Page 79 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 79
Paa 7 DRUMUL SOCIALISMUL!
ASTREI şi statutul său
s în viaţa spirituală a 3
vorbit
au
Transilvaniei
\ La panoul de onoare al muncii t prof. Valeria Stoian, di
\ t rectorul Bibliotecii jude
•
\ sate". „Zilele' filmului Ia ţene, şi prof. Rodica * 20,00
Sîntămăria- Andruş, de ■ la Muzeul
La
20,15
\ • I A N U A R I E - N O S E M B & 8E 1986 ® t Orlea, „Zilele filmului la judeţean.
\ Publicăm, în continuare, pe baza situaţiei centra ţ sate" au oferit tinerilor • Consfătuire. O in
In aceste zile de decembrie, întrecerea socialistă o apreciată întîlnire cu
\ între unităţile economico-sociale clin judeţ şi din ţară lizate primite do la Consiliul judeţean al sindicatelor î oameni de cultură şi ar structivă consfătuire cu 20,25
\ se desfăşoară cu intensitate sporită, în vederea mate clasamentul unităţilor economice hunedorene cu tă, precum şi un specta lucrători din agricultură
a organizat, la Cinciş,
\ rializării exemplare în producţie a orientărilor şi in cele mai bune realizări obţinute în între ţ col de gală cu pelicula întreprinderea cinemato 20,35
românească „Vară senti
dicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul
\ Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul recentei şedinţe a cerea socialistă în perioada ianuarie — noiembrie a.c., mentală", la care a parti grafică judeţeană. Tema 1
—
„Filmul
consfătuirii
\ Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., în sco eît şi locul ocupat în competiţia eu întreprinderile cipat scriitorul şi cine documentar în sprijinul
pul încheierii primului an al celui de-al optulea cin
astul Francisc Munteanu.
\ cinal cu rezultate bune la toţi indicatorii de plan. similare din ţară. t Cu aportul scriitorului şi transpunerii în viaţă a 20.50
\ \ al profesorilor R. Igna, orientărilor privind noua 21.50
revoluţie agrară — a fost
\ IN DOMENIUL EXTRACŢIEI SI IN DOMENIUL CIMENTULUI ŞI IN SECTORUL COMERŢULUI CU \ E. Păsăroi, P. Tirnă, în- ilustrată cu peliculele
s-a
lîlnirea
transfor
„Păşunalul
animalelor",
\ PREPARĂRII cărbunelui MATERIALELOR DE CON AMĂNUNTUL \ mat intr-un viu şi edu „Terenuri agricole", „Teh
STRUCŢII
Locul I: I.C.S.M.A. Deva.
Locul I: I.M. Paroşeni (locul II
\ pe ţară). Locul I: l.M.C. Deva (locul IV pe Locul II: I.C.S.M.A. Hunedoara. \ cativ dialog. nologii în cultura po
•
\ Locul II : l.M. Lonea. ţară). Locul III: I.C.S.M.I. Hunedoara. \ ani Simpozion. „125 de rumbului", „Prevenirea
înfiinţarea
de
la
Locul II: I.L. Deva.
poluării solului". La reu
\ Locul III: I.M. Dîljn. Locul III: Întreprinderea „Mar IN SECTORUL COMERŢULUI CU \ ASTREI" a fost tema şita acţiunii au colabo HUi
diopr
\ ÎN DOMENIUL EXTRACŢIEI SI mura" Simcria. RIDICATA simpozionului organizat rat ing. Nicoleta Cristea, 6,15
PREPARĂRII MINEREURILOR Locul I: I.C.R.T.I. Deva. \ la sediul T.A.G.C.M. De Aida Mnria. Iul iu Fiscu- 0,30
\ IN DOMENIUL SILVICULTURII Locul II: I.C.R.M. Deva. \ va. Despre semnificaţia teanu. ngrici
I Locul I: Cariera minieră Mintia- Locul I: Inspectoratul silvic ju Locul III: l.C.R.A. Devif. jurna
Veţel (locul II pe ţară). deţean Hunedoara-Deva. \ * Co
Locul II: Mina Deva (locul VI pe vi uri
t ţară). IN SECTORUL ALIMENTAŢIEI \ La navetişti acasă sei ;
(fiilor
t Locul III: Mina Cornnda-Certej IN INDUSTRIA TRICOTAJELOR PUBLICE s 9 ştiri ;
Locul I: I.C.S.A.P. Deva.
Locul I: întreprinderea de trico
(locul VII pe ţară). \ Potrivit unui obicei mai lia simte cînd lucrurile ascult
t taje Hunedoara. Locul II: I.C.S.A.P. Hunedoara. latin
Locul III: I.C.S.A.-A.P. Petroşani. vechi, exprimat intr-o fru merg bine la mină, după li.şti
IN DOMENIUL PROSPECTĂRII IN INDUSTRIA CONFECŢIILOR s moasă iniţiativă sindicală, cum ea înţelege şi greul rice ci
ŞI EXPLORĂRII GEOLOGICE \ de curînd reprezentanţii şi necazul prin care trece blicit;
Locul-I: întreprinderea de confec IN DOMENIUL APROVIZIONĂ spiritt
Locul I: I.P.E.G. Hunedoara-Deva ţii Vulcan. RII TE UNIC O-M A TE RIA LE t conducerii întreprinderii cel ce se duce zilnic la solişti
(locul VI pc ţară). Locul I: B.J.A.T.M. Deva (locul i miniere Barza s-au întil- mină. ră; 12
12,05
Apoi, preşedintele sin
\ IN SUBRAMURA PRODUCERII IN SECTORUL MORARII’, PANI IX pe ţară). t nit cu muncitorii din a- dicatului întreprinderii, rului;
12,45
ceastă mare unitate minie
FICAŢIE SI PRODUSE FĂINOA
* Rn<
ră, care locuiesc in co
t ENERGIEI ELECTRICE PE BAZA SE IN SECTORUL GOSPODĂRIE \ muna Luneoiu de Jos. Constantin Bor.şa, a în mi ••npor
DE CĂRBUNE
nat unui număr de 30
COMUNALA
Locul I: I.M.P. Deva.
0 i
t Locul I: I.E. Deva. Locul I: G.I.G.C.D. Deva. t S-au întîlnit chiar la ei oameni ai muncii din lo vna
IN INDUSTRIA DE VINIFICA- ţ acasă, la căminul cultural. calitate cîtc o diplomă de 16,40 ;
\ LUI SI DISTRIBUŢIEI ENERGIEI ŢIE ŞI PRODUSE SPIRTOASE IN SECTORUL TRANSPORT O- t S-au întîlnit, deci, condu fruntaş în producţie, pre Snva
IN DOMENIUL TRANSPORTU
şi Ion
cum şi cîte o scrisoare
cători cu mineri, cu lă
KAŞENESC
Locul I: I.V.P.S. Deva.
latin
ELECTRICE Locul II: întreprinderea de bere Locul I: I.J.T.L. Dcwa (locul XI \ cătuşi şi electricieni, cu de mulţumire, de această donat
Locul I: I.R.E. Deva. I laţeg. pe ţară). lucrători din transporturi, dată adresată şi familiei, Orche
popul
pentru
efortul
conjugat
care veniseră aici cu soţii
t IN SUBRAMURA MAŞINI-UNEL TN DOMENIUL TRANSPORTU IN DOMENIUL CONSTRUCŢIEI t şi chiar cu copii. orientat spre împliniri pe toşani
politic
\ TE, MECANICĂ FINA, SCULE RILOR FEROVIARE DE MAŞINI, UTILAJE, PIESE celor prezenţi au fost pre toate planurile. Orele
Ca de obicei, în faţa
18,20
Au fost evidenţiaţi Joan
Locul I: Staţia C.F.R Simcria (lo
nală i
l ŞI ECHIPAMENTE SPECIALE cul VIII pe ţară). DE SCHIMB ŞI REPARAŢII t zentate obiectivele şi sar Ştefan, Lucian Petruţ, Fi- > Inforn
Locul I: I.M. Orăştie.
Locul I: I.M.M.R. Simcria.
Radio
t Locui I : Depoul C.l’.R. Simcria Locul II: I.P.T.C.C.F. Deva. ţ cinile ce revin întreprin lip Trişcă, Ioan Drain, ioan cultur
ţ ÎN SECTORUL PRELUCRĂRII (locul VI pe ţară). Locul III: I.P.S.R.U.M. Deva. t an al actualului cincinal, Benea, Alexandru Căniă- gestia
derii în pel de al doilea
l CAUCIUCULUI ŞI MASELOR IN SECTORUL TRANSPORTURI ÎN SECTORUL TURISMULUI eforturile ce se depun în răşan, Ioan Ştefan, Traian într-o
Dud, Ştefan Suban, Ma
23.00
PLASTICE
mină, în ateliere, peste
( Locul l: r.C. Orăştie (locul IV pc RUTIERE Locul I: O.J.T. Deva (locul X pe \ tot pentru îndeplinirea in rian Dud şi mulţi alţii. 23.10
Noctu
Locul I: I.T.A. Deva.
Totodată însă au fost a-
pe ţară).
ţară).
— 24,f.
\ dicatorilor planului dc dresate cuvinte de dojana
IN SUBRAMURA EXPLOATARE IN DOMENIUL POŞTEI SI TELE- ÎN DOMENIUL COOPERAŢIEI producţie. Iniţiativa por unora care nu se inte
FORESTIERA COMU NICAŢIILOR MEŞTEŞUGĂREŞTI neşte de la ideea că este grează cum trebuie în a-
\ Locul I: T.F.E.T. Deva. Locul I: D.J.P.Tc. Deva. Locul I: U.J.C.M. Deva. t bine ca şi soţiile şi copiii cest efort.
să cunoască aceste lucruri,
în acelaşi timp, condu
\ Cum se poate vedea din acest clasament al hăr I.U.M. Petroşani, Ţesătoria de mătase Deva, Fabrica t să ştie şi cum lucrează cei cerea întreprinderii a a-
de-acasă. De ce? Pentru
O EV
\ niciei muncitoreşti, numai 11 unităţi din judeţul nos de încălţăminte Hunedoara, T.A.G.C.M., U.J.Coop, t cu şi familia poate aduce dresat o scrisoare de mul tria);
ţumire consiliului popular
T.J.R.V.M.R. din Deva, I.A.C.M.M. Petroşani, I.A.C.R.S.
tru au ocupat locuri fruntaşe (II—XI) in întrecerea Hunedoara care, deşi au obţinut unele rezultate bune t o contribuţie importantă al comunei şi comitetului tia vi
i socialistă la nivel de ţară, pc primele 11 luni ale a- la realizarea planului. O comunal de partid pentru udevă 1
NE DO
ţ nului. De asemenea, se constată faptul că locurile in producţie în acest prim an al actualului cincinal, \ poate face prin grija şi strădania de a crea un ‘V
nu şi-au Îndeplinit integral toţi indicatorii de plan.
fruntaşe sînt deţinute, de regulă, de aceleaşi uni.tăţ
:
t ca şi în anul trecut. Cu atît mai mare este meritul cîteva zile, dorim tuturor unităţilor economice hune t căldura cu care sînt în climat sănătos de viaţă rmsiui
In noul an de producţie 1907, care va începe peste ţ
acasă
bărbaţii
conjuraţi
şi afirmare în muncă a
fără r
lor pentru rezultatele pozitive înregistrate in mod
tuturor locuitorilor, astfel
t constant în producţie. poziţii de frunte în întrecerea socialistă cu unităţile t care se confruntă cu com incit ei să sc dovedească TROŞ.
dorene realizări eît mai bune în producţie, să ocupe
\ Lipsesc din această situaţie mari unităţi industria nei şi, nu o dată, cu greu buni oameni ai muncii şi raţii
i iile
plexele probleme ale mi
l le c.um sînt C.S. Hunedoara, C.S.V. Călan, I.M. Barza, similare din ţară. . t tăţi şi poticneli. Şi fami buni gospodari în sat. sula i
leinbri
biţii
La râ:
VTJLC.
Faptele de muncă, rezultatele dobindite! tri (Ui
Toţi a
PETRI
spate
(Urmare din pag. 1} zootehnice, buna pregătire tăţenii vrednici şi harnici NI NO.
a noului an şcolar, asi care formează marea ma aşa n<
soluţionate scrisorile, se gurarea fondului de marfă joritate. Am soluţionat şi URIC.'
(Ratez
sizările, rcclamaţiile oa pentru necesităţile la con anul acesta foarte multe paşi
menilor muncii. Au fost sum ale populaţiei,- pregă probleme privind dezvolta (Steau
stabilite măsuri concrete tirile de iarnă pentru o « rea eeonomico-socială a BARZ
străzii
pentru ridicarea răspun bună stabulaţie a anima Călanului. Dar mai sînt TIE :
derii în acest important lelor în toate unităţile a- multe dc rezolvat. Noi, -(Patrh
domeniu -al relaţiilor cu gricole — sînt alte teme împreună cu locuitorii ora căra):
locuitorii oraşului. Au fost, majore pe care consiliul şului, chibzuim asupra lor Urmăr
de asemenea, dezbătute popular al oraşului, biroul şi împreună le vom re tură);
bule c
sarcinile ce revin organu său le-au dezbătut de-a zolva. BRAZI
lui local pentru înfăp lungul anului, multe din La Călan, la combina LAN :
tuirea hotărârilor adoptate tre neregulile şi neajun tul siderurgic, s-au solu (Casa
RIA :
de Congresul al III-lea al surile constatate fiind so ţionat multe probleme in de ;
consiliilor populare, îrr ve luţionate operativ, în spri folosul sporirii producţiei ILIA:
derea realizării prevederi jinul îmbunătăţirii întregii de cocs, aglomerat, fontă ce (Li
lor planului de dezvoltare activităţi. cenuşie, piese turnate. Dar Povest
norul).
în profil teritorial. în se — Analizele lunare — în şi pc linia mai bunei gos
siunea consiliului popular, şedinţele biroului executiv, podăriri a localităţilor,
comună cu plenara comi trimestriale — în sesiunile pentru că siderurgi.ştii sî/it
tetului orăşenesc de partid, consiliului popular, cele locuitorii oraşului ori ai
din luna martie, s-au dez decadale pe care le facem satelor aparţinătoare. Cam
bătut sarcinile cu privire cu regularitate, au la bază paniile agricole au fost
la creşterea producţiilor tematica anuală, care cu mai. bine organizate. Pro Penii
din agricultură şi zooteh prinde problemele cele mai ducţiile de cartofi şi po fi rec c
nic, folosirea mai bună a importante pentru dezvol rumb au fost cele mai şl dlm
variabi
exemplară mobilizare din fondului funciar, mai cu tarea eeonomico-socială a mari din ultimii ani. în ninsori
D E P Ă Ş I R I DE P L A N sufla r
partea lucrătoarelor. între seamă la C.A.P. Batiz, Călanului — preciza tova toate unităţile agricole s-a rul no
Colectivul de muncă al al celui de-al optulea cin produsele noastre solicita Sîncrai, Valea Singiorgiu- răşul Ioan Bacriu, secre asigurat baza furajeră ne rile mi
secţiei confecţii-serie de la cinal cu un spor la pro te se numără: costume de lui, Nădăştie, ferma I.A.S. tarul biroului executiv al cesară animalelor pe timpul prinse
Gurabarza din cadrul Coo ducţia valorică de peste schi pentru băieţi, scurte etc. consiliului popular orăşe iernii. S-au făcut progrese minus
maxim«
perativei meşteşugăreşti 500 000 lei. Producţia su pentru adolescenţi, pija încheierea contractelor nesc. In stilul şi metodele însemnate în buna gospo plus 1
„Moţul" Brad, condus dc plimentară pe care o ra male pentru bărbaţi, hala pentru livrarea de produse noastre de muncă şi ac dărire şi înfrumuseţarea cu dep
portăm are la bază buna agroalimcntarc la fondul ţiune ne bizuim pe comi localităţilor, întreţinerea
Ioan Jurca Benea, a obţi te, rochiţe şi pantaloni in de stat, buna desfăşurare siile permanente, care îm fondului locativ de stat, I .a n
nut lună de lună, în pe organizare a activităţii pe modele şi culori atrăgă a lucrărilor din agricul bină în activitatea lor pro finalizarea investiţiilor. Nu roasă.
fiecare formaţie în parte,
rioada trecută din acest toare. Aport hotărî lor la blemele de studiu cu cele s-au rezolvat toate pro Izolat
aprovizionarea ritmică cu tură, dezvoltarea indus va stifl
an, depăşiri de plan în materialele necesare, res depăşirea planului au avut triei mici şi a reţelei pres de control : pe deputaţi şi blemele, dar în cele solu ton.si fie
producţie. Şeful acestei pectarea tehnologiilor sta echipele conduse de A u l i tatoare de servicii pentru comitetele de cetăţeni şi, ţionate, consiliul popular 60 km,
nordic
secţii ne-a spus : bilite, corelate cu întărirea ca Şortan, Eugenia Dnvid, populaţie, asigurarea bazei nu în ultimul rînd, pe aso a fost direct şi nemijlocit
— încheiem primul an disciplinei în muncă şi o Ana Vişn şi Viorica Sicoo. furajere in toate fermele c i a ţ i i l e de locatari, pe ce implicat.
