătoare. ? muntele, cu timpul. Au mai nu au reuşit să-şi realize
El ne-a relatat: 1 rămas puţine file din ca ze angajamentele pe cele
lendarul lui '86 şi oamenii 11 luni ale acestui an. A-
Anul XXXVIII, nr. 9 052 MARŢI, 23 DECEMBRIE 1986 6 pagini - 50 bani „Puternic mobilizaţi \ minei ştiu că trebuie să-l cest lucru a dus la o am
pe frontul cercetării şi 1
punerii în evidenţă a i încheie cit mai rodnic. Mai plă mobilizare a tuturor
noi resurse minerale şi 1 cunosc, apoi, că 1987 este forţelor în depăşirea ob-
Constructorii de obiective miniere acţionează energetice, oamenii mun- ţ
cii din întreprinderea I
noastră, aplicînd cu ho- )
cu răspundere pentru finalizarea tărîre în viaţă orienta- \ Inima oraşului bate dirz
rile şi indicaţiile secre- ţ
tarului general al parti- /
. . .
dului, tovarăşul Nicolae 1
S-a
lucrărilor stabilite îndeplinirea, cu 15 zile i aproape şi va aduce noi stacolelor existente. căldurii
Ceauşescu, raportează ţ
avut în vedere, in primul
răspunderi şi obiective. Şi
înlăturarea
toate acestea fac lupta cu rînd,
mai devreme, a sar- J
muntele mai aprigă. Cum excesive din subteran, rea
ţe a normelor de protecţia
Ritm şi calitate ti» realizarea ţiile respectării cu stricte i cinildr anului 1986 la \ spunea Marcu Boantă, se lizarea unui aeraj cores
J activitatea de lucrări (
punzător
îmbunătăţirea
cretarul
şi
de
comitetului
muncii. La cheltuielile ma
) miniere. Pînă la sfîr- )
INVESTIŢIILOR teriale la 1000 lei produc l şitul anului, colectivele 1 partid din întreprindere : aprovizionării tehnico-ma-
respon
teriale.
„ne batem în fiecare mo
Abordarea
ţie (construcţii-montaj) am
obţinut o economie de 6 / noastre vor realiza su- i ment pentru creşterea can sabilă a acestor probleme
) plimentar prevederilor : 1
tităţilor zilnice de cărbune şi
măsuri
unor
stabilirea
De mai mulţi ani, colectivul Brigăzii complexe de lei, iar beneficiul a fost 1 la galerii — 1200 m, ţ şi atingerea nivelului pla tehnico-organizatorice con
antrepriză nr. 2 Deva, din cadrul T.A.G.C.M.M. Bucu depăşit cu 7 la sută. Cum / Ia suitori — 143 m, la l nificat pentru anul care crete în- adunările gene
reşti, este racordat puternic, alături de minerii şi pre se vede, brigada noastră a 1 puţuri de cercetare — / vine. Tot ceea ce' între rale ale organizaţiilor de
paratorii hunedorcni, la înfăptuirea cu succes a sar luat un avans important, ţ 360 m. Intre formaţiile ) prindem, toate strădaniile bază, urmărirea pas cu
cinilor majore trasate de conducerea partidului în chiar din 1986, în înfăp l de muncă cu cele mai l converg în această direc pas a punerii lor în prac
domeniul creşterii bazei de materii prime pentru eco tuirea sarcinilor actualului / mari depăşiri de plan 1 ţie. Organele şi organiza tică, întărirea vieţii interne
nomia naţională. In ultimul cincinal, mai cu seamă, cincinal, realizînd un spor ) obţinute de la începu- j ţiile noastre de partid, toţi de partid, intensificarea
activitatea acestei brigăzi a cunoscut cotele cele mai valoric de producţie (con 1 tul anului se numără ţ comuniştii şi-au orientat activităţii de propagandă,
înalte în producţie, contribuţia constructorilor fiind strucţii-montaj) de peste. 5 / cele conduse de minerii i eforturile înspre înfăptui implicarea mai hotărîtă a
substanţială la dezvoltarea bazei de resurse minerale milioane lei. J Vasile Penciuc (sector J rea în cele mai bune con birourilor organizaţiilor de
în judeţul nostru, apreciat şi bogat izvor de materii ţ Hondol), Radu Barbu şi ) diţii a angajamentelor şi bază conduse de Nicolae
prime pentru ţară. S-au realizat, numai în această CU TOATE I Manole Stana (sector 1 a da economiei naţionale Tiucă şi Petru Cuisarie în
perioadă, lucrări importante în vederea exploatării ; Muncel—Brădăţel), Şte- } cantităţi tot mal mari de tot ce presupune conduce
şi valorificării minereurilor din carierele Coranda- OBIECTIVELE \ fan Enăşescu (sector 1 cărbune". rea efectivă a muncii, au
Hondol şi Valea Morii — între cele mai mari obiec PREDATE t Boiţa—Livezi)". ţ De bună seamă, acest dus Ia îmbunătăţirea acti
tive de acest gen din ţară — două uzine de prepa lucru presupune o muncă vităţii. Brigăzile rămase în
rare, staţii de concasare, funiculare, o seric de obiec — Aria largă de desfă J | asiduă, de mare comple urmă au fost ajutate în
tive sociale ş.a., care poartă amprenta hărniciei, dă şurare a activităţii brigă \ NOI CAPACITĂŢI \ xitate şi importanţă, în ca completarea efectivelor, or
ruirii şi priceperii colectivului brigăzii nr. 2. ţ DE PRODUCŢIE ţ superioară a
zii noastre — în judeţele re a pune umărul acolo ganizarea
In 1986, primul an al celui de-al optulea cincinal, Hunedoara .şi Alba —, di unde este mai greu, a muncii, asigurarea unei a-
acestui destoinic colectiv muncitoresc i-au revenit versitatea şi complexitatea \ Prin eforturi susţinu- j sprijini şi a ajuta mersul provizio'nări corespunză
sarcini sporite, de care s-a achitat, în mod exemplar, obiectivelor pe care le a- 1 te, minerii de la Ani- \ înainte în toate fronturile toare cu materialele nece
aşa cum a recomandat la recenta plenară a Consiliu vem de executat necesită / nonsa au reuşit să fina- 1 a devenit fapt cotidian. sare, realizarea unui aeraj
lui Naţional al Oamenilor Muncii, secretarul general o temeinică organizare a i lizeze o nouă capacita- ) Pentru că muntele îşi ţine îmbunătăţit, rearmarea u-
al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Relatăm, muncii, pe puncte de lu \ te de producţie: un a- ) cu străşnicie bogăţia în a- nei galerii de legătură —
în continuare, despre modul în care s-a acţionat la cru, pe fiecare formaţie în l bataj frontal cu susţi- 1 dîncuri, truda pentru a i-o toate necesitînd eforturi
punctele de lucru, despre obiectivele finalizate şi sar parte, o aprovizionare rit j nere individuală, din 1 smulge fiind de multe ori suplimentare, o adevărată
cinile ce stau în faţa acestui colectiv în anul 1987. mică cu materialele nece ) care se vor extrage zii- 1 mai puţin rodnică. Greutăţi dăruire minei. Evident, ele
sare — sublinia tovarăşul l nic peste 150 tone căr- ţ mai sînt dar, tocmai pen n-au fost zadarnice. Fap
VALOAREA LUI... 15 LA SUTĂ Victor Pascu, şeful brigă / bune. Lucrările de pre- i tru a le depăşi, comitetul tul că în luna noiembrie
zii. Rezultatele bune obţi 1 gătire au fost executa- J de partid, cele 29 dezor sectorul 1 şi-a realizat şi
1986 a fost un an rod obţinute la principalii in nute în acest prim an al ţ te de către brigada con- ţ ganizaţii de bază caută VALENTIN NEAGU
l dusă de Sava Robu, l
nic pentru colectivul B.C.A. dicatori de producţie. actualului cincinal au la I care va şi exploata a- ) permanent noi forme şi căi
nr. 2 Deva. Pe toate şan — De la începutul anu bază experienţa cî.ştigată \ cest abataj. ) de acţiune, de rezolvare a (Continuare în pag. a 4-a)
tierele s-a acordat o aten lui şi pînă în prezent — la execuţia obiectivelor mi problemelor cu care se
ţie majoră lucrărilor prio arăta ing. Iul iu Timofte, niere, buna pregătire pro
ritare, încadrării — iar, şeful compartimentului fesională a lucrătorilor,
unde a fost cazul, recupe tehnic — la- activitatea de dotarea tehnică adecvată,
rării restanţelor — în gra construcţii-montaj preve cit şi mobilizarea şi dărui CĂLUŞERUL TRANSILVĂNEAN - LA A XVHI-A EDIŢIE
ficele de execuţie. Hărni derile au fost îndeplinite rea în muncă a întregului jy- .
încheiem
anul
colectiv.
cia oamenilor, răspunderea in proporţie de 115 la su 1986 cu toate obiectivele
cu care au acţionat pentru tă. Producţia suplimentară prevăzute a se realiza pre- Pledoarie pentru autenticitate şi frumos
scurtarea termenelor de a fost realizată pe seama
punere în funcţiune a in creşterii productivităţii LIVIU BRAICA De 18 ani Deva este, In Mureş şi Sibiu, ca şi cele du-ne cu strălucire că acest
vestiţiilor cuprinse în plan muncii cu 15 la sută peste prag de an nou, gazda u- imitate de dincolo de Car- valoros dans, prin excelen
sînt dovedite de depăşirile cea stabilită si în condi- (Continuare în pag. a 2-a) neia dintre cele mai stră paţi — Slatina-Olt. A fost, ţă bărbătesc, care ne ex
vechi şi valoroase forme de simbătă şi duminică, la primă dăinuirea pe străbu
Deva, o sărbătoare a vir nele vetre româneşti, poa
jocuri bărbăteşti — călu
recent construit în oraşul Parada portului şl jo şerul. De astă dată jocul tuozităţii jocului fecioresc te fi dus cu măiestrie mai
Orăştic, s-a deschis cofetă cului căluşeresc a fost şi „am avut bucuria şi mul departe, de generaţiile
ria „Liliacul*. Personalul îşi deschisă de formaţia do s-a transformat intr-o cal
propune ca prin activitatea copil de la Şcoala gene dă şi emoţionantă pledoa ţumirea să vedem - după care ne urmează".
comercială desfăşurată să-şi rală din Hapottu Mare. cum aprecia maestrul core Stimulind străvechiul o-
aducă o contribuţie sub rie pentru autenticitate şi graf Tita Sever, preşedinte bicei căluşeresc, Comitetul
stanţială la realizarea planu frumos prin prezenţa in judeţean de cultură şi edu-
Bl consfătuiri:. „iute- le juriului celei de a
lui de desfacere de către cele Foto N. GHEORGHIU „Căluşerul transilvănean"
grarea, calificarea, perfec 18 unităţi cu profil do ali XVIII-a ediţii - cum se in-
ţionarea şi policalificarea mentaţie publică ale a zeci de valoroase forma tilnesc intr-o singură miş LUCIA LICIU
forţei de muncă*. Sub a- C.P.A.D.M. ţii ale genului din judeţele care, intr-un unic pas, co
cest generic are loc astăzi, pil şi virstnic, conKrmin- (Continuare în pag. a 3-a)
în municipiul Deva, consfă Alba, Braşov, Hunedoara,
tuirea organizată de comi SI ECONOMII. — un co
tetul judeţean al U.T.C., în lectiv muncitoresc mic, dar
colaborare cu Consiliul ju harnic acţionează la atelie
deţean al sindicatelor, In rul construcţii metalice din m m m m m
spectoratul şcolar şi Direc C.S. Hunedoara, în vederea
ţia judeţeană pentru pro îndeplinirii exemplare a sar
bleme de mupcă şi ocrotiri
cinilor zilnice de plan, pen
sociale. Participă secretari tru economisirea energiei c-
ai comitetelor U.T.G.', pre
şedinţi ai comitetelor de lectrice, a combustibililor.
sindicat, directori, educa De la începutul anului aici
s-au economisit peste 12 000
tori şi reprezentanţi ai ca
tedrelor tehnice din licee, kVVh energie electrică şi a-
alte cadre cu atribuţii în a- proape G 000 metri cubi gaz
metan.
eeste domenii din unităţi e-
conomice şi instituţii din
judeţ. ggţ NOU NĂSCUŢI. Printre
noii născuţi înregistraţi în
zilele acestui sfîr.şit de an,
Ea AVANPREMIERA. As
tăzi; ora 18,00, la Casa mu la serviciul de stare civilă
din Orăştic se numără şl...
nicipală de cultură Deva are Bianca. Este al treilea copil
Ioc avanpremiera piesei „A-
al familiei Ioan şi Lidia
ceşti îngeri trişti* de Du Tofan — tatăl, mecanic auto
mitru Radu Popescu,. în re
gia lui Mihai Lungeanu (de la U.F.E.T., iar mama lăcă
tuş la I.M. Orăştic — şi al
la Teatrul „Al. Davilla* Pi
teşti). Interpretează colecti GGO-Iea înscris în registrul de
vul de teatru al Casei de evidenţă pc acest an.
cultură din Deva, laureat
al Festivalului naţional „Cîn-
IM
tarca României*.
i m <> noija cofetărie.
• La parterul blocului nr. 127,
