Page 84 - Drumul_socialismului_1986_12

Pag. 3
II MR. 9054 • JOI, 25 DECEMBRIE 1986

Hunedoara — permanentă şi continuitate c-eeaşi situaţie se întîl- «
şi spirituale, cu celelalte m m
CIUNE ne.şte şi la blocul E 21, 5
in istoria multimilenară a patriei (I) unde lucrări de reparaţii
începute (şi achitate) de I
îoinii"^ Ţinutul în care, o dată zare din care s-au păstrat lor şi posibilităţilor locale. peste un an, n-au fost (
U Ud bel/. 1. i
viltop — cu scurgerea veacurilor, resturi de vetre de foc şi Cele mai importante şi re­ zone ale patriei noastre. încheiate nici pînă astăzi.,
ir sinteza prezentative descoperiri de O dată cu descoperirea şi
avea să se statornicească un numeros material litic CU ÎNTÎRZIERE...
n siudiou- aşezarea cunoscută sub nu­ (răzuitoare, lame bifaciale, la Hunedoara, caracteristi­ apoi cu generalizarea meta­ „PRICHINDEI .UI." |
iotcleviziu- mele de Hunedoara, a fost străpungătoare din silex ce epocii bronzului aparţin lurgiei fierului se înregis­ Este o regulă ca laptele NR. 62...
> favorizat de o poziţie geo­ şi cuarţit), asociate cu res­ fazei de sfîrşit a acestei trează importante progrese să fie distribuit unităţi­
tul şi pre-
relor înalt grafică deosebită, cu va­ turi de faună fosilă (urs perioade, avînd unele economice şi sociale pe lor comerciale la prime­ ...este numele unităţii
(color) riate condiţii naturale, im­ de peşteră, hienă de peş­ particularităţi locale. Ast­ întreg teritoriul ţării, se le ore ale dimineţii. In comerciale din oraşul
portante şi bogate resurse teră etc.). fel, în săpături au fost dezvoltă o cultură carac­ mod repetat, magazinele Simeria, al cărei colectiv
ale solului şi subsolului — Ultimele campanii ar­ surprinse mai multe urme teristică traco-geto-dacică, nr. 32 şi nr. 97 din car­ se bucură de apreciere
factori care au oferit con­ heologice au fost relevante de locuinţe de suprafaţă, este deci firesc ca şi ţi­
diţii dintre cele mai priel­ prin rezultatele lor şi pen­ bordeie, gropi de provizii; nuturile hunedorene să nu tierul Micro 15, Deva, din partea cumpărători­
Ordine,
disciplină,
nice pentru întemeierea tru cea de a doua epocă menajere sau chiar rituale. se abată de la această re­ specializate pentru vîn- lor.
şi dezvoltarea unor aşezări a pietrei. Astfel, materia­ O descoperire de excepţie gulă general-valabilă pen­ zarea laptelui, sînt apro­ preocupare pentru buna
I: 6,00 Ra- umane ce-şi pierd originea lele arheologice descoperite în urma săpăturilor sînt tru întreg spaţiul carpato- vizionate la ore tîrzii, aprovizionare, amabilitate
dimincţii; resturile • .unei construcţii danubiano-pontic. Dovezi
ştiri ; 6,15 în negura mileniilor. Do­ (fragmente ceramice sau de regulă după ora 10 în relaţiile cu cumpără­
ii; 6,30 La vadă sînt numeroasele ves­ chiar vase întregi, uneori din chirpici cu pereţii or­ peremptorii au fost obţi­ în plus, cetăţenii acestei torii — sînt devizele lu­
n agricul- tigii de cultură materială pictate, unelte din piatră. namentaţi prin excizie cu nute în ultimele campanii crătoarelor comerciale, în­
:i din ju- descoperite în cadrul unor arheologice hunedorene, zone sînt nemulţumiţi şi
:d io jurnal ; de faptul că lăzile desti­ tre care se remarcă Au­
u; 8,00 Re- cercetări arheologice siste­ caro au relevat Importante rora Radu şi gestionara
3,10 Curie- matice în zona municipiu­ 2500 de ani de la primele lupte şi valoroase vestigii mate­ nate manipulării sticle­
; 0,00 Hu- lui Hunedoara, săpături riale aparţinînd comunită­ lor au un aspect care Emilia Tudor, prin stră­
0,05 Răs- pentru independenţă ale geto-dacilor daniile cărora magazinul
iltătorilor ; întreprinse în special în ţilor umane din prima nu face cinste lucrăto­
de ştiri ; ultimii ani de către spe­ vîrstă a fierului sau a rilor I.I.L. ce au ca sar­ cu articole pentru copii
utezători !; cialiştii de la Muzeul I-Iallstatt-ului (1200 — 300 a raportat în lunile din
gistrâri de resturile unor locuinţe de motive spiralifonme şi sim­ cină transportarea produ­
10,45 Pu- Castelul Corvineştilor. suprafaţă din chirpici, boluri solare, specifice a- î.e.n.). Au fost surprinse selor în condiţii igienice. urmă depăşiri substan­
i Politica Cele mai importante cer­ bordeie etc.) aparţinînd pe­ cestei faze a evoluţiei cul­ stratigrafie mai multe ni­ ţiale la sarcinile de plan.
Muzică u- cetări arheologice au fost vele de locuire, care aco­ Cei care au semnalat
Kerestely; rioadei neolitice timpurii turii spirituale din epoca aceste neajunsuri, aşteap­
olului XX; efectuate pe terasele dea­ — aşa-zisei culturi „Star- respectivă. Fără îndoială peră în timp tot acest spa­ FUM DE ŢIGARA
ara folclo- lului Sînpetru, situate în cevo-Criş" (cea mai veche că această construcţie făcea ţiu cronologic amintit mai tă măsuri concrete din ŞI FRIG
la 1 la 3 imediata apropiere a bine­ sus. Au fost descoperite partea întreprinderii de
15,00 A- cultură neolitică de pe te­ parte din categoria arhi­ şi scoase la lumină mai industrializarea laptelui
radio-tv. ; cunoscutului monument ritoriul României), datînd tecturii de cult, Hunedoa­ Intr-un număr anterior,
i române ; feudal hunedorean. Aceas­ din mileniul 5 î.e.n., re­ ra înscriindu-se astfel prin­ multe complexe de locuire Deva. rubrica „Semnal" scotea
îal ; 16.15 tă zonă a fost deosebit de cum ar fi resturile din
; 16,45 Mu- prezintă deocamdată cea tre puţinele localităţi din lut ars ale unei locuinţe, * COMENZI FERME la iveală dezordinea din
» versurile apreciată şi cunoscută, prin mai timpurie atestare a ţară unde s-au scos la lu­
; 17.00 Hu- poziţia sa naturală, de că­ existenţei comunităţilor u- gropi de provizii, unele neonorate sala de aşteptare a gării
7.05 lo­ tre creatorii şi purtătorii mină asemenea construcţii păstrînd încă pe fundul lor din Ilia. între timp, s-a
tcă ; 17.35 civilizaţiei neolitice, a mane pe teritoriul munici­ cu destinaţie magico-ri- cereale carbonizate (mei şi
cînt patria piului Hunedoara. tuală (se cunosc doar două De la Asociaţia de lo­ făcut o brumă de cură­
muzical ; epocii bronzului şi a fie­ grîu), cuptor de copt pîine, catari nr. 8 Deva spre ţenie, s-a instalat chiar
îi. Din cti- rului, ca apoi, trecînd prin Suprapunînd acest ori­ asemenea descoperiri în vetre de foc şi poate cel
in de ştiri: perioada de dezvoltare şi zont timpuriu de locuire a judeţele Bihor şi Sălaj). mai semnificativ martor G.I.G.C.L. Deva au por­ un coş de hîrtii.
*uT tinere- mai fost surprins în săpă­ Alături de aceste com­ nit, în acest an, nume­ Rău este că afişul
idiniurnai: înflorire liberă şi inde­ turi şi un alt nivel de vie­ al trecutului pămîntului roase adrese şi comenzi „Fumatul oprit" nu este
ia rutieră pendentă a civilizaţiei stră­ plexe de locuire a fost hunedorean : resturile u-
pi.00 I.a moşilor geto-daci, a stă- ţuire umană aparţinînd tot degajat din pămînt un bo­ nui cuptor de redus mine­ ferme pentru executarea respectat de o serie de
pp.oo o zi perioadei neolitice, dar de gat şi variat material ce­ reul de fier. în acelaşi unor lucrări de reparaţii fumători şi fumul de ţi­
10 Moment pînirii romane şi pînă la această dată unei etape
Nocturnă formarea noastră ca popor ramic, litic, osteologic şi context arheologic s-au care nu suportă amî- gară cu frigul fac casă
—2<-00 Hn- pe aceste meleaguri, să se mai tîrzii : materialul ce­ 1 podoabe metalice din descoperit, alături de un nare. Şi pentru că, la bună aici.
ajungă la epoca medievală, ramic este specific faze bronz, specifice fazelor bogat şi variat material ce­ repetatele scrisori — şi Dacă înainte vreme
atît de magistral repre­ de sfîrşit a acestei înde­ tîrzii ale culturilor Wie- ramic caracteristic, bucăţi audienţe — nu s-a răs­ existau două săli de aş­
zentată prin impunătorul lungate perioade -istorice, tenberg. Otomani şi Igriţa de minereu de fier, lupe
complex arhitectonic ai ce se datează în prima ju­ (sec. XIII î.e.n.). din fier şi alte obiecte le­ puns, locatarii suportă de teptare, acum una este
Castelului Corvineştilor. mătate a mileniului 3 î.e.n. Tot acest valoros şi in­ gate de procesul extracţiei peste un an o situaţie... ferecată cu lacăt, mulţi
Primele vestigii materia­ Descoperirea procedeelor teresant material arheo­ şi reducerii fierului, con­ insuportabilă. Conductele călători fiind nevoiţi să
jostea eu le ale activităţii umane pe de obţinere a metalelor şi logic descoperit la Hune­ stituind astfel una dintre sparte (lipsesc capacele stea afară, în vînt şi frig.
şină (Pa- teritoriul hunedorean au utilizarea acestora a avut puţinele descoperiri de a- de curăţire de la con­ Cînd mai întîrzie .şi tre­
l, petrolul fost descoperite în zona o importanţă hotărîtoare doara demonstrează din cest gen din ţară şi chiar ductele de evacuare a nul, nemulţumirile sînt
Vrta); HU- pentru dezvoltarea socie­ plin participarea activă a
Pc urinele satului Nandru, unde în acestui teritoriu la geneza din Europa, Hunedoara apei reziduale), fac ca şi mai mari.
iodern — două peşteri a fost dezve­ tăţii umane în general, iar nedezminţîndu-şi renumele toată mizeria să se re­
şi Ovidiu lită o foarte bogată locui­ în particular pentru zona populaţiei traco-geto-daci- de străveche vatră a side­
I; Pro mi­ re musteriană, aparţinînd hunedoreană a avut o şi ce, precum şi permanentele rurgiei româneşti. verse în canalul tehnic
ji Poves- (aflat şi acesta în... apă).
(Castel); paleoliticului mijlociu (cca. mai accentuată potenţare legături şi interferenţe cul­ TIBERIU MARIŞ,
Păcală — 100 000—35 000 î.e.n.), aşe­ şi valorificare a resurse- turale, atît materiale cît arheolog Scara a IV-a de la blocul
arlng); Pi­ AB 17 a devenit un focar
lc o Insula
Noiembrie).; de infecţie. Şi cam a-
Autobuzul" Simpozion
•ENI: Şapte
ştrengăriţă
VULCAN : In suita manifestărilor sibilă interpretare a mitu­
.uceafărul);
au talent dedicate aniversării a 39 rilor cosmogonice"), prof
PETRI I.A : de ani de la proclamarea Clemente Constandin şi
pate (Mun- SESÎZĂRI - SOLUŢII Republicii şi sărbătoririi prof. Constantin Pascu
:ani: Prin-
(Retezat); © Pentru rezolvarea pro­ ţieri, iar in continuare or­ Anului Nou, la Deva s-a („Consideraţii pe marginea
i paşi de... blemelor locatarilor din d e s f ă ş u r a t simpozio­ unei colinzi de iniţiere").
îaua roşie); ganelor asociaţiei, ince- nul „Florile dalbe". Orga­
: Lucia, blocurile cartierului Micro pînd cu adunarea genera­ nizat de Inspectoratul şco­ Simpozionul a fost com­
f erul); 5, asociaţia nr. 45, din Hu­ lă, comitetul, comisia de pletat de un program ar­
it1 I pă- nedoara, am intervenit o- cenzori; administratorul, - lar judeţean şi Consiliul tistic în care au evoluat:
; ... 4-1 ea judeţean al Organizaţiei grupul vocal al Şcolii ge­
debarcader perativ Ia conducerea în cazul de faţă - organe­ Pionierilor, la simpozion au
GEOAGIU G.I.G.C.L. Hunedoara-De- lor Comitetului executiv al nerale nr. 3 din Hunedoa­
(Casa de va. Am primit un răspuns Consiliului popular al mu­ participat directorii unită­ ra, grupul vocal şi călu-
iŢEG : Ne ţilor şcolare din judeţ.
>tă (Dacia); pe care-l redăm în exten- nicipiului Hunedoara, care şerii Şcolii generale din
frtei: CA- so : „in conformitate cu răspund - in conformitate La lucrările în plen ale Rapolt, obiceiurile folclo­
5 mărilor prevederile Statutului pri­ cu prevederile art. 23 din simpozionului au pre­ rice de la Şcoala generală
tură) ; .si­ vind organizarea şi func­ zentat comunicări prof.
ma ra '•’in Statutul Asociaţiei de loca­ Ovidiu Popescu, inspector din Certej şi Liceul indus­
fi nt (Mu- ţionarea asociaţiei locata­ tari — de îndrumarea, spri­ trial nr. 4 din Deva, gru­
: Clipa de rilor, aprobat prin Decre­ şcolar („Colindele la ro­
a>. jinul şi controlul activităţii mâni — obicei străvechi"), purile vocale folclorice ale
tul 387/1977, Asociaţia lo­ asociaţiilor, pentru reali­ şcolilor generale nr. 1
catarilor este forma orga­ zarea scopurilor şi sarcini­ prof. Aureliah Sîrbu („Sub­ Orăştie şi 1 Deva, forma­
stratul mitologic al colin-
In
complexul
„Modex"
cooperativei
ui
meşteşugăreşti
EXPRES nizatorică de participare a lor ce le revin. Pentru zilor"), prof. Traian Di- ţia vocală deosebită a „Moţul» din Brad funcţionează unităţi do clasă superioară
cetăţenilor la buna gospo­ debitele mari nu mai mi­ prin servire şl calitate ale cooperatorilor brădenl.
dărire şi întreţinere a lo­ că este vinovăţia între­ norel Stănciulcscu („O po­ Şcolii generale nr. 2 Deva.
tragerii din cuinţelor, precum şi la pro­
1986 : movarea şi respectarea re­ prinderii de gospodărie co­
45, 11, 30, munală şi locativă Hune­ BENEFICIU REVOCAT
laţiilor de convieţuire so­ doara, care’ nu a respec­ I tenţa lucrînd cu ziua Ia unul şi la sac de făină, Daniel Grecu, fost mun­
: 43, 27, 3, cială între locatari, avînd altul, unde se nimerea să fie de citor la I.J.P.I.P.S. trebuia să execute
ca scop, printre altele, să tat şi aplicat cu fermitate Printr-o sentinţă a Judecătoriei Pe­ lucru. După muncă nu se prea dădea prin muncă o pedeapsă de opt luni.
ie cîştiguri: prevederile Legii 4/1981, în troşani, Vasile Salava-stru, fost munci­ în vînt. Banii în schimb, îi plăceau.
care 63 563 stabilească şi să încaseze care se stipulează la art. Decretul 185/1986 i-a adus şi lui
categoria 1. la timp cotele de contribu­ tor la sectorul forestier Haţeg a fosl Mai ales cei nemunciţi. Pentru lu­ graţierea de cea mai mare parte —
67 că dacă sumele dato­ condamnat la 2 ami şi 6 luni închi­
ţie pentru acoperirea chel­ rate, inclusiv majorările le­ cru l-a tocmit şi Gh. D. din Deva, 193 de zile - din acea pedeapsă. Re­
tuielilor comune de folosin­ soare. El va părăsi însă locul de de­ Lucra el ce lucra dar cu ochii isco­ integrat cu toate drepturile în socie­
gale de 1 la sută nu sînt
ţă, întreţinere şi reparaţii. tenţie abia după 4 ani, 6 luni şi 4 zile dea mereu în stînga şi-n dreapta. A tate, D. G. s-a gîndit că acelaşi ul­
Asociaţia, formată din toţi achitate în 40 de zile de pentru că o păţanie nu i-a fost de cior poate să meargă de mai multe
Ia expirarea termenului de
Vremea se membrii componenţi, îşi e- 5 zile de la emiterea •fac­ învăţătură. Fusese graţiat în urmă cu ori la aceeaşi fîntînă. Şi astfel, într-o
!, geroasă xercită atribuţiile prin in­ 3 ani de executarea a 2 ani şi 4 zile Fapte din instanţă
tineaţa. Ce- termediul organelor sale : turii, poate suspenda exe­ dintr-o pedeapsă primită pentru furt. seară de octombrie s-a strecurat a-
iabil. Izolat cutarea contractului. proape de un vagon garat în incinta
. Tempera- adunarea generală, comi­ Nărăv'rt la rele, nu s-a putut abţine.
vor fi cu- tetul asociaţiei, comisia de Avînd în vedere greută­ Intr-o noapte a spart un vagon dor­ morii şi a sustras din el trei saci cu
—13 şi —8 cenzori, administratorul a- ţile financiare pe care le observat că Gh. D. avea butelie de făină. Se împlinise un an şi 13 zile
mai cobo- întîmpină I.G.C.L. Hunedoa­ mitor şi a sustras un fierăstrău me­ aragaz. Intr-o zi cînd Gh. D. lipsea
maxime în- cesteia, membrii asociaţiei canic tip „Retezat", un carburator şi din casă şi cînd făcuse imprudenţa să de la prima faptă similară. Cifra 13
rade. Pe a- exprimîndu-şi dreptul de ra, din cauza debitelor la două bujii, dispărînd cu ele tocmai să fi fost de vină că „s-a spart ul­
mnaia cea- control asupra activităţii unele asociaţii de locatari, lase deschisă şi poarta şi uşa casei, ciorul" ? A fost prins cu sacii sustraşi
a depunere se impune ca aceasta să la Suceava unde le-a vîndut. In mod Antal lanoş s-a strecurat înăuntru şi
asociaţiei, implicit încasa­ firesc, pentru recidivă i-a fost retras a şterpelit butelia pe care a vîndut-o şi condamnat la doi ani închisoare,
Vreme re- rea şi plata contravalorii aplice cu fermitate preve­ beneficiul graţierii şi va executa am­ apoi cu 2 000 lei. La doi ani l-a con­ cu privare de libertate de data a-
noaptea şl cheltuielilor comune, taxei derile Legii 3/1981, inclu­ ceasta. In continuarea celor doi ani
cer tempo- de anticipaţie . Dar aceas­ siv sistarea serviciilor, aşa bele pedepse. damnat instanţa pentru fapta lui. Cîte
ninge slab. unul de fiecare mie. va executa şi cele 193 de zile neefec­
11a cu in- ta nu se realizează în prac­ cum i s-a indicat în repe­ I-A LUCRAT Şl APOI L-A „LUCRAT" tuate din prima pedeapsă.
îporare din tică. Culpa pentru neplata tate rînduri, pentru a de­ ULCIORUL S-A SPART
c cu vite- în termen a datoriilor co­ termina plata tuturor dato­
)—90 km/h. Antal lanoş, un individ fără căpătîi Pentru că a fost prins sustrăgînd Rubrică realizată cu sprijinul
u depunere mune revine în primul rind riilor şi a taxei de anti­ de prin judeţul Mureş îşi cîştiga exis­ de la moara de grîu din Deva un Tribunalului judeţean
membrilor asociaţiei restan- cipaţie".