Page 10 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 10
DRUMUL SOCIALISMULI
Paq. 2
Continuitate şi conlucrare în „Patriei să-i dăm onorul şi
activitatea pentru pregătirea un salut pionieresc“ Tel.
profesională a tineretului (Urmare din pag. 1) deţean de partid l-a ocu (Gyorfi Gyongyi — clasa o 20.00 TeJeJi
20,20 Viaţa
20aş Urări
pat activitatea educativă, Vl-a), „Sonatină" de Tibe- ril, f
tezătt
dar edificatoare prezenta de instruire şi formare a riu Olah (Nonei Moţăţăiq- Progr
O REUŞITĂ CONSFĂTUIRE DE LUCRU re a economiei şi vieţii generaţiei tinere, care mil- nu — clasa a Vlll-a), „Me terar-
nlerc!
social-culturale o judeţului ne va prelua ştafeta muncii. ditaţie" de Cealkovslri (Â- 20.50 Perle
Din iniţiativa Comitetu palele' surse folosite sîrrt form planificării la un gazdă a taberei naţionale „Patrfei să-i dăm onorul/ lina Ion, clasa a IX-o, Li dcrnl:
lui judeţean al U.T.C., în şcolile . profesionale, liceele număr dé 35 meserii, alte de instruire. După ce a stă Şi un salut pionieresc" a ceul de artă Cluj-Napoca, tlvo
învăţ!
colaborare cu Consiliul industriale şi cursurile dq 19 râmînîhd neacoperite în ruit asupra condiţiilor geo răsunat din sute de piep fostă absolventă a şcolii mane
judeţean al sindicatelor. calificare, policalificare ş ; totalitate. Rămîneri mai grafice, a bogăţiilor sub turi tinere, prin cîntul bucu devone), „Sonată" de D. nar
Doeui
Inspectoratul şcolar jude perfecţionare . a pregătirii importante s-au înregistrat solului şi solului acestor riei şi al recunoştinţei vii Scarlatti (Georgiana Bălă- 21,05 Antei
ţean şi Direcţia pentru profesionale a tuturor ca la meseriile : operator pro meleaguri, a locului pe ca purtătorii cravatelor roşii nica, clasa a IV-a) şi „Ro Clilpu
probleme de muncă şi o- tegoriilor de oameni ai duse refractare, dulgher, re judeţul nostru îl ocupă cu tricolor manifestîndu-şi manţă andaluză" - P. de fentei
gin <
crotiri sociale, la Deva a muncii. Paralel s-a ac tîmplar, mecanic agricol, în economia patriei, vorbi gîndurile calde şi frumuse Sarasate (la vioară prof. 21.50 Teleji
avut . loc o importantă ţionat pentru orientarea instalator,. fierar-betonist torul a subliniat sarcinile ţea copilăriei. Octavian Negreanu, la plan 22.00 Inciţi,
consfătuire de lucru, ti şcolară şi profesională a şi zidar. de mare răspundere ce re Un moment liric, de a- prof. Vera Negreanu). mulu.
vind ca temă „Pregătirea elevilor, intensifieîndu-se In desfăşurarea pregătirii vin Hunedoarei socialiste, dîncă încărcătură emoţio O dezbatere pe proble
profesională, perfecţiona popularizarea . meseriilor forţei de muncă srau ma oamenilor ei în îndeplini nală l-au conferit întîlnirii me ale activităţii sportiv-
rea şi policalificarea forţei din ramurile de bază ale nifestat şi alte lipsuri. In rea importantelor obiective pionieri şi cadre didactice turistlce, condusă de Iulian «AC
de muncă — cerinţă ma economiei judeţului, vizite unele unităţi miniere din stabilite de Congresul ol dp la Şcoala generală nr. Ghiţescu, şef de comisie la
joră a etapei actuale". în. întreprinderi, legătura Valea Jiului, I.P.L. Deva, XIII - lea al partidului în 8 Deva. Momentul a fost Consiliul Naţional al Orga nuc uri
dloprograt
La acţiune au participat cu părinţii, întîlnirile cu I. F. Vîscoza Lupeni,. cel de-al optulea cincinal, deschis de Aida Tolgy, din nizaţiei pionierilor, şi o vi Buletin d.
secretar i de comitete mu cadre de conducere din G.I.G.C.L. Deva, Fabrica perspectivele economice, clasa a IV-a, prin compo zită la Muzeul judeţean au La ordine;
încheiat educativ o zi pli
nicipale, orăşeneşti si din unităţi şi'fruntaşi în pro .de produse refractare Ba- social-culturale şi turistice ziţia proprie „Dansez cu cultură; 7,
unele - întreprinderi ale ducţie, precum .şi alte for ru, r.A.C.R.S. Hunedoara ce vor da o nouă şi înflo păpuşile", continuînd cald nă de învăţăminte din ta 7,30 Anul
U.T.C., preşedinţi de co me. s-a acţionat slab pentru ritoare imagine acestui ţi şi înălţător cu .Sonatină" băra naţională a activelor lulul 8. r
primele îs
mitete sindicale, repre S-a acordat, de aseme pregătirea condiţiilor bu nut străbun. Un loc impor de Doina Nemţeanu Rota- pioniereşti din centrul Deva. toreşti; 8,1
zentanţi. ai unor consilii nea, atenţie sporită înde nei desfăşurări a învăţă- tant în cuvîntul . primului ru (Adina Szitar - clasa LUCIA LICIU sci ; 8,10
ale oamenilor muncii, ai plinirii, planului de per niîntului, din care cauză secretar al Comitetului ju a Vll-a), moment Mozart dlllor ; 0,0 9,
ştiri ;
serviciilor de personal,' în- fecţionare a pregătirii pro o bună parte dintre cursuri • ascultători
fesionale, domeniu în care
văţămînt, retribuire din prevederile au fost depă şi-au început activitatea lctln de s
crofoitu! p
Unele unităţi economice şite, o contribuţie ' de cu mare întîrzierc. Nerea- Interpreţi
ale judeţului, directori ad seamă adueînd în această lizarea planului de pregă populară;
te ; 11,00 I
juncţi cu probleme de direcţie concursurile şi tire a forţei de muncă este 11,05 Unlvi
instruire telmico-producti- olimpiadele pe meserii. influenţată de nivelul ri 11,25 Din t
vă, cadre din alte unităţi Rezultate mai buhe au dicat al fluctuaţiei. ceea şurile popi
Uuletin
dc
care colaborează în dome dobîndit I.E. Mintia, An ce a făcut ca în unele Revista m.
niul recrutării, pregătirii trepriza de construcţii unităţi nici jumătate din 12,35 Din -
profesionale şi stabilizării hidroenergetice Rîu Mare- cei înscrişi să nu termine ru - " ; 13,1
forţei de muncă. Retezat, I.P.C.V.J. Petro •ursurile. * lo|u
oile
va,
Pa baza programului şani, I.P.S.R.U.M. Deva. Există, în multe unităţi 15,3
privind asigurarea necesa ' I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, productive, lipsuri in pri României“
1G,
rului de muncitori califi-. C. S. Hunedoara, I. M. Bar vinţele cuprinderii între jurnal; muzică
de
caţi, Comitetul judeţean za, I.M. Hunedoara, I.F.E.T. gului personal,în cursurile Rodiognzet
al U.T.C., Consiliul jude Deva, „Marmura" Simeria, de perfecţionare,' în cele 18.00 orele
ţean al sindicatelor, Di întreprinderea de confec de policalificare, forma de ştiri ;
al cincinal
recţia muncii şi Inspecto ţii Vulcan şi altele. lism şi superficialitate- în zile — pr
ratul şcolar au acţionat în Analiza evoluţiei pregă organizarea şi desfăşura muncltorc
vederea asigurării nume tirii forţei de muncă în rea cursurilor de toate 20.00 Rad!
Memorii)
rice ,şi în structură cu ca judeţ relevă faptul că din genurile şi categoriile. Toa mâilOSC : 2
dre calificate pentru fie 54 meserii s-au asigurat te acestea obligă atît or- dv. ; 22,1
care întreprindere. Princi muncitori calificaţi con- . gánele şi organizaţiile oră * Ua
Moment
U.T.C. şi sindicale, cit şi Nocturnă
celelalte instituţii cu care — t i u
cooperăm în aceste dome
nii, să acţionăm pentru
perfecţionarea întregii ac
tivităţi în anul 1987.
jjiVA :
LEOREAN ONESC, joci roluJ
• La hota apărută în cule de partid şi de stat, preşedintele consiliului i.l'.I.C.C.K. Deva. i urm.ipa de lăcătuşi mecanici do precizie este fruntaşă la ni Usina nul
coloanele ziarului, prin s-a hotărît ca U.J. Coop. Tineret muncitoresc velul atelierului de prelucrări mecanice. Dintre aceştia fac parte loan Maler şl Fe IIUNEDO/'
llarpu,
tru
mando pc
care se arată că acoperi Hunedoara—Deva să facă al Comitetului judeţean acest atelier. aflaţi în Imagine, care efectuează probe la pompele hidraulice reparate în — seriile
Foto N. GHEORGHIU
şul blocului 15, scara F demersurile necesare pen al U.T.C. văzut de
din bulevardul Traiăn este tru obţinerea de' spaţii la A); r
defect, din care cauză în parterul blocurilor care se (M'
apartamentele de la etajul vor construi în comuna
III se produc infiltraţii de Certej in 1987 şi 1988. 2)
ape meteorice, ne răspun în programul de dezvoltare Nu împovăraţi tristeţea tată ui în suferinţă! Eiuăen li (1
de Consiliul popular al pentru anul 1987, sint rc şi doi
ril ie I-II
municipiului Hunedoara : prevăzute înfiinţarea unor Oare cînd sînteni părinţi Tiberius, feciorul Venerei. . Apoi omul a lăcrimat — Ai auzit sau ştii pre In vîrtcj
„Din verificări rezultă că activităţi ca: reparaţii o- greşim faţă de copii.'? Oare al învăţătoarei... adine încă o dată... cis ? PENI :
de aur (<
cele sesizate sînt adevă biecte uz casnic şi gos cînd sîntem copii greşim . — Vai cit aş dori să-l ...Pe strada Ion Creangă, Nu primim răspuns. CAN : O
rate, cauzele degradării podăresc, tîmplărie, lăcă- faţă de părinţi ? văd... la blocul 12, apartamentul Soseşte Cerasela, cea dală (Lui
terasei datarîndu-se ampla tuşerie, tricotaje şi reîn Ne-am pus aceste între — De aproape cinci luni 3, sunăm. Aici locuieşte laltă nepoată dragă a lui NEA : A
sării greşite a antenelor fiinţarea activităţilor de bări după' ce am citit o sînteţi aici, pe pat. Dure Ioana, fiica lui nea San nea Sandu. (Minerul);
Domn pen
radio-tv pe acoperiş cit şi radio-tv şi cizmărie". scrisoare sosită de la un rile au mai trecut. Unele du. Ne deschide o fată — Ce ştii despre bunicul cltorcsc);
a îmbolnăvirii hidroizola- • „G.I.G.C.L, Deva a om aflat pe un pat de nu vor trece niciodată frumoasă, zîmbăreaţă, care tău, Cerasela ? raţii scco
ţiei. I.G.C.L. Plunedoara verificat cele semnalate, spital. Ne-am dus la patul De ce credeţi că nu a ve asculta muzică. în timp — ... Parcă e bolnav... tezat); T,
are nominalizate blocurile consta tind că acestea se lui şi am stat de vorbă cu nit nimeni din cei dragi ce i se rumeneau cartofii — Nu parcă, sigur I Este fericire (
OR A.ŞTIE
cu defecţiuni la terase, confirmă, cu excepţia fap Alexandru Saliu, om de 64 să vă vadă ? Nu le este în tigaie. Aflăm că a ter bolnav rău. Nouă nc-a este a ine.
planificarea reparării lor tului că oglinda a fost de ani, fost muncitor 32 de oare dor de tata, de bu minat clasa a XII-a, a. dat spus că anul trecut ţie ţi-a (Patria); ]
făcîndu-s» în funcţie de montată corespunzător şi ani, la cocseria de la C. S. nicul lor ? la facultate şi nu a reuşit, oferit de 1 Martie un măr .căra) ; c
Dispariţie
amploarea ' stricăciunilor spartă de către locatari, Hunedoara, secţia desul- în loc de răspuns omul că învaţă... ţişor frumos. E drept ? (Casa dc
constatate. Terasa blocu Se va finaliza vopsirea uşi furare. a lăcrimat... Apoi a re — Părinţii ? — între — Da... TEG : Prl
lui 15 este planificată pen lor, vor fi astupate găurile — Care-i necazul ? cunoscut. că, în viaţă, a băm. — Tu cu ce ai răsplătit Tlll (Daci
trebuie
o
tru reparaţii în trimes din peretele cabinei şi — in ziua de 17 august fost uneori mai aspru, a -- La lucru. gestul bunicului ? Din au LAN : Esc
trul I 1987". se vor afişa la loc vizibil anul trecut, am suferit im mai greşit... Cu femeia iui, .— Bunic ai? gust, de cînd este în spi lor zbură*
:
• Pe marginea artico instrucţiuni de folosire a accident grav. La etajul tal, ai fost să-l vezi ? T-ll (Ca?
lului „Cu frigiderul de la ascensoarelor electrice". 7, uşa la lift era deschisă. — Nu. Că s-a purtat SIMERIA:
roşul);
Certej la Deva", publicat Am citat r ă s p u n s u l Am vrut să cobor, dar arn ANCHETĂ SOCIALĂ LA HUNEDOARA urît ' cu noi, cu tata, cu statuii de
în nr. 8 995 al ziarului, ne G.I.G.C.L. la nota „As căzut în gol pînă la eta mămica... GHELARI
răspunde U.J.Coop. Hune censor cu toane", apărută jul 3, unde era liftul. Am ...Cu toate stăruinţele re. zbonr
doara—Deva i 1) „De co la rubrica „Semnal" din fost transportat de urgen cu copiii, cu nepoţii. A - Da. E bolnav. La spi noastre nu am putut sta
mun acord cu organele lo- nr. 9 032 al ziarului. ţă la spital, aici, pe patul greşit omeneşte. Dai - s-a tal. De mult... de vorbă cu feciorul şi VRE
Unde mă ; vedeţi... ocupat de ei. De soţia — Ai fost să-J vezi ? fiica lui nea Sandu. So
— Se întâmplă. Cine a Alcxanclra, de Petrică — Să-i duci un pahar cu ţia Alexandra era plecată
didactice înscrise ia defini- - • venit să vă vadă, să vă feciorul lui, de Ioana — apă, o bucată de pîine ? la ţară. Le-am lăsat o va Pentru
încălzi,
tivat şi gradul II, precum şl • mîngîie durerile, suferin fiica, pe care a scos-o de — Nu am fost că era rău vorbă de rugăminte să ne noros. Vo
cele cuprinse la cursurile de . la mari. necazuri. cu noi. Era beţiv. O certa sune la telefon. Nu nc-au pltaţil su’
reciclare. Cursurile se des ţele ? Ne gîndim la soţie, ninsoare, .
făşoară în perioada 5—10 • copii, nepoţi. Aveţi ? Am vrut să-l îmbărbă mereu pe buna, pe mama. sunat. Oare chiar nu ar fi siirşltul
Ianuarie. . i — Am. Soţia Alexandra. tăm pe nea Sandu şi l-am într-o zi am vrut să merg avut să ne spună ceva ?... vor trans*
Hl SIMPOZION. Cinemato- Un băiat, Petre Saliu. mun întrebat cu mama să-i ducem ceva ...Pe un pat de spital, viţă şl ch
' graiul „Mureşul“ din Slme- ■ FAMILII TINERE. Aurel • de mîncăre, dar nu ne-a un tată suferă. De la lovi tul va suî
• ria a găzduit simpozionul Ghlgu şi Udilto Simon.fl, oa- | citor în combinat. Căsă —- Lui Petrică i-aţi fă derut. Tei
cinematografic pe ierna „O- meni al muncit ta I.M. Orâş- torit. Are . doi copii, pe cut nuntă ? lăsat tata... rile corporale au venit şi nlme vor
' nfcaglu partidului, Iubitului tic, Emil Nlcolae Bălomlri • Doru, elev în clasa a Xl-a, — ...Ce nuntă!. La „Cim Lăsăm fata să înveţe şi cele psihice, de inimă şi tre minus
Şl Daniela Tudor, ei şef de ,
• conducător“, prin Interme- pe Cerasela, elevă în a- perca“... plecăm la blocul H.5, din suflet. De la el, de la Iar cc
la
I diul căruia au fost evlden- formaţie şl ea restaurantul la . nul al doilea la Liceul pe Dar Ioanei ? strada Avram Iancu. Su nea Sandu, am recepţio V ■' mlnu
„Mioriţa“
frezor
m flate martie împliniri ale I.M.O., sînt cîţlva dintre ti dagogic din Deva. .Nepoţii —- Ei nu. Că n-au vrut năm la apartamentul nr. nat unele greşeli făcute în grade. Lo
• poporului rumân In pcrloa- nerii oraşului Orăştle care formarea
I da cea «nai fertilă din Isto- şl-au unit recent destinele, mei dragi. Apoi o am pe cuscrii... 38. Aici locuieşte cu fami Viaţă. Recunoscute. Dar de
0 rla patriei — „Epoca Nlcolae spunînd un „da“ răspicat în fiica mea, Ioana, căsăto — Joia şi duminica, a- lia, Petre Saliu, feciorul La cei dragi lui — fiul, va La ntun
încălzi
Ceauşescu". A rulat filmul faţa ofiţerului stării civile. rită Manole. Lucrează tunci cînd vin cel dragi în lui nea Sandu. Ne des fiica, nepoatele, nepoţii — va fi -nor
1 „Tineretul ftomanlei socla- A'cum, la Snccpnt de drum vizită la cei dragi-bolnavi, cinde Ana Saliu, nora. strănepotul încă nu-1 cădea pi
» liste“. şi de an, le urăm casă de împreună cu ginerele la formă de
piatră. I.A.C.R.S.II. Am două ne la dumneata nu vine ni Este de faţă şî Doru, „iu ştie —, ce am reţinut ? Că
• |B CURSURI DE PEKKEU- poate şi de la fată, pe meni. Are nenea Sandu o bitul bunicului" — cum împovărarea străbunicului, tul va sui
Intensifică
• TIO NA RE. Ieri au început, vină în privinţa asta ? l-a numit nea Sandu. bunicului, tatălui Alexan de GO—SO
Ia Deva, cursurtie de per- Venera şi pe Gabricla.
1 fecţlonare a peste 300 de e- Dar strănepoţi aveţi? Cinstit... — Unde-i bunicul tău. dru Saliu va fi uşurată lind zfipai
• ducătoare şl învăţători din — Asta nu ştiu. — ...Am. Dar mi-am fă Dorule ? în zilele care vin ? Ar fi ţă, cu dc
citiră.
( şcolile judeţului. Sîut cadre — Vă spunem noi, că cut în mare parte şi dato — Am auzit câ-i la spi atît de omeneşte...
- • - ne-am interesat. Aveţi ! Pe ria de soţ, tată, bunic... tal... GH. I. NEGREA