Page 99 - Drumul_socialismului_1986_12
P. 99
Paq. 2 DRUMUL SOC1ALIS,
3 1 A l R E P U B L I C I I
Din abataje — tot lum de investiţii îi răspun Am crescut o dată împlinirilor pe toate planu prefigurate cu clarviziune tru accelerarea progresu
dem prin faptele noastre rile. întreprinderea noastră şi realism, cu spirit revo lui tehnic, promovării mai
mai mult cărbune de muncă, prin angajarea cu uzina se numără intre unităţile luţionar de secretarul ge largi a automatizării şl ci-
puternică a fiecărui side- care s-au bucurat din plin neral al partidului, tovară bernetizării, tînăra noastră
rurgist la îndeplinirea e- de marile cuceriri ale ştiin şul Nicolae Ceauşescu. U- subunitate - de altfel sin
ANDREI ANTAL, miner xemplară a mobilizatoarelor - TRAIAN BORA, lăcătuş, ţei. In paralel cu dezvol nitatea noastră a devenit gura din ţară - a făcut
şef de brigadă, I.M. Lonea: sarcini ce ne revin din do şef de echipă la U.U.M.R. tarea unei industrii chimi de la un an la altul mai paşi importanţi pe calea
Aniversăm REPUBLICA cumentele celui de al XIII- Crişcior : ce cu o structură modernă, puternică, prin hărnicia şi consolidării şi afirmării ei.
în cel de-al 39-lea an al lea Congres al partidului. De la meseriaşii mai s-au dezvoltat noî capa priceperea cooperatorilor, De fapt, acestea au fost
existenţei sale libere şi virstnici, de la părinţii noş cităţi de producţie. mecanizatorilor şi specialiş gindurile şi voinţa noastră,
demne. în gîndul şi în su tri, care au muncit ani în în anul 1947,' anul pro tilor, reuşind să sporim a tuturor tinerilor, de a ne
fletul minerilor din străve Am construit şir aici, noi, muncitorii mai clamării Republicii, se în permanent producţiile şi a- situa la înălţimea încrede
chiul bazin carbonifer a! şi construim pentru tineri ştim că emblema fiinţau două noi secţii - vuţia obştească, aceasta rii ce ne-o acordă parti
Văii Jiului, astăzi stăruie „U.U.M.R, - Crişcior" în aceea de producere de ex ajungînd la peste 10 mili dul, secretarul său gene
cu putere, mai mult decît ţară semna în anul proclamării tract tanant şi de pigmenţi oane lei. ral, tovarăşul Nicolae
oricînd, ecoul chemărilor şi Republicii un mic atelier minerali. Cu fiecare an, se Anul 1986 a fost rodnic, Ceauşescu. Şi sint destule
indicaţiilor ctitorului Româ de întreţinere şi reparaţii. adaugă noi sectoare de producţia de porumb de dovezi ale * împlinirilor
niei socialiste moderne, to ILARIE ANTON, zidar la Cu alte cuvinte, nu era producţie, ojungîndu-se ca, păşind 8 000 kg ştiuleţi la noastre, atit in activitatea
varăşul Nicolae Ceauşescu, T.A.G.C.M. pe şantierele încă o emblemă. Rind pe o dată cu dezvoltarea pe hectar, iar cea de grîu productivă, cit şi în cerce-
de a face totul, de a nu din Valea Jiuluf : rînd, în anii Republicii, ate trochimiei, să se treacă la 4 000 kg la aceeaşi unita tare-proiectare. Unul din
precupeţi nici un efort, de în anii construcţiei noas lierele vechi au primit con prelucrarea maselor plas te de suprafaţă. Prevede argumente este şi faptul
a ne consacra trup şi su tre socialiste, în România, turul dezvoltării, al moder tice prin injecţie. Din a- rile programelor de dez că, doar în cîteva luni, co
flet cauzei nobile de a s-a dezvoltat o adevăra nizării şi dotării tehnice, voltare a agriculturii şi ale lectivul nostru a reuşit să \
munci pentru ţară, de a tă pădure de schele. Sche în pas cu ritmurile creşte nul 1961, prodycţia anuală programului de autocondu- realizeze productivitatea \
extrage cantităţi continuu lele înnoirilor, ale prefa rii întregii noastre econo de ambalaje destinate in cere şi autoaprovizionare le muncii de un milion de lei
sporite de cărbune. Apor cerilor noastre spre mai mii naţionale, ritmuri atit dustriei farmaceutice şi ce înfăptuim cu succes, livrînd pe om stabilită pentru 1987. \
tul nostru, al minerilor de bine. de chibzuit gîndite şi sta lei alimentare a crescut de la fondul de stat peste De asemenea, rezultatele \
la Lonea, din Valea Jiului, De peste trei decenii urc bilite de Partidul Comunist 12,5 ori. Dezvoltarea impe 1 400 tone legume şi fruc obţinute în diversificarea
la dezvoltarea patriei so şi eu dimineaţă de dimi Român. tuoasă a industriei con te, 3 000 hl lapte, precum producţiei, în realizarea cal \
cialiste a fost an de an neaţă pe schelele şantie Este un adevăr pe care structoare de maşini — în şi cantităţi însemnate de culatorului personal (spec- \
mai substanţial. relor de locuinţe. Meseria ne place să-l întărim şi în mod deosebit a mijloacelor alte produse. trocompatibil), automatiza \
1986 — primul an al ce aceasta mi-a plăcut şi o acest prag de sărbătoare In această perioadă ne rea spectrometrelor manua
lui de-al optulea cincina' fac cu multă tragere de românească, sărbătoare de transport — o condus preocupăm cu întreaga răs le existente în Combinatul \
- pe care îl încheiem, are inimă. Am construit numai care a pus chipul Republi la cerinţe tot mai mari de siderurgic Hunedoara, rea \
o semnificaţie aparte pen blocuri, apartamente - ca cii pe străbuna noastră va repere din mase plastice, pundere de înfăptuirea sar lizarea unei miniimpriman-
tru colectivul nostru. Este se pentru oameni în Deva, tră : emblema „U.U.M.R. care au fost proiectate, o- cinilor stabilite de recenta te pentru calculatorul de
Plenară a Consiliului Na
anul in care, cu mindrie o Simeria, Călan, iar de cîţi- Crişcior" şi-a dobîndit ade similate şi executate de că ţional al Agriculturii, In birou Felix CE 130 P, o
spunem, noi am lansat che va ani ni s-a încredinţat vărata strălucire în anii tre harnicul colectiv al în dustriei Alimentare, Silvi programatoarelor universa
marea la întrecere către misiunea să ridicăm case care au trecut de la Con treprinderii noastre. In pre culturii şi Gospodăririi A- le de memorie, ultimul )
toate minele din’ ţară. cit mai durabile şi arătoa gresul al IX-lea al parti zent, . producem întreaga pelor, punind accentul pe proiectat şi realizat inte \
Ne-am angajat să fim har se pentru minerii din Va dului nostru, de cînd in gamă de repere pentru lo folosirea raţională a pă- gral do colectiv — ne în \
nici în abataje, să dăm ţă lea Jiului. O fărîmă din fruntea partidului şi a pa dreptăţesc să afirmăm în
rii mai mult cărbune. Şi triei se află omul ales de comotivele, autocamioa mîntului şi ridicarea poten această zi aniversară că a- \
am dat. vem posibilitotea şi pute \
La ora bilanţului anual rea de a înfăptui obiect
raportăm, la nivel de mi vele de mare răspundere
nă, un spor de 30 000 tone ce ne revin. Iar unul din
cărbune energetic, din ca acestea este realizarea in
re mai bine de 7 000 tone 1987 a întregii producţii de \
au fost date din cele trei calculatoare de birou Fe
frontale in care lucrez eu lix CE 130 P produse în \
împreună cu cei 75 de or ţară. \
taci din brigadă. \
O nouă calitate
Trepte spre jmpliniire
în pregătirea \
VASILE IANC, maistru cadrelor de mîine \
fumalist, C.S. Hunedoara : \
Dacă ar fi să dau nume t
anilor de Republică liberă, ANA IUŞAN, profesor, \
eu le-aş spune „trepte ur director adjunct la Liceul
cate spre împlinire". Este industrial Simeria :
imaginea-simbol a transfor In acest al 39-lea an al
mărilor profund înnoitoare Republicii noostre, am trăit
pe care le-a cunoscut Ro bucuria aniversării o trei
mânia în anii construcţiei Miuerii şi siderurgiştii iiu nedoreni f.'tc dovada hărniciei, şi pricepe/ii prin faptele lor de muncii. decenii de muncă pusă în
socialiste, epopee măreaţă slujba pregătirii şi formării
inaugurată de actul istoric tinerei generaţii. Am avut,
de la 30 Decembrie 1947. munca mea şi a tovarăşi partid şi de ţară, de noi nele, tractoarele şi turisme ţialului său productiv, in aşadar, satisfacţia de a ve \
De la scara acestui impre lor din echipă am lăsat la toţi — tovarăşul Nicolae le produse în ţară. care scop avem duse in ghea şi contribui la forma \
sionant tablou, noî, side- frumoasele blocuri din noul Ceauşescu. La /ceasul solemn al a- cimp pentru recolta anului rea şi păşirea in viaţă,
s
rurgiştii hunedoreni, des centru civic al Petroşaniu- Bucurindu-ne de însem niversării Republicii, cînd viitor mai mult de 2 300 to spre meseriile dorite, a 30 s
prindem ca imagine con lui. Apoi la Petrila, Ani- nate fonduri de investiţii, facem bilanţul împlinirilor ne îngrăşăminte organice. de promoţii de absolvenţi
cretă a celor 39 de trepte, noasa şi Lupeni. Acum ne uzina produce astăzi utila cu care ne mîndrim, adu Sintem preocupaţi totodată ai şcolii simeriene, ca re azi \
dezvoltarea de la an la an von concentra forţele lo je miniere, maşini, instala cem omagiul nostru fierbin să ne însuşim şi să apli dau măsura probităţii lor \
mai puternică a Combina Uricanî, acolo unde ne re ţii, scule de mare randa te iubitului conducător, to căm in viaţă tehnologiile profesionale şi morale în
tului siderurgic Hunedoara. vine sarcina să ridicăm un ment productiv, pe care varăşul Nicolae Ceauşescu, înaintate, un cadru favora diferite ramuri ale econo \
dintre
miei
judeţului,
unii
Din toată această peri adevărat oraş nou, modern. ortacii noştri din subteran pentru tot ceea ce face în bil in această privinţă o- ei devenindu-mi colegi de \
oadă se disting prin am Sarcina încredinţată nouă, le folosesc cu tot mai mul slujba păcii, progresului şi ferindu-l invăţămintul agro muncă. Ei au capaci \
ploarea dezvoltării şi ritmul constructorilor, nu este de tă eficienţă. Am asimilat bunăstării patriei, tovarăşei zootehnic de masă. Stă in tatea, competenţa, pregă i
înalt de creştere a produc loc uşoară. Dar aşa cum şi anul acesta - la cerin academician doctor inginer posibilitatea noastră ca în tirea profesională şi poli
ţiei anii pe care cu dra minerii înţeleg să depună ţele minerilor - utilaje, in Elena Ceauşescu, a cărei anul viitor să amplificăm tică necesare traducerii în \
rezultatele, să ne înscriem
t goste şi recunoştinţă ii nu sudoare şi eforturi pentru stalaţii, scule noi, care le activitate creatpare, de am cu o contribuţie mai însem viaţă a marilor sarcini pu \
mim „ E p o c a Nicolae uşurează munca, sporesc ploare desfăşurată in do se de partid in faţa econo
t Ceauşescu". Beneficiind de îndeplinirea cerinţelor ac producţia de cărbune şi meniul chimiei se co-ncre- nată la înfăptuirea dezide miei ţării. Iar cei care as \
\ preţioasele indicaţii şi o- tualei etape de dezvoltare minereuri. Ne prezentăm tizează în lucrări ştiinţifice ratelor noii revoluţii agrare. tăzi se află pe băncile şco \
de mare valoare, orientă
t rientări formulate de secre şi noi, oamenii de pe sche — şi o spun cu mindrie rile date privind aplicareo lii beneficiază de minuna \
tarul general al partidului lele construcţiei, ştim să ne muncitorească, comunistă, Maturitatea tinerilor tele condiţii do învăţătură
î în timpul vizitelor de lu facem datoria cu abnega cu sarcinile îndeplinite şi programelor de cercetare asigurate tuturor tinerilor \
t cru în combinatul nostru, ţie şi devotament, cu cin depăşite la toţi indicatorii. ştiinţifică şi introducerea dintr-un domeniu în România socialistă de \
progresului tehnic constitu
siderurgiştii Hunedoarei au Numai la indicatorul pro către conducerea parfdu-
t acţionat energic şi în a- ste şi răspundere comunis ducţie marfă ne-am depă ind premisele succeselor de vîrf al economiei lui şi statului nostru. Fi ou \
tă, revoluţionară. noastre prezente şi viitoare.
cest an pentru continua şit sarcinile cu mai bine obligaţia să răspunzi a- \
Privesc cu multă mindrie de 5 procente. Aăesta este naţionale
diversificare a producţiei, cestor condiţii prinlr-o pre \
i asimilînd în fabricaţie noi în urma mea. Constructo prinosul nostru de faptă, Transpunem în viaţă gătire temeinică, spre a se \
mărci de oţeluri şi sortoti- rii, printre care m-am aflat al constructorilor de utila SORIN MEDREA, inginer forma în spiritul exigenţe
l podimensiuni de laminate şi eu, au pus pecetea nou je miniere de la U.U.M.R. obiectivele noii calculatoare, subunitatea lor şi orientărilor pe care \
solicitate de economia na lui peste tot. Noi am ridi Crişcior, adus Zilei Repu Deva de producere a cal le-a dat şi le dă şcolii ro L
i ţională pentru energetica cat o Vale a Jiului nouă, blicii Socialiste România, revoluţii agrare culatoarelor electronice din mâneşti secretarul tovarăşul \
general
în cel de-al 39-lea an al
nucleară,
aeronautică,
pe
cadrul I.C.E. „Felix" Bucu
al
partidului,
\ trochimie, construcţii de de la Petrila. la Uricani. devenirii ei spre noi şi tot DORINA MARDAN, coo reşti : Nicolae Ceauşescu. Inte \
maşini etc. In aceşti ani Aşa se prezintă Valea căr mai înalte culmi de progres peratoare la C.A.P. Haţeg : Anul 39 al Republicii a grate cu răspundere in rea \
\ bunelui lo împlinirea ce
luminoşi au fost construite şi civilizaţie... La această oră de bi coincis fericit şi cu apari lizarea noii calităţi în pre \
şi puse în funcţiune, intre lor 39 de ani de Republi lanţ sîntem mîndri să pu ţia pe impunătoarea hartă gătirea elevilor, cadrele di
t altele, două oţelării electri că. Iar noi, constructorii, Ani de profunde tem raporta şi noi, mem economică a judeţului Hu dactice din liceul nostru \ \
nedoara a unei noi romuri
inţeleopta
conducere
sub
\ ce, o fabrică de aglome a Partidului Comunist Ro transformări brii Cooperativei agricole a producţiei materiale. Este îşi perfecţionează perma
nent
rare, furnale de mare ca
munca,
insuşindu-şi,
pacitate, laminoare, o fa mân, a iubitului nostru de producţie din Haţeg, vorba de un domeniu de o dată cu noile cuceriri ale \
brică de oxigen ş.o. Chiar conducător, t o v a r ă ş u l că ne-am adus şi ne vom virf al economiei naţionale ştiinţei, şi noi tehnologii de \
în anul 39 al Republicii, pe MARCELA MURARI, se aduce în continuare o con şi mondiale - tehnica de activitate metodică pentru \
cretarul
de
Comitetului
platforma vechilor furnale, Nicolae Ceauşescu, facem partid al întreprinderii chi tribuţie însemnată la în calcul. Angajată şi inte formarea generaţiei de \
legămînt solemn să mun
\ de capacitate mică, prin mice Orăştic : făptuirea obiectivelor noii grată in eforturile oameni- mîine, o omului nou de
de contur un nou furnal de cim cu toată puterea pen revoluţii agrare, obiective Ic •' muncii din judeţ pen miine. \
1000 mc. Acestui uriaş vo tru a o întineri mereu. Anii Republicii sînt, anii