Page 86 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 86
Furnizorul de utilaje, constructorul,
beneficiarul — un spaţiu
al colaborării depline!
Una dintre mărturiile accentuată a capacităţilor dernizarea complexă a ba
grăitoare ale prefacerilor de producţie. Din discuţia teriilor de cocs brichete
înnoitoare, fără precedent, purtată cu ing. Erwin nr. 1 şi 2, construirea noi
pe care le-a cunoscut in Schmidt, şeful biroului lor baterii de cocs meta
dustria românească în anii plan-investiţii al C.S.V. lurgic nr. 3 şi 4. Actual
de glorie ai „Epocii Nicolae Călan, au reieşit o serie de mente, respectiv în ulti
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. Ceauşescu" o constituie aspecte semnificative pen- mele zile ale anului 1986,
creşterea viguroasă a noii
la turnătoria nr. 2 se lu
„Cetăţi de foc" a Colanu
îm i ■giga i imigBsna U L A R J U D E Ţ E A N | lui. Beneficiind — mai cu crează în ritm susţinut la
seamă în ultimele două C.S.V. CĂLAN finalizarea e x t i n d e r i i
cincinale — de fonduri de „nord", care cuprinde lu
Anul XXXVIII nr. 9 055 VINERI, 26 DECEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani crări de închidere şi aco
perire a halei, executarea
Ritm şi calitate în realizarea izolaţiilor, precum şi pre
gătirea punerii parţiale în
INVEST1TIU.OR funcţiune a primelor trei
Plenara Consiliului Naţional cuptoare de uscat forme,
investiţii în valoare de tru ilustrarea eforturilor în paralel, se continuă ex
tinderea „sud" a secţiei,
al Agriculturii, Industriei Alimentare, peste şase miliarde lei, mi depuse pe tot parcursul a- fără a stînjeni fluxul de
nului 1986 de către furni
ca uzină metalurgică s-a
fabricaţie existent"
transformat rapid în ma zorii de materiale şi uti Trecînd pe la celelalte
rele combinat siderurgic laje, de constructor şi be puncte „fierbinţi" de lucru
Silviculturii şi Gospodăririi Apelor de astăzi, care păstrează, neficiar, pentru materiali din combinat am remarcat
zarea planului de investi
ca simbol şi realitate pal
pabilă, numele de „Victo ţii. O radiografie asupra buna organizare şi colabo
rarea strînsă dintre con
Joi s-au deschis în Ca Iau parte, de ase 7. Programul de creştere ria". a ceea ce s-a făcut anul structor şi beneficiar, in
pitală lucrările plenarei menea, cadre cu munci de a efectivelor de animale Acum, la ora bilanţului acesta în combinatul nos teresul pe care îl mani
lărgite a Consiliului Naţio răspundere din ministerele pentru asigurarea exportu înfăptuirilor din primul an tru în scopul dezvoltării festă pentru punerea în
nal al Agriculturii, Indus şi organele centrale cu sar lui, a aprovizionării Capi al celui de-al optulea cin capacităţilor de producţie operă a lucrărilor de in-
triei Alimentare, Silvicul cini în domeniile agricul talei şi a programelor ju cinal, Combinatul siderur existente şi punerea în ■vestiţii toţi factorii impli
turii şi Gospodăririi Ape turii, industriei alimentare deţene de autoaprovizio- gic „Victoria" Călan se funcţiune a altora noi — caţi — c. S. V. Călan.
lor. şi achiziţionării produse nare. prezintă, asemenea tuturor spunea interlocutorul —
Convocată din indica lor agricole, silviculturii şi 8. Program de contrac unităţilor economice din relevă ca fiind deosebit de MIRCEA DIACONU
ţia tovarăşului Nicolae gospodăririi apelor, acti tări şi achiziţii de animale întreaga ţară, cu un bogat importante lucrările pen
Ceauşescu, secretar gene vişti de partid, ai organi şi produse agricole de la buchet de împliniri şi în tru extinderea şi moderni
ral al Partidului Comunist zaţiilor de masă şl obşteşti. gospodăriile populaţiei. ceea ce priveşte creşterea zarea turnătoriei nr. 2, mo {Continuare în pag. a 2-a)
Român, preşedintele Re Participanţii au aprobat 9. Program privind rea
publicii Socialiste România, următoarea ordine de zi: lizarea fondului centralizat
plenara dezbate activitatea 1. Raport privind activi de produse agroalknentare
desfăşurată şi rezultatele tatea desfăşurată de Con şi a rezervei de stat. LIVRĂRI DE MĂRFURI
obţinute în 1986 în aceste siliul Naţional al Agricul 10. Programul industriei
ramuri şi sectoare ale eco turii, Industriei Alimenta alimentare pe anul 1987. . PESTE SARCINA
nomiei naţionale, urmând re, Silviculturii şi Gospo 11. Programul de împă DE PLAN
să stabilească măsurile ne dăririi Apelor pe anul durire pe anul 1987.
cesare pentru înfăptuirea 1986 şi măsurile pentru Colectivul de muncă de
în cele mai bune condiţii realizarea planului pe anul 12. Programul de gos la I.C.R.A. Deva a reali
a planului şi programelor 1987. podărire a apelor pe anul zat planul la livrări de
de dezvoltare pe anul 1987, 2. Program de măsuri cu 1987. mărfuri pentru 198G cu
a prevederilor actualului privire la pregătirea şi des 13. Măsuri organizatori
cincinal, a obiectivelor noii făşurarea campaniei agri ce. 14 zile mai devreme. A
revoluţii agrare. cole de primăvară. Ca urmare a redistribui fost realizat, totodată,
La lucrările plenarei 3. Program cu privire- la rii unor atribuţii în cadrul planul de livrări amba
participă, alături de mem organizarea teritoriului, a- guvernului, plenara , a ho- laje către beneficiari.
brii Consiliului Naţional al solamentelor şi creşterea tărît eliberarea tovarăşului Un aport substanţial la
Agriculturii, primii secre fertilităţii solului. Ion Dincă, membru al Co aceste rezultate l-au avut
tari şi secretarii pentru 4. Program privind creş mitetului Politic Executiv Sucursala I.C.R.A. Pe
problemele de agricultură terea cu 320 000 hectare a al C. C. al P.C.R., prim- troşani şi depozitele de
ai comitetelor judeţene de suprafeţei arabile în cultu viceprim-ministru al gu marfă din Deva, care
partid, reprezentant ai or ră în anul 1987. vernului, din funcţia de raportează în acest an
1
ganelor judeţene din sub- 5. Program de măsuri preşedinte al Consiliului depăşiri de 5 la sută Ia
ordinea Ministerului A- pentru punerea în funcţiu Naţional al Agriculturii, marfă şi de 5,52 la sută
griculturii, Ministerului In ne a capacităţilor de iriga Industriei Alimentare, Sil la ambalaje (la Petro
dustriei Alimentare, Minis ţii prevăzute în planul de viculturii şi Gospodăririi şani) şi, respectiv, 1,G0 Ia
terului Silviculturii, Consi cultură pe anul 1987, mă Apelor. sută la marfă şi 8,32 la
liului Naţional al Apelor, suri cu privire la realiza Plenara a ales pe tova sută Ia ambalaje (depo
Uniunii Naţionale a Coope rea integrală a suprafeţei răşul Cornel Pacoste, mem zitele din Deva).
rativelor Agricole de Pro de 650 000 hectare amena bru supleant al Comitetu
ducţie şi-Băncii pentru A- jări pentru irigaţii în 1987, lui Politic Executiv al C.C. Pe baza rezultatelor
gricultură şi Industrie Ali precum şi a celorlalte lu al P.C.R., viccprim-minis- obţinute, întreprinderea
mentară, cadre de condu crări de desecări şi com tru al guvernului, în func va realiza în acest an un
cere, specialişti şi lucrători baterea eroziunii solului. ţia de preşedinte al Con spor la productivitatea
din unităţile agricole de 6. Program pentru însă- siliului Naţional al Agri muncii exprimată prin
stat şi cooperatiste, din mînţarea şi supraînsămîn- culturii, Industriei Alimen indicatorul „Livrări de
cele de cercetare şi învă- ţarea unei suprafeţe de 1 tare, Silviculturii şi Gos marfă pe om al muncii",
ţămînt, organizatori de milion hectare pajişti na podăririi Apelor. de 4,33 la sută, faţă de
partid — preşedinţi ai con turale şi cultivarea a 1,2 De asemenea, plenara a 2,96 la sută cît s-a pre
In atelierul de prelucrări mecanice al I.I'.I.C.C.F. Deva,
siliilor unice agroindustria milioane hectare cu fura aprobat unele modificări inginerul Ioan Brad, şeful atelierului, împreună cu strun văzut prin planul de
le, ţărani cu gospodărie in je, din caro 1 milion hec în componenţa Biroului E- garul Teodor Ban, locul I în întrecerea socialistă pe ate modernizare a activităţii
dividuală din zonele no- tare teren arabil şi 200 000 lier, stabilesc condiţiile de prelucrare a unei piese cu ga comerciale pentru anul
sooperativizate. hectare în pajişti naturale. (Continuore în pag. a 4-a) barit mure. Foto N. GHEORGHIU 1987.
0
1 Valentin Hotariu (C.A.P. I
Huşi), Lenuţa Malău („Avi- ^ Strădaniile depuse se reflectă
9 •cola" Mintia) si Ioan Cozma
(I.S.C.I.P. Orăştic). I
I
• Bl [.UNA CADOUKII.OH * direct în producţiile ce se obţin
SI SINT GAKNITURI ! PENTRU CEI MICI. Impodo- I
Scriam mai zilele trecute că bit ca-n basme, magazinul
o în cazul unor mici defec ,,.Tucării-duleiuri“, aparţinînd Cooperativa agricolă de marc decît C.A.P. Rîu de stabilite. Ea C.A.P. Ostrov ocupă de alte treburi —
ţiuni la robinete etc., nu a- complexului „Ulpia“ Deva, I
vem cu ce înlocui o banală este în aceste zile o adevă- producţie din Ostrov obţi Mori. E adevărat însă că acestea se şi respectă în- şi şi-o încheie tot aici.
0 garnitură de 1 leu. „15a u- rată atracţie pentru cei mici. " ne an de an producţii la niciuna din cele două trucît în . fiecare zi — în De altfel, atenţia ce i se
vem — ne informează con- Bogata aprovizionare cu o I sporite, nu numai în cul cooperative nu s-a atins conformitate cu graficul acordă zootehniei din par
1 ducerea (i.UJ.C.L. Deva. gamă diversificată de jură- tura vegetală, în special tea conducerii cooperativei
$ 20 000 bucăţi garnituri pas l-ii — păpuşi, maşini meta- ® nivelul planificat, dar dife întocmit —’ un membru al
tile cu gaură. 10 000 bucăţi lizale, maşini cu baterii, jo- • la cartofi — ci şi în sec renţa dintre cele două u- conducerii cooperativei par se mai vădeşte şi în urmă-
1 garnituri pastile fără gaură,
curi poligrafiate şi din plas- 0 torul creşterii animalelor. nităţi este destul de mare. ticipă la activitatea din toarcle aspecte. Baza teh-
10 000 bucăţi garnituri inel tic —, podoabele pentru po
axe, 2 000 bucăţi garnituri mul de iarnă, dulciurile fe- I Efectivele sînt de la an Acest fapt este cu atît mai zootehnie, veghind nu nu nico-materială a fermei din
l originale pentru rezervoare lurite. atrag sute de copii şi q la an mai mari, fiind în surprinzător cu cît unita mai la respectarea pro Ostrov s-a îmbogăţit în
la grupurile sociale, 000 bu- de părinţi. Colectivul de lu prezent de 693 bovine şi acest an cu două fînare, o
® câţi manşete din cauciuc crătoare comerciale (res- * 709 ovine, depăşindu-se celulă pentru siloz şi o
I sînt la dispoziţia celor in ponsubilă viorica şerban) e prevederile planului. C.A.P. OSTROV SI C.A.P. RÎU DE MOR] - platformă pentru gunoi,
teresaţi*'.
0 realizează vânzări zilnice de La C.A.P. Rîu de Mori — UNITĂŢI VECINE CU REZULTATE DIFERITE în incintă, ca şi în baza
circa 100 000 lei. 1
1 ga PE riUiYlEEE LOCUKl. unitate ce se învecinează furajeră, este ordine şi cu
ba faza judeţeană a con- H EVOCARE. La Tcliue, gramului de grajd, ci şi a
® cursurilor profesionale pen- ..Zilele filmului la sate“ au ' cu C.A.P. din Ostrov — tea din Rîu de Mori arc răţenie. 'La Rîu de Mori
I tru lucrătorii din agricultu- oferit iubitorilor celei de-a a nu sînt îndeplinite pre furaje fibroase şi grosie raţiilor furajere. La Rîu nu s-a construit aproape
ră, ce a avut loc recent la şaptea arte o evocare cine- . vederile planificate pe re în cantităţi mai mari de Mori, şefa de fermă — nimic, adăposturile sînt
® Deva, pe primele locuri
matografică care a adus în 1986, la nici una din decît necesarul pentru ac Doina Munteanu — vine vechi, în • incintă multă
I s-au situat următorii : ia atenţia publicului lupta po- •
$ concursul „Cel mal bun a- porului nostru pentru drep cele două specii de ani tuala stabulaţie şi poate dis-de-dimineaţă, în fie dezordine. Şi încă un as
gricultor": Sorina Kujoi tate şi adevăr oglindită pe male. în prima din cele realiza o hranire abunden care zi în fermă, ceilalţi pect : în vreme ce la
l (C.A.P. I5eriu), Nicolae poe- ecran. Manifestarea, susţinu- • două unităţi s-au obţinut tă a animalelor aflate în tovarăşi din conducerea u- Ostrov, în zootehnie mun
% nar (A.E.S.C.U. Deva), Elena tă cu secvenţe din filmul j 202 viţei, în vreme ce în a lactaţie. C.A.P. din Ostrov nităţii însă vin mai tîr- cesc oameni stabili, price
.Tude (A.E.S.C. Sîntandrei),
românesc „Comoara", a fost puţi crescători de animale
1 Ioan I.up (S.C.IM*. Geoaglu), doua 165, la aproximativ n-arc nutreţuri suficien ziu şî trec destul de .rar
realizată cu aportul tovară- •
• Teodor Groza (C.A.P. Brad) şilor Măria Aida, llnreta A- , acelaşi efectiv matcă de te. Tocmai de aceea con prin fermă. Ioan Cornenci, precum Ianăş Iosivoni, Lu
şl Mnrioara Iovan (C.A.P. dochiţci şi luliu Fiscutcnnu. bovine. Diferenţe conside ducerea cooperativei face preşedintele ' unităţii, ar cian Ştefănescu, Lupu Rod
1 Sîntandrei) ; la concursul rabile există şi în ce pri eforturi serioase pentru a putea urina exemplul lui nic, Ionel Arvigău, Ileana
• „Cel mul bun crescător de
„animale: Aurica Scorobete veşte evoluţia producţiei procura borhot de bere, Cornel Lepădătoni, pre Grozoni, Nesuca Mateşoi şi
1 (C.A.P. Sllvaş), Itodlca Mi- de lapte. La ora actuală, tăiţei de sfeclă ş.a. cu şedintele C.A-P. Ostrov,
• - bu| (A.E.I. lila), Ştefan mt- C.A.P. Ostrov realizează o care completează hrana a- caro îşi începe activitatea, TRAIAN BONDOR
( înltru (C.A.P. Gurasadu), producţie de lapte marfă nlmalelor. în ambele uni în fiecare zi, în ferma
pe cap de vacă mulsă mai tăţi raţiile furajere sînt zootehnică — abia apoi se (Continuare în pag. a 3-a)
