Page 78 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 78
PE AGENDA MECANIZATORILOR
Efectuarea reparaţiilor la utilajele agricole
Un aport hotărîtor în necesare la cele 33 de com văzute au fost puse în sta
realizarea imperativelor bine planificate. Munca re de funcţionare rnai
noii revoluţii agrare revi desfăşurîndu-se aici In mult de 20 la sută, remar-
ne — aşa cum a subliniat flux, pe posturi spe iali- cîndu-se aportul mecaniza
în repetate rînduri secre zate, s-au realizat revizii torilor Petru Stînea. Ale
tarul general al partidului, şi reparaţii la 10 combine, xandru Pop, Ştefan Şa>-
t o v a r ă ş u l Nicolae accentul fiind pus pe ca ner şi al altor lucrători.
Ceauşescu — mecanizato litatea lucrărilor. De men Cu bune rezultate se
rilor, care sînt chemaţi ţionat că la reparaţii par lucrează în atelierele de
să asigure folosirea cu ticipă şi combincrii caro la secţii "şi formaţii şi la
■ l:Ml»IBiliHIH^IIIIIillllih<feV«illk'l1i|iMllJJgyiIi» randament ridicat a trac au lucrat pe utilajele res celelalte utilaje din do-
l toarelor şi maşinilor agri pective, ceea ce permite t'are. Din 26 de grape m
Kili'MlllllllIIl'lJiilIil mmMmm cole, să aplice cu prije- remedierea tuturor defec discuri au fost reparate
pere tehnologiile înainta ţiunilor ce ar putea cau 12, s-au făcut intervenţii
te, specifice fiecărei cul za întreruperi în funcţio in proporţie de 20—60 la
turi agricole. Pentru rea nare sau pierderi de re sută la maşinile de apli
Anul XXXVIII, nr. 9 053 MIERCURI, 24 DECEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani lizarea acestor cerinţe o coltă. La posturile specia cat amendamente, cultiva
însemnătate deosebită pre lizate se detaşează prin toare, semănători şi ia
zintă modul cum sînt or hărnicie şi pricepere alte maşin' agricole
ganizate şi cum se efec Nicolae Drulă, Ion Cozae, Am notat că o atenţie
La ordinea zilei — tuează reviziile şi repara Ion Mureşan, Alexandru sporită se acordă recondi-
ţionării şi refolosirii pie
Lisandroni, Ion Bogdan şi
ţiile la tractoarele şi maşi
alţi mecanici. Pe baza gra
nile agricole din dotarea ficului întocmit, tot la selor şi subansamblelor,
unitatea avînd constituită
automatizarea procesului S.M.A., acţiune care se atelierul central, într-un in acest scop o echipă for
află în plină desfăşurare
In această perioadă. spaţiu acoperit, se repară mată din sudor, strungar
şi doi mecanici. Prin re-
şi plugurile de la secţii,
Despre felul în care se
de preparare a minereurilor acţionează la S.M.A. Că- pînă acum fiind realizate condiţionarea axelor, brăz-
lan în vederea asigurării intervenţii la utilajele de darelor, cormanelor şi altor
T o v a r ă ş u 1 Nicolae Pentru realizarea noii teh latorul de proces continuă. bunei funcţionări a trac acest gen aduse de la for repere se estimează obţi
nerea unor economii de
maţiile din Nădăştie, Bre
Ceauşescu, secretarul ge nologii, faza de cerceta La sfîr.şitul anului viitor, toarelor şi maşinilor în peste 250 000 lei. Interlo
neral al partidului, a sub re a fost planificată pe o întregul proces tehnologic campaniile agricole din tea Streiului şi Ruşi. cutorul ne-a asigurat că
liniat faptul că una dintre perioadă mai îndelungată al uzinei de preparare de anul viitor, ne-a relatat Pentru revizia şi repara măsurile luate dau certi
sarcinile prioritare ale de timp. Inginerul automa la Mina Deva va fi con directorul unităţii, ing. rea tractoarelor s-a stabi tudinea efectuării unor
cercetării ştiinţifice este tist Pompiliu Nariţă şi in dus automat (de calcula Ioan Cotuţiu. Referitor la lit ca intervenţiile nece reparaţii de calitate şi în
generalizarea automatiză ginerul informatician Teo- tor) , dispecerul şi şeful organizarea reviziilor şi sare să fie efectuate în cadrării lucrărilor în gra
rii şi cibernetizării pro fil Mîrza au pornit o mun uzinei vor putea urmări reparaţiilor am reţinut că cadrul atelierului secţiei
ducţiei, introducerea de că grea, plină de răspun în timp real, pe termi în atelierul central al din* Batiz. Pînă acum, din ficele stabilite.
noi tehnologii avansate în dere, în premieră la noi nale color, principalii pa S.M.A. se fac intervenţiile cele 34 de tractoare pre NICOLAE TÎRCOB
toate ramurile producţiei. în ţară. Au trebuit re rametri tehnologici.
De asemenea, Directivele zolvate multe probleme,
Congresului al XllI-lea al dar specialiştii nu s-au Oficiul de calcul al
partidului prevăd pentru dat bătuţi. Au găsit so C. M. Deva se angajează Dezvoltarea economico-socială a României in 1987
acest cincinal sarcini clare luţii noi, eficiente. Insta să proiecteze şi să expe
de dezvoltare a informa laţia realizată este com rimenteze, să pună în
ticii : „în domeniul mij plexă, dispune de compo funcţiune cu tehnică de DESFACERILE DE MĂRFURI PRESTĂRILE DE SERVICII
loacelor tehnice de calcul nente automatizate care calcul realizată în ţară,
programe performante pen
CINCINALUL VIU • DEZVOLTARE INTENSIVA - tru conducerea proceselor
tehnologice cu calculato
■Pncgifi telmc •'Pncttuctu'ttate iraftă rul, în funcţie de specifi 109-110
cul uzinelor de preparare
electronic — se sublinia
ză în acest document —, M I N A D E V A şi a tehnicii de calcul din
creşterea producţiei se va dotarea unităţilor de pre
realiza îndeosebi prin asi parare a minereurilor cu
milarea de noi minicalcu- transmit informaţiile cu prifere, complexe, feroase.
latoare şi microcalculatoa lese din fluxul tehnologic Activitatea de moderniza
re pentru conducerea pro la un calculator speciali re, de robotizare şi intro
ceselor industriale, pre zat. Iar rolul acestuia ducere a metodelor moder
cum şi a unor tipuri evo este de a urmări şi con ne în procesul de pro
luate de echipamente peri duce procesul tehnologic de ducţie conduce la creşte
ferice". rea randamentelor de va
preparare a minereului.
în acest context se în Concret, este vorba des lorificare a substanţelor
cadrează şi eforturile co pre urmărirea principali minerale utile din mine
lectivului de muncă al lor parametri tehnologici reuri, la sporirea accen
Oficiului de calcul al C.M. ai procesului de prepa tuată a . productivităţii 1986 1987 1986 1987
Deva, care a soluţionat o rare : debitele de mine muncii în minerit, la ridi
serie de probleme de im reu, de apă, reactivi, tul carea continuă a eficien
portanţă majoră pentru bureală, puterea absorbită ţei economice în această
buna desfăşurare a proce de morile I, II şi III, cît importantă ramură. STILUL DE MUNCĂ
selor de producţie în ca şi despre comanda auto
drul unităţilor centralei. mată a mărimilor de pro 10AN MANEA, TN ZIARUL DE AZi : AL CONSILIULUI POPULAR
Ne vom refcfri, în conti ces. matematician,
nuare, la una dintre lu şeful Oficiului de calcul • La panoul de onoare
La finalizarea în actuala al muncii mai grăitoare dovezi: faptele
crările recent finalizate, etapă a acestor lucrări al C. M. Deva,
(etapa întîi), referitoare la şi-au adus contribuţia mai VOICU LĂZĂRUŢ, • Sâ-I cunoaştem pe
de muncă, rezultatele dobîndite I
introducerea metodelor şi mulţi specialişti. Un spri matematician, sportivul-nr. 1 al anu
mijloacelor moderne de şeful atelierului lui 1986
conducere a procesului jin substanţial au acordat, analizâ-programare de ipsos, casă de cultură,
tehnologic în cadrul uzi de asemenea, inginerul — în lumina exigenţe club, etc. Oricine îşi dă
nei de preparare a mi Iloria Sîrbu şi chimistul * • - 9 - - • lor formulate de secreta
nereului de la Mina Deva. Adrian Naghy, din partea |0 FEMINA. Comitetul o- rul general al partidului, seama de marea diversita
te cu care este confruntat
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, beneficiarului. 1 răşenesc ai femeilor Sime- preşedintele României, to
rla, în colaborare cu comisia
titularul acestei lucrări Aici, la Mina Deva, ac de femei — învăţămint, a or varăşul Nicolae Ceauşescu, zi de zi organul local al
puterii de stat...
şi-a luat colaborator în do tivitatea de automatizare t ganizat la şcoala generală cu privire la o nouă cali
meniul informaticii Oficiu! a producţiei, urmărire şi * nr. 2 o reuşită expoziţie de tate în toate sferele vieţii — Şi, de această multi
de calcul al C. M. Deva. conducere a ei cu calcu t goblenuri. Au contribuit la economico-sociale, în acti tudine de probleme pe
SI o ACŢIUNE LĂUDABI amenajare cadrele didactice vitatea consiliului popu care viaţa economico-so
e LA. Din Iniţiativa co Aurelia Flllp, Elena ştef, lar orăşenesc, a biroului cială a oraşului le pune
t misiei <le femei de ia Doina Moisescu, Pompiiia său executiv, căutăm să zilnic, prin stil şi metode
LP.S.R.U.E.K.M. Petroşani, Benea s.a.
• la această întreprindere a EH IN'SPRIJINUL CONSU aplicăm un stil de muncă adecvate do acţiune, con
fost organizată o lăudabilă MATORILOR. Silit în curs
i nou, pentru a răspunde siliul popular, obştea câşti
acţiune de valorificare a do execuţie lucrările da a-
materialelor refolosibiie, caro menajure a unei braserii în imperativelor unei condu gă mereu, nu ?
s-a soldat cu rebobinarea a localul fostei linii cu auto ceri dinamice, eficiente, — Cea mai grăitoare do
9 motoare electrice cu sîr- servire a restaurantului „Sar- în care să primeze trăsă
mă recuperată. O acţiune a mis“ din Deva. Meniurile vadă sînt faptele de mun
cărei valoare materială se fixe ori Ia alegere, oferite turile revoluţionare pen că, rezultatele dobîndite.
ridică la 75 000 lei. consumatorilor, vor fi pre tru calitatea actului dc Oi’, ele nu ne pot mulţumi
gătite în bucătăria proprie conducere, îmbinînd armo
SSS AMBALAJE PENTIÎU a unităţii. în toate domeniile. Conclu
RULAHE. Concomitent cu CONCURS. Astăzi, elevi nios răspunderea colecti zia vine de la sine : mai
pregătirea viitoarei recolte din clasele VI—VIII de la vă cu cea a fiecărui ales avem multe de făcut, in
de legume (s-au dus în cîmp Şcoala generală din lSăieşti al obştii — sublinia tova
peste 1000 tone îngrăşămin participă Ia o Instructivă clusiv în perfecţionarea
te organice), lucrătorii per întrecere gen „Cine ştie, răşul Viorel Păcurar, pri stilului şi metodelor noas
manenţi de Ia ferm» nr. 0 răspunde", dedicată aniver marul oraşului Călan.. tre de muncă, de acţiune.
a A.E.S.c.II. Deva confec sării a 39 de ani de la pro — Să ne apropiem mai Şi o facem sub directa şi
ţionează, în aceste zile, co clamarea Republicii. între
şuri din nuiele pentru a a- cerea se desfăşoară sub ge mult, mai concret de ceea permanenta îndrumare a
sigura ambalajul necesar în nericul „Republica — la ceas ce ar defini stilul şi me comitetului orăşenesc de
perioada de recoltare. Din de sărbătoare". todele de muncă ale con partid, cu sprijinul nemij
răchită produsă pe terenul ■ DECADA EDUCAŢIEI
fermei se confecţionează cir POLITICE ŞI CULTURII SO siliului popular din Călan. locit al Comitetului jude
ca 350 de coşuri. CIALISTE pentru pionierii — Oraşul nostru are cî- ţean de partid, al Consiliu
şl elevii Văii Jiului se des teva caracteristici aparte : lui popular judeţean, al
Sa CIRCUMSCRIPŢII E- făşoară între 21—30 decem
I ECTOR AI,K FRUNT A SE. brie. Manifestarea este de un maro combinat side unor organe centrale de
Cetăţenii circumscripţiilor dicată apropiatei sărbători rurgic cu o seamă de pro partid şi dc stat.
electorale nr. 13, 0, 12 şi 14 a republicii, momentele poe bleme foarte importante, Să vedem ce probleme
din oraşul Orăştie, mobili tice, recitalurile do poezie şi
zaţi de deputaţi şl preşedin cîntoce patriotice, dezbate 1.1 localităţi rurale compo a analizat şi dezbătut anul
ţii comitetelor de celăţeni, rile dcsfă.şurîndu-se sul> un nente, multe unităţi agri acesta consiliul popular
au realizat în zonele Zăvoi înălţător generic: „Gînd îna cole cooperatiste şi de stat, orăşenesc, cum s-a impli
şl Privazului lucrări de gos ripat şi dragoste fierbinte,
podărire şi înfrumuseţare în patriei iubite, partidului pă un triaj de cale ferată, cat efectiv în soluţionarea
valoare de peste 11 milioa rinte". apoi o reţea comercială, lor. în luna ianuarie, în
ne lei. Principalele lucrări
TiUre. prinderea mecanica o ruşi le. Formaţia verificatoare, una aparţinătoare coope sesiune ordinară, a anali
condusă de maistrul principal Petru lagăr se poate numi au constat in amenajarea şt raţiei meşteşugăreşti, alta zat modul în care au fost
consolidarea
de
malurilor
pe drept cuvînt formaţie model de muncă şi disciplină. rîu, în crearea de zone verzi sanitară, şcoli, liceu, cre.şe,
Iată-1 pe şeful formaţiei, alături de tlnurul frezor Dorin şl redarea unor străzi cir Ii.
Ioani, urmărind calitatea lucrului. grădiniţe, exploatare de GH. I. NEGREA
culaţiei.
Foto N. GHEORGHIU gospodărie ' comunală şi
• - * locativă, S.M.A., fabrică (Continuare în pag. a 2-a)
