Page 90 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 90
în întâmpinarea Zilei Republicii
I. M. Lonea mentele noastre ferme ca
în anul viitor, cînd vom
Cu planul anual sărbători patru decenii
de Ia proclamarea Repu
îndeplinit blicii, bilanţul muncii să
s W i L is n n iL raportează în cinstea a- corespondent).
poarte fapte ,şi realizări
Minerii de la Lonea
mai demne". (Aron Căta,
niversării Republicii în
deplinirea, cu nouă zile
Depăşiri
lor anuale la producţia
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C mai devreme, a sarcini 30 la producţia fizică
de cărbune. La baza a-
O L A R J U D E Ţ E A N ccstui succes se situează DECEMBRIE Colectivul de muncă al
creşterea
productivităţii
muncii pe mină cu 150 1947 - 19861 Uzinei nr. 2 furnalc-aglo-
kg cărbune pe post, buna <4? merare, din cadrul C.S.
Anul XXXVIII, nr. 9 056 SiMBÂTĂ, 27 DECEMBRIE 1986 4 pagini - 50 bani organizare a activităţii în Hunedoara, a obţinut în
abataje, hărnicia mineri perioada care a trecut
lor. De menţionat că pe din acest an însemnate
tot parcursul anului s-a (la aceste capitole planul sporuri de producţie. Ast
acordat o importanţă mă anual a fost îndeplinit cu fel, la aglomerat fon-
Plenara lărgită a Consiliului Naţional rită lucrărilor de pregă 21 zile mai devreme !). dant, sarcinile fizice au
fost depăşite cu- 15 000
realizarea peste preve
tire, indicator Ia care
s-au realizat suplimentar deri a echipamentului c- tone, iar Ia fontă cu
20 000 tone. în paralel cu
lectric de la o microhi-
al Agriculturii, Industriei Alimentare, „la zi" peste 200 ml. şi valorificarea unor ma realizarea lună de lună a
drocentrală,
recuperarea
Succese
sortimentale
producţiei
ale energeticienilor teriale rcfolosibile în va planificate un accent spo
rit s-a pus pe recupera
Silviculturii şi Gospodăririi Apelor Colectivul Centrului de loare de 100 000 lei ş.a. rea, recondiţionarca şi
„Toate aceste împliniri,
t
distribuţie a energiei c- care le înscriem în bilan refolosirea pieselor şi
Vineri, în prezenţa tova a salutat, cu cele mai alese tate consacrată, cu nease lectrice Hunedoara rapor ţul final al anului 1980 subansamblelor, activita
răşului Nicolae Ceauşescu, sentimente de stimă şi res muită dăruire patriotică şi tează însemnate succese — nc-a declarat ing. te care a condus Ia creş
secretar general al Partidu pect, de nemărginită bucu abnegaţie revoluţionară, ri obţinute în acest prim Gheorghe Nicula, şeful terea eficienţei economi
lui Comunist Român, pre rie prezenţa lâ lucrările dicării patriei pe noi culmi an al actualului cincinal: centrului — le dedicăm co Ia nivelul uzinei cu
şedintele Republicii Socia Plenarei Consiliului Naţio de progres şi civilizaţie, depăşirea planului la re din toată inima glorioa peste 4 milioane Iei. (Va-
liste România, au continuat nal al Agriculturii, Indus sporirii prestigiului şi rolu vizii cu 17 la sută, iar Ia sei aniversări a Republi sile Grlgoraş, corespon
lucrările plenarei lărgite a triei Alimentare, Silvicul lui României în lume, cau reparaţii cu 18 la sută cii, împreună cu angaja dent).
Consiliului Naţional al A- turii şi Gospodăririi Apelor zei păcii, dezarmării, în
griculturii, Industriei Ali acelui mai iubit fiu al na ţelegerii şi colaborării in
mentare, Silviculturii şi ţiunii, genialul strateg şi ternaţionale. Vorbitorii au
Gospodăririi Apelor. ctitor al României moder dat o înaltă apreciere con Bilanţ rodnic în 1986, perspective
La sosirea în Sala Pala ne, secretarul general al tribuţiei hotărîtoare a con
tului, tovarăşul Nicolae Partidului Comunist Român, ducătorului partidului şl bune pentru anul viitor
Ceauşescu, tovarăşa Elena preşedintele Republicii So statului nostru la dezvolta
Ceauşescu, au fost întîmpi- cialiste România, tovarăşul rea intensivă şi moderniza
naţi cu deosebită căldură Nicolae Ceauşescu, precum rea continuă a agriculturii Finalul acestui prim an cinilor de plan din cel rodnic pentru colectivul
şi entuziasm de participan şi prezenţa la lucrările ple româneşti, la fundamenta al celui de-al 8-lea cinci de-al doilea an al actua I.P.I.C.C.F. Deva. în com
ţii la lucrări, care au a- narei a tovarăşei Elena rea unei concepţii ştiinţifi nal îi găseşte pe oamenii lului cincinal. I^gat de paraţie cu ultimul an al
plaudat şi ovaţionat înde Ceauşescu, prim viceprim- ce, de largă perspectivă, m u n c i i din cadrul plan, menţionez că produc cincinalului trecut, în 1986
lung. S-a aclamat cu însu ministru al guvernului, pre privind locul şi rolul a- I.P.IjC.C.F. Deva nu doar ţia marfă va fi mai mare s-au înregistrat creşteri
fleţire „Ceauşescu — P.C.R.", şedinte al Consiliului Naţio cestei ramuri de bază a e- cu un bilanţ fructuos, ci şi cu 6 la sută (faţă de 1986) substanţiale la toţi indica
„Ceauşescu şi poporul I", nal al Ştiinţei şi învăţămân conomiei naţionale, la ela bine pregătiţi pentru pro şi va cunoaşte un ritm mai torii principali. Astfel,
dîndu-se astfel expresie sen tului, militant de seamă al borarea şi înfăptuirea o- ducţia anului viitor, pen dinamic productivitatea producţia marfă a crescut
timentelor de aleasă dra partidului şi statului, emi biectivelor noii revoluţii a- tru realizarea încă din pri muncii, va spori mult efi cu 16 la sută, exportul de
goste şi preţuire cu care nent savant. grare. mele zile ale lui 1987 de cienţa economică a între trei ori, producţia netă cu
oamenii muncii din agricul-' în cadrul plenarei, tova Cei care au luat cuvîntul producţii suplimentare. A- gii activităţi. 13 la sută, beneficiile cu
tură, întreaga naţiune îl răşul Nicolae Ceauşescu, se şi-au manifestat aleasă supra acestui ultim aspect Despre alte repere ale 42,6 la sută. „Prin redu
înconjoară pe conducătorul cretar general al Partidu stimă şi consideraţie faţă de vom insista mai mult. anului 1987 — în relaţie cerea preţului de cost pe
partidului şi statului nostru. lui Comunist Român, pre tovarăşa academician doctor • Depăşirea prevederilor directă cu preocupările co produs — accentua ec. Ma
împreună cu tovarăşul şedintele Republicii Socia inginer Elena Ceauşescu, e- de plan la producţia glo lectivului I.P.I.C.C.F. De rin Dachin, contabilul şef
Nicolae Ceauşescu, în pre liste România, a înmînat minent om politic şi sa bală — cu 0,5 la sută, pro va — nc-a vorbit tovară al întreprinderii — s-au
zidiu au luat loc membri înalta distincţie de „Erou vant de largă recunoaştere ducţia marfă — 2,6 la su şul Petru Bota, director realizat, în 1986, economii
şi membri supleanţi ai Co al Noii Revoluţii Agrare" internaţională, pentru a- tă, producţia netă — 3,6 comercial al unităţii: „Sînt de aproape două milioane
mitetului Politic Executiv unităţilor agricole socialiste, portul de însemnătate deo la sută, producţia marfă încheiate contractele şi gra lei, îndeosebi la produse
al C.C. al P.C.R., secretari de stat şi cooperatiste care, sebită la înfăptuirea poli vîndută şi încasată — cu ficele aferente cu partene le din mase plastice şi din
ai Comitetului Central al şi în acest an, au obţinut ticii interne şi externe a 4 la sută • Reducerea chel rii din ţară, pentru activi metal. Au fost diminuate
partidului, membrii Bi producţii mari de grîu, partidului şi statului nos tuielilor totale la 1000 lei tatea de cooperare şi pen stocurile existente la ma
roului Executiv al Consi orz, porumb, cartofi, floa tru, la puternica dezvoltare producţie marfă cu 0,7 la tru celelalte produse rea terii prime şi materiale cu
liului Naţional al Agricul rea soarelui şi în zooteh a ştiinţei şi învăţămîntului. sută, iar a celor materiale peste 10 milioane lei, iar
turii, Industriei Alimentare, nie. Reprezentanţii unităţilor cu 1,1 la sută, depăşirea lizate de colectivul nostru. la producţia neterminată
Silviculturii şi Gospodăririi Au continuat, apoi, dez distinse cu înaltul titlu de pe această bază a benefi Trebuie specificat faptul s-au micşorat cu 3 milioa
Apelor. baterile în plen. „Erou al Noii Revoluţii A- ciului planificat cu 3,1 la că în planul de fabricaţie ne lei şi la produse finite
al anului viitor există mai
Cuvîntul de deschidere a Participanţii la dezbateri grare“ au adresat conducă sută ş.a. • Aceste rezulta multe piese şi subansam- cu 4 milioane lei".
fost rostit de tovarăşul Cor au exprimat profunda re torului partidului şi statului te au permis harnicului ble noi care au fost asimi Nu putem încheia fără
nel Pacoste, membru su cunoştinţă şi stimă pe care nostru calde mulţumiri şi colectiv să raporteze înde late şi oferite la contrac a aminti — acum, în prag
pleant al Comitetului Po toţi oamenii muncii din adîncă recunoştinţă pentru plinirea planului pe 1986 tare beneficiarilor noştri de An Nou — cîteva nume
litic Executiv al C.C. al agricultură, industria ali cinstea ce le-a fost acor cu 10 zile mai devreme I tradiţionali, cît şi altora. de oameni care au stră
P.C.R., viceprim-ministru al mentară, silvicultură şi gos dată, subliniind că aceasta — Cum va fi demarajul Datorită grijii dovedite de lucit pe „panoul hărniciei"
guvernului, preşedintele podărirea apelor le poartă, constituie un puternic im în 1987 ? colectiv pentru ridicarea în 1986: operatoarea mase
Consiliului Naţional al A- împreună cu întregul po bold în> activitatea viitoare — Avem — ne-a răspuns nivelului tehnic şi calitativ
griculturii, Industriei Ali por, secretarului general al pentru obţinerea, în con ing. Petru Prodan, direc al acestor produse putem plastice Aglaia Ariton,
mentare, Silviculturii şi partidului, preşedintele Re tinuare, a unor producţii torul întreprinderii —, a- spune că ele s-au bucurat strungarul Teodor Ban, lă
cătuşul Ioan Pintea, for
Gospodăririi Apelor, care publicii, tovarăşul Nicolae sigurate toate condiţiile de aprecieri unanime şi
în numele tuturor partici Ceauşescu, pentru neobo materiale pentru un debut vor constitui, în 1987, o maţiile conduse de maiş
panţilor la plenara lărgită, sita şi strălucita sa activi (Continuare în pag. a 4-a) rodnic în îndeplinirea sar- trii Dante Noghiţă, Ioan
parte importantă a activi Grecu şi Nicolae Grămes-
tăţii întreprinderii". cu, mulţi alţi oameni ai
Se poate afirma, deci, mu ncii.
Printr-o temeinică organizare — potenţialul că anul ce se încheie peste MARIN NEGOITÂ
4 zile a fost deosebit dc
fiecărei ferme deplin valorificat! ne, la ora 10, în Parcul Ce
tăţii din Deva, micii artişti
amatori de Ia c.P.S.P. şi din
In recenta acţiune de îndrumare şi control a ac turilor), în grajduri este multe paie cad sul; ani şcolile generale nr. I şi 7
inaugu
tivităţii din zootehnie, organizată de secţia agrară 'cald. male) — se poate ieşi bine vor avea mîndria printr-un
rării
„orăşelului"
a Comitetului judeţean de partid, s-a urmărit modul Raţiile furajere, stabilite clin iarnă. SIMPOZION. In orga- spectacol inedit.
cum factorii răspunzători de soarta indicatorilor de pentru fiecare categorie în ce priveşte reproduc nizarea Cabinetului jude ^ HUNEDOARA — PE
plan în acest sector sînt implicaţi în înfăptuirea dc animale în parte, se ţia rezultatele ce se obţin ţean pentru activitatea ideo MICUL ECRAN. Mîine sea
atribuţiilor ce le revin pentru valorificarea cu efi respectă, vacile cu lapte sînt bune. La A.E.I. Chi logica şi politico-cducativă, ră, emisiunile tv. „Ţara mea.
azi" şl „Cîntarea României"
ieri a avut loc, la Casa do
cienţă ridicată a potenţialului fiecărei ferme. Bri fiind hrănite suplimentar, mindia indicele de natali cultură din Deva, un sim ne vor îndemna pe noi, hu-
gada de reporteri ai ziarului consemnează principa A.E.I. Chimindia are fin tate atins este de peste 75 pozion dedicat apropiatei nedorenii, să zăbovim, cu
lele aspecte desprinse cu prilejul raidului efectuat şi siloz de foarte buna la sută, viţeii obţinuţi bu- sărbători de la 30 Decem bucurie, în faţa micului e-
brie. Comunicările „Idcca şi Vcran. Timp (Ie o oră, ne
în unităţile agricole clin C.U.A.S..C. Deva, Ilia, O- lupta peiitru republică de-a vom regăsi în activitatea c-
răştie, Hunedoara şi Gcoagiu. lungul veacurilor la români" conomieo-socială şi în viaţa
INI.
Valea),
(dr.
18
SRIGÂDA „FULGER lH ZOOTEHNIE populare hunedorciic, „Masele spirituală a aşezărilor noas
tre, cu tot ce au ele mai
sul»
Rezultatele obţinute — oglinda' conducerea P.C.R., plenar reprezentativ.
angajate In marile transfor
K2 DARURI PENTRU CO
mări
revoluţionare care au
strădaniilor cotidiene oalilatc. La C.A.P. Şoi- curîndu-se dc bună fura republicii" cu (A. proclamarea PII. Comisia dc femei do la
culminat
întreprinderea
dc
tricotaje
mus, animalelor aflate în
jare şi îngrijire. La C.A.P.
llerban),
lactaţie li se administrea Şoimuş procentul de nata „Poporul român, făuritor al Petroşani a mobilizat lucră
toarele din unitate la o fru
La complexul -dc vaci cu ţiile de partid, de condu ză şi tărîţe. La C.A.P. litate a ajuns da 88 la vieţii noi, promotor al pă moasă acţiune dc recupe
lapte de Ia Chimindia, cerile dc unităţi, de orga KoLmu.ş şi la A.E.I. Chi sută. Viţeii sînt furajaţi cii şi colaborării. Epoca rare a materialelor rcfolo
Nicolae Ceauşescu — timpul
ca şi la cooperativele agri nele comunale de partid şi mindia există furaje sufi cu fin de bună calitate eroic al patriei" (I. Codrea- sibile. Cu materialele recu
perate, femeile de aici nu
cole de producţie din Şoi- de stat. ciente pentru actuala sta- dar stării de sănătate a nu) au adus un cald oma executat 500 perechi botoşel.
muş şi Hărău se depun Animalele au o stare de bulaţie. Doar la C.A.P. acestora trebuie să i se a- giu celei de-a 39-a aniver 300 căciullţe şi 500 perechi
sări a Republicii.
mănuşi — daruri pentru săr
eforturi pentru desfăşura întreţinere bună — la Hărău se înregistrează o corde mai mare atenţie. B ORĂŞELELE COPIILOR bătoare-a pomului de iarnă
rea în bune condiţii a sta- A.E.I. Chimindia — fiind lipsă faţă de necesar la La C.A.P. Şoimuş sînt îşi deschid, mîine, porţile. al celor mici.
bulaţiei, pentru sporirea hrănite corespunzător. în fibroase, dar, printr-o mai cîţiva îngrijitori de ani Bucuria reîntâlnirii cu lu
continuă a producţiilor a- adăposturi este asigurat bună gospodărire a nutre male ce pot fi exemple mea de basm a acestora o
vor avea copiii din munici
nimaliere. în cele trei u- microclimatul necesar. Da ţurilor — în special a gro piile Deva, Hunedoara, pe
nităţi activitatea este bine torită amenajărilor făcute sierelor unde se face încă TRAIAN BONDOR troşani şi din oraşele vul wm
organizată şi coordonată în vară (este vorba de risipă (iesiele nu au pe can, orăşile şl Brad. Mâi
de organele şi organiza compartimentarea adăpos- reţi suficient ele înalţi şî (Continuare in pag. a 3-a) • -