Page 87 - Drumul_socialismului_1986_12

DRUMUL SOCIAI

A
„In multe domenii din proiectare sîntem in
Mtndriapatriotică £2
avangarda unităţilor de profil din ţară“
de a-ti face bine datoria 1 20,00
Este imposibil ca trccînd nei asemenea activităţi se ivesc sau cu care ne de constructorii deveni, ob- f 20,35
jului la mari adincimi, con­ astăzi pe lingă noile con­ complexe, organizaţiei de confruntăm — sublinia in­ ţinînd o substanţială creş­ 20.50
strucţiei de maşini, pină tracţii din municipiul De­ partid, celor 107 comunişti ginerul Nicolae Tebieş, tere a rodniciei muncii
şi centralelor termonuclea­ va, din Petroşani, Qrăştie le revin sarcini de maxi­ secretarul adjunct cu pro­ prin reducerea numărului 21,05
re... sau Brad, din alte şi alte mă însemnătate. Ele îşi blemele organizatorice al de elemente şi tipodimen-
- Vă Încadraţi in grafi­ localităţi ale judeţului, gîn- au izvorul în cerinţele şi biroului organizaţiei de siuni, scurtarea timpului
cele zilnice de elaborare ? dul să nu te poarte spre exigenţele actuale, cărora bază, sînt discutate ope­ de execuţie,, eliminarea 21,25
- Este cea mai mare cei aplecaţi asupra plan­ trebuie să le răspundă în rativ. Practic, nu este zi multor proeedee umede
mindrie patr, atică pentru şetelor. Ne-am aflat re­ cel mai înalt grad întrea­ în care biroul să nu ana­ din şantier etc. Procesul
noi, oţelarii, de a ne /ace cent în mijlocul acestor ga activitate din proiec­ lizeze sau să dezbată o va fi generalizat in întrea­ 21.50
schimb de schimb dato­ oameni, prilejul întărin- tare. Iar ceea ce caracteri­ problemă sau alta. Un ga ţară, oferind con­
ria, de o elabora oţelul du-ne convingerea că, intr- zează cu pregnanţă această accent deosebit punem structorilor un atuu serios
de care ţara, prezentul şi adevăr, colectivul ele la în realizarea sarcinilor
viitorul ei, au nevoie. Să Institutul de proiectări al privind creşterea producti­
nu-mi spuneţi că nu-s mo­ judeţului Hunedoara me­ VIATA DE PARTID vităţii.
dest dacă afirm că la rită cu prisosinţă apre­ „Avem un potenţial u- Bl
cele aproape 4 000 tone cierile noastre. Unul din­ muncă este sintetic ex­ pe munca de la om la om, man valoros — sublinia di o p
oţel de bună calitate pe tre argumente este şi a- primat de cuvintele secre­ pe discuţiile individuale, Dumitra Armăşescu — pe * U
care oţelăria veche l-a eela că unitatea se află tarului organizaţiei de care sînt orientate spre care trebuie să-l folosim Sfat
ordi
elaborat peste plan anul in această perioadă în bază, arhitectul Dumitru rezolvarea problemelor mai bine, mai eficient. tură
acesta, o contribuţie În­ competiţia ocupării unui Tocmai de aceea, orienta­ deţe
Ştiam că pe platforma semnată şi-au adus-o şi o- loc fruntaş între cele de Armăşescu, care ne spu­ stringente, dar şi de rea spre creativitate, cu­ 7,30
cuptoarelor in care se plă­ ţelarii din schimbul meu, profil din ţară. De aici nea că „în cele mai multe perspectivă, pe atragerea tezanţă în gîndire, respon­ visti
mădeşte oţelul patriei nu şi eforturile, căutările or­ domenii sîntem în avan­ unui cît mai mare număr sabilitate şi exigenţă faţă rul
d,n echipa mea... ietin
se poate vorbi decit prin - Şi dumneavoastră, prim- ganizaţiei de partid, per­ garda unităţilor de profil de comunişti la realiza­ de propria muncă, per­ puni
semne or, din priviri. Aşa manentele strădanii pen­ din ţară". Una dintre a- rea sarcinilor". fecţionarea pregătirii pro­ 10,00
topitorul... 10,05
o lac oţelarii, oamenii tru a încheia anul cu re­ ceste laturi este în pre­ întărirea vieţii interne fesionale sint doar citeva
- Sint mindru că port zent finalizarea schiţelor de organizaţie şi perfecţio­ ghio
care-şi cunosc rolul şi lo­ mai multe steluţe de „Frun­ zultate cît mai bune. Deo­ domenii pentru care or­ te ;
cul in meseria lor. Noi, taş in Întrecerea socialis­ camdată un lucru este si­ de sistematizare a locali­ narea stilului şi metode­ ganizaţia noastră de partid reas
odată ajunşi pe platforma gur : toţi indicatorii de tăţilor urbane şi rurale, lor de muncă sînt, de ase­ va trebui să militeze mai crea
nu.
cuptoarelor de la O.S.M. I tă" pe secţie, că Împreu­ plan vor fi realizaţi şi în conformitate cu noile menea, cerinţe care stau ferm". Şi sînt cu adevăr Buh
din C. S. Hunedoara, am nă cu echipa şi schimbul depăşiţi. Problema funda­ norme. O atenţie deose­ în atenţia biroului, în rat exigenţe esenţiale pen­ Din
vrut să schimbăm citeva meu ne-am realizat şi de­ bită s-a acordat şi se scopul unei mai bune cu­ tru munca arhitecţilor 12,10
păşit sarcinile. Am şi un mentală care se pune în acordă, alegerii unor so­ prinderi şi conduceri a ’ Jude
cuvinte cu prim topitorul şi proiectanţilor. Ceea ce Fes t
loc II anul trecut la con­ activitatea întregului co­ luţii adecvate, atît urba­ tuturor sectoarelor, creş­
Petru Romilă. Ne-au tre­ au realizat Eugen Ilişiu, „Cîn
cursul „Cel mai bun oţe- lectiv este calitatea mun­ nistice, cît şi de plastică terii competenţei şi răs­
buit ceasuri bune de aş­ Aura lavorszky, Emilia De
lar“... cii fiecărui om. Şi a- punderii colectivului în nai;
teptare, pentru a-i putea ceasta, întrucît de aici, arhitecturală, creării unei Namoş şi poate fi văzut în radi
răpi citeva clipe, intr-un ...Dialogul cu prim-to- de pe planşetele proiec­ personalităţi distincte fie­ realizarea marilor obiecti­ noul centru civic al Devei moa
moment de răgcz. pitorul Petru Romilă s-a tanţilor pornesc spre ma­ cărei localităţi, precum şi ve ale oamenilor de la dovedeşte cu prisosinţă seri:
16,3(
- lată, s-au împlinit desfăşurat cu multe Între­ terializare un important asigurării unităţii arhitec­ Institutul de proiectări Hu­ valabilitatea acestor exi­ Trio
două decenii de cind mun­ ruperi, cu Întrebări şi răs­ volum de documentaţie turale. Pentru realizarea nedoara. Dublarea produc­ genţe din munca de fie­ Soc;
cesc la oţelăr.a veche a punsuri intirziate... După tehnico-economică pentru unor asemenea sarcini, fie­ tivităţii muncii în con­ care zi. Cu atît mai mult patr
combinatului din Hunedoa­ cum ne Îngăduiau cuptorul care localitate a fost în­ strucţii, bunăoară, a adus ele sint necesare astăzi, dica
ril.
ra - ne-a spus el. Am şi oţelul care se plămă­ i n v e s t i ţ i i l e Consiliu­ credinţată unui colectiv de în faţa proiectanţilor sar­ cînd se dă o adevărată lot f i
venit din părţile Moldovei, dea in pintecul său... lui popular judeţean, pro­ proiectare, condus de mem­ cini de maximă importanţă luptă pentru frumos, este­ poli
dintr-un sat din judeţul - Dar să scrieţi - ne-o iectele pentru aproximativ bri ai biroului şi de co­ şi actualitate, creaţia teh- tic, funcţionai, calitate, Spo
Vaslui, atras de miracolul cerut oţelarul Petru Ro­ 5 000 de apartamente, cele munişti cu experienţă, sta- nico-ştiinţifică fiind prac­ reducerea consumurilor, feri
Met
- cum I se zicea pe a- milă — că intimpinăm cea de sistematizare a locali­ bilindu-se răspunderi con­ tic resursa principală în promovarea creaţiei teh­ 21.01
lunci - elaborării oţelului, de a 39-a aniversare a tăţilor. diferitele lucrări crete. Periodic, munca această direcţie. Iar una din nice originale, creştere? 22.01
despre care am aflat de proclamării Republicii cu telmico-edilitare şi social- acestor colective este ana­ marile izbînzi ale colecti­ eficienţei. Iar ceea ce au 23.01
23,11
culturale etc. Se poate
la nişte consăteni, plecaţi cele mai frumoase succe­ deci lesne observa eă lizată în adunarea gene­ vului condus de inginerul împlinit oamenii institu­ 23.5!
‘înaintea mea la Hune- se muncitoreşti. Tonele, rală, căutîndu-se şi mo­ Eusebiu Tripa se numeşte tului piuă acum este ar­ ştiri
dâşra. miile de tone de oţel ela­ toate acestea sînt activităţi dalităţile de depăşire a „Stîlpi prefabricaţi şi plan- gumentul prim al noilor
- A fost greu ?... borate suplimentar, sint de cea mai mare însemnă­ unor greutăţi, de îmbună­ şec tip dală". Noul sistem izbînzi.
- Am muncit şi mun­ cea mai concretă mărtu­ tate pentru economia ju­ tăţire a activităţii. constructiv este aplicat
cesc. Am trecut prin toa­ rie in acest sens. Cum deţului, pentru transforma­ „Toate problemele ce pentru prima oară în ţară VALENTIN NEAGU LI
te posturile unei echipe altfel decit „tare ca oţe­ rea şi înnoirea chipului
de oţelari, iar de ciţiva lul" trebuie să fie Româ­ localităţilor. Adăugăm şi Di
ani sint prim-topitor, şei nia socialistă cind păşeşte faptul că se lucrează deja pan
de echipă. Muncă de mare in cel de-al 40-lea an al intens pentru asigurarea tria!
frontului de lucru în con­
răspundere. Programul nos­ Împlinirilor ei ! strucţia de locuinţe pentru şl ;
NEI
tru sortimental zilnic în­ ade’
seamnă elaborarea unor GH. I. NEGREA, perioada 1987—1988. A);
şarje de oţeluri aliate şi VASILE GRIGORAŞ, De bună seamă, în coor­ (Mo
inalt aliate, destinate fora­ corespondent donarea şi conducerea u- siur
tea
PE3
seri
Exemplara participare raţi
con
Acţ;
(Ui:
Toate sînt femei. Mame vechile magazine. Aşadar, Ana Ilăbian (confecţii, ga- băii
sau tinere aflate în pra­ vom lucra pe două fron­ lanterie-mercerie) au lucrat (Cu
gul căsniciei. Cu o lună turi". Şi cele două fron­ cot la cot, de dimineaţă Sep
în urmă li s-a oferit un turi au fost asigurate cu pînu seara, alături de co­ LOT
cîmp larg de punere în vrednicia Ilenei Borodi, legele lor. După ce totul aur
1)
valoare a hărniciei, a e- Măriei Lup, Marioarei Şte- a strălucit de curăţenie, 7'esutoria de mătase Deva. Pe drumul mătăsii, un ultim popas în secţia control .1
final, unde C.T.C.-istele Aurelia Olar şi Rodica Tofan, sub îndrumarea şefei de formaţie
nergiei lor creatoare: în fănescu, Marioarei Filip, a mărfuri în valoare de multe Elena Barzu dau „calc liberă 44 produselor spre beneficiari. (ore
comuna Aninoasa s-a con­ colegelor lor de la „auto­ milioane au fost aşezate lista
struit un magazin univer­ servire" — Niculina Er- cu dexteritate în rafturi Icnii
Vira
sal cu o suprafaţă de 1 500 dely, Brighita Iancu, Ale­ şi pe gondole de Viorica Un «paţiu al colaborării depline roşii
mp. Moderna unitate, cu xandrina Chelaru, Ileana Macavei, Ecaterina Hai- toni
două nivele, compusă din Dumitru, Eva Piri, Marie- ducsi, Veronica Feier, Da­ (Urmare din pag. 1) nităţii furnizoare — pînă te, a tuturor materialelor Al
magazin alimentar, cofe­ ta Cismaş, Ileana Kristali, niela Şteţ, Gabriela Aiaco- la 15 ianuarie anul viitor. necesare, în scopul înde­ bare
tărie, din raioane pentru Lucica Răducanu, sau a boaiei, de Maria Hăbian 1. A. C. R. S. Hunedoara, De altfel, în comandamen­ plinirii aceluiaşi deziderat OA(
confecţii, lenjerie, trico­ celor de la cofetărie — şi Rodica Bercea, Magda A.M.R.C.T. Huncdoara- tele ce se desfăşoară fceu al fiecărui factor implicat tim<
taje, ţesături, galanterie Elena Şortan (lucrător Lazăr, Elena Breaz. A- Nord, I. A. M. S. A. T., regularitate, pe principale­ în realizarea investiţiilor tură
şi încălţăminte — trebuia driana Maniei. „Au fost IPROMET, C.I.S. Hune­ le obiective, se iau în dis­ la C.S.V. Călan: creşterea film
pregătită pentru a-şi in- seri cînd ş la ora 23 am doara. Astfel se explică cuţie şi se soluţionează capacităţilor de producţie Mar
:
tîmpina cumpărătorii în DIN ACTIVITATEA ajuns acasă" — recunoaşte faptul că la bateria nr. 1 multe dintre greutăţile ine­ la nivelul măreţelor obiec­ B. z
cea mai plăcută ambianţă. Maria Hăbian. Şi pentru de cocs brichete s-a făcut rente cu care se confrun­ tive prefigurate magistral cult
Conducerile I.C.S.M.A. — COMISIILOR cîte dintre ele, mame recepţia şi au intrat în tă atît executantul, cît şi în documentele celui de-a] da
A.P. şi I.C.S. mărfuri in­ DE FEMEI fiind, n-a început la a- funcţiune cuptoarele nr. 1 beneficiarul. Acestea ţin XllI-lea Congres al parti­ IEI/
dustriale Petroşani, comi­ cea oră, acasă, ziua de şi 2. La bateria nr. 2, ca­ de asigurarea, pe sortimen­ dului. (Eu
siile de femei de aici au lucru ! nalele de fum şi coşurile Hal
apelat la lucrătoarele din gestionar), Rozalia Ilinca, Cine ar fi vorbit despre se află în încălzire, iar
unităţile de profil din Nicoleta Tănăsescu. S-a oboseală în acele zile cînd în chiar prima zi a aces­ Strădaniile depuse
Aninoasa, la cele care, lucrat şi 10, şi 16 ore pe localnicii aşteptau cu in­ tei săptămâni a început y
apoi, aveau să-şi desfă­ zi pentru curăţenie, pen­ teres deschiderea magazi­ încălzirea cuptorului nr.
şoare activitatea în noul şi tru ambalarea şi aranja­ nului universal! Iar în 3, ceea ce permite ca, du­ (Urmare din pag. 1) mice, ceea ce este mult.
modernul magazin. Răs­ rea mărfii. „Să pregăteşti ziua inaugurării, toate, ab­ pă uscare şi încălzire, la Concluzia ce se impune,
punsul a fost unanim: şi să aşezi pe gondole şi solut toate femeile din mijlocul lunii ianuarie alţii, la RIu de Mori în­ în finalul acestor rînduri, Pi
fi i
participarea — exemplară! în rafturi ori în magazii unitate în frunte cu pre­ 1987 acesta să fie pus in grijitorii se schimbă des, ar fi una singură: la şl c
Şase vechi magazine ur­ mărfuri in valoare de peste şedinta comisiei de femei funcţiune. In fine, la cup­ ceea ce nu favorizează o C.A.P. Ostrov preocupările vâri
mau să-şi schimbe lăcaşul două milioane lei nu-i Ana Hăbian — arătau mai torul nr. 4 al bateriei nr. activitate rodnică. pentru realizarea indicato­ slat
sect
— magazinul alimentar cu deloc uşor" — e de părere frumoase şi mai cochete 2, lucrările de înzidire sînt Dar cea mai mare di­ rilor din zootehnie trebuie turi
autoservire, unitatea de Gh. Sereş, merceolog prin­ ca oricînd ! A fost acea executate în procent de 80 ferenţiere între cele două continuate şi amplificate. prir
produse de panificaţie şi cipal la I.C.S.M.A.—A.P. zi — a recepţiei şi inau­ la sută, fiind asigurate ferme zootehnice se oglin­ La C.A.P. Rîu de Mori, min
lapte, magazinele de ţesă­ Petroşani. Timp de trei gurării — mai lungă şi frontul de lucru şi forţa deşte în producţia de lapte sectorului creşterii anima­ cobi
me
turi şi încălţăminte, cele zile le-au venit în ajutor mal grea ca toate cele­ de muncă necesare trecerii ce o livrează acestea la lelor trebuie să i se acorde nus
de confecţii şi tricotaje, şi colege de la Petroşani". lalte. Amabilitatea, solici­ cumpenei dintre ani în... fondul de stat. In cursul mai multă atenţie atît ceaţ
curl
cofetăria. Lucrătorii ges­ Nu-i deloc uşor. O recu- tudinea, hărnicia, omenia ritmuri bune de lucru. acestui an, C.A.P. Ostrov din partea conducerii ciur
tionari Vasile Burlec şi ' nosc şi lucrătoarele din — toate s-au revărsat în Mai complexă se prezin­ a realizat, în primele 11 cooperativei, cit şi a con­
Gh. Şerban Victor s-au sectorul industrial, cele lumina chipului lor. A tă situaţia la bateria nr. luni ale anului 1986, aproa­ siliului popular comunal Lî
gen
sfătuit cu vânzătoarele din care au „desfiinţat" şi fost ca un corolar al tru­ 4 de cocs metalurgic, unde pe 2 000 hl lapte marfă, şi a comitetului comunal nea-
cele două unităţi alimen­ reînfiinţat într-o ambianţă dei de aproape o lună, al întreprinderea „9 Mai" în vreme ce unitatea veci­ por
tare. „în paralel cu pre­ modernă, civilizată, patru răspunderii emanate dîn- Turda are o restanţă la nă abia 600 hl. Şi încă un de partid. Unitatea se nin;
gătirea noii . unităţi tre­ magazine. Lucrătoarele ges­ tr-un adine şi puternic livrarea cărămizilor refrac­ aspect! • G.AP. Rîu de poate ridica şi ea la înăl­ pre:
nă
buie să asigurăm conti­ tionare Sabina Macavei (de spirit de jweâiclpare exem­ tare de 30 tone, restanţă Mori a înregistrat în acest ţimea celor fruntaşe, dar seci
nua aprovizionare şi ser­ la raioanele de ţesături, plar «L ce va fi recuperată — ne an la bovine 22 mortalităţi numai cu strădanie per­
vire a cumpărătorilor fi» tricotaje, SncălţămiiV-jj şl LUCIA UCIU «sigura reprezentantul U- şi 26 sacrificări neecono­ manentă şi eficientă.