Page 13 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 13
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
Vibrant omagiu tovarăşei
Elena Ceauşescu, luminoasă
personalitate a patriei române
Ca sentimente de alea du-şi, alături de tovarăşul destinul ştiinţei, învăţă-
să stimă şi mîndrie pa Nicolae Ceauşescu, o con mîntului şi culturii româ
triotică, astăzi, întreaga tribuţie valoroasă la în neşti. Congresul al XIII-
noastră naţiune omagiază făptuirea revoluţiei şi con lea al partidului, care a
pe ilustra fiică a României dat un puternic impuls
ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAIV HUNEDOARA socialiste, tovarăşa acade strucţiei socialiste . a pa rolului ştiinţei şi cunoaş
mician doctor inginer triei. Prin devotamentul terii în progresul societă
S I A l C O N S I L I U L U I , P A P U L A S J U Elena Ceauşescu, membru profund şi abnegaţia fier ţii socialiste, producînd
al Comitetului Politic binte faţă de partidul co profunde mutaţii în afirma-
Executiv al C. C. al P.C.R., munist şi patria socia marea amplă şi dinamică
prim vîceprim-ministru al listă, prin spiritul revolu a revoluţiei tehnico-ştiin-
Anul XXXIX, nr. 9 063 MlERCURIi-7 IANUARIE 1987 4 pagini - 50 bani Guvernului Republicii So ţionar şi militant ce-i ca ţifico, a pus în termeni
cialiste Romă-■ .w,,,,.-................. noi, calitativ
nia, preşedin superioii, în
_______________________________ tele Consiliu- , ; ţ treaga pro
lui Naţional
al Ştiinţei şf..;||| blematică ci
organizării şi
Primele zile ale anului — îhvăţămîntului, f|J| conducerii. To
la sărbătoa varăşa Elena
rea zilei sale WM
primele succese în producţie j de naştere. Ceauşescu are
Gînd lumi meritul istoric
de a contri
Cum
—
aţi
Patru brigăzi noul an de muncă ? început însemnate economii \ nos şi inimă bui cu înaltă
caldă
lingă
V fruntaşe — Noi spunem că bi de materiale \ al ţării Con- competenţă şi
la
exigenţă
ne. . întreaga producţie { ducător-Erou,
La întreprinderea mi Oamenii muncii de la / urmînd cu fi realizarea o-
nieră Dîlja, cu fiecare zi este contractată cu bene biectivelor
care trece din acest an, ficiarii noştri. Se lucrea întreprinderea minieră ) delitate şi pa Congresului
tos revoluţio- :!
tot mai multe brigăzi ză la capacitate, chiar Barza sînt puternic mo cil XII I-led şi
bilizaţi în producţie, ferm
reuşesc să lucreze la ni din prima zi de muncă liotărîţi să continue din nar pe ctito din o p e r a
velul sarcinilor aferente a anului 1987, în fiecare prima lună a anului 1987 ţ rul României secretarului
lunii ianuarie, să obţină secţie şi atelier. seria rezultatelor bune 1 socialiste mo general al
primele tone de cărbune — Cele dintîi noutăţi... obţinute în cursul anu- ? dem, tova partidului pri
peste prevederile stabi — Sîntcm în curs de lui recent încheiat. Pe ţ răşul Nicolae vind. accele
lite. Am notat de aici livrare a două comple lingă sporurile înregis-1 Ceauşescu, rarea intro
primele patru brigăzi, xe mecanizate tip SMA 2 trate Ia producţia fizi- i secretarul ge ducerii pro
două de • la producţie şi pentru minele Livezeni că sortimentală, la alţi J neral al parti gresului tehni-
două de la investiţii, ca şi Lupeni. De asemenea» indicatori, în anul 1986, ţ dului, pre co-ştiinţific în
re sînt la ora actuală în pe bancul de rodaj avem colectivul acestei unităţi ( şedintele re o c o n o m i e,
fruntea întrecerii socia ia ora actuală două fo a acordat — şi acest Iu- publicii, to
liste pe unitate. Astfel, reze electrohidraulicc tip cru îl face şi în prezent ) varăşa Elena creşterea efi
de ia sectorul III, brigă MfIF-15, care au fost —• importanţă mărită ac- ( cienţei şi ri
zile conduse de Valerian executate pentru minele tivităţii de recuperare şi / Ceauşescu re dicarea para
Maxim şi Nicolae Toma Vulcan şi Petrila. Aces prezintă o o- metrilor caii -
au extras suplimentar tea ar fi primele nou refolosire a pieselor de ) noranta per Í tativi şi com
sarcinilor aproape 300 tăţi. schimb şi subansamble- ţ sonalitate a petitivi ai pro
tone cărbune, iar de la ,, u lor, a diverselor mate- i vieţii politice
; j
.i
•
P
investiţii, formaţiile co spune ' despre i • activitatea r a e utilizate în produc- / şi ştiinţifice §|. duselor ro
ordonate de Dinu Năsta- colectivului I.1J.M. din ţie, reuşind astfel, să-şi 1 a. ţării, care. mâneşti.
se şi Francisc Nagy au aceste zile ? înscrie însemnate econo- ţ alături de marele nostru ra eterizează întreaga via Om de ştiinţă de presti
realizat o depăşire de — Cu toţii sîntcm pre mii în cont. De pildă, 1 erou naţional, nu precu ţă şi activitate, prin calda gioasă reputaţie mondia
Plan de circa 5 ml. numai din lucrările mi- < peţeşte nîci un efort pen sa sensibilitate şi înaltul lă, savant cu o vaioroasă
ocupaţi de finalizarea şi niere vechi, în anul tre- ţ tru binele şi fericirea po său umanism, prin toate contribuţie la afirmarea
livrarea la termen n di aceste calităţi — cu adinei chimiei ca domeniu de a-
în drum spre mineri, verselor utilaje miniere cut s-au recuperat 320 ţ porului din riadul căruia rădăcini în aspiraţiile no vangardă al progresului,
s-a ridicat.
mc lemn de mină, 21 to- /
alte două complexe necesare activităţii în foc ne şină, 1950 traverse,8 1 întrunind alesele virtuţi bile ale poporului — tova tovarăşa academician doc
..
continuu din unităţile i răşa Elena Ceauşescu în
continuu dm unităţile
■ ţ • r i*v»
mecanizate carbonifere. Dispunem de i tone conducta metalica; • ,, . 1 ale neamului nostru demn. tor inginer Elena Ceauşescu
liO bucăţi armături mc- j tovarăşa Elena Ceauşescu truchipează strălucit vir a dat ştiinţei româneşti un
Scurt dialog telefonic condiţii corespunzătoare talice, 228 guri metalice | constituie un exemplu cu tuţile creatoare alo nea larg orizont şi autoritate.
cu inginerul şef Nicuşor pentru a ne achita cu de rostogol, 110 bucăţi ţ putere de simbol pentru mului nostru. Cercetările sale în chimia
Vulpe, de la întreprin bine de obligaţiile pe macaze ş.a. (ALEXA-N- ‘ Om al gîndirii novatoa polimerilor, opera sa ştiin
derea de utilaj minier care le avem în acest DRU JURCA, corespon ceea ce înseamnă militan re şi al faptei cutezătoare, ţifică din domeniul chi
tul comunist, patriotul de
Petroşani : an fată de mineri. dent). punînd mai presus de ori miei mcicromoleculare bau
I votat, omul politic şi de ce interesele partidului şi adus o vie şi admirabilă
ştiinţă, pentru ceea ce poporului, tovarăşa Elena recunoaştere, internaţiona
înseamnă afirmarea femeii Ceauşescu a contribuit di lă, răsplătită cu înalte
în societatea noastră li rect la configurarea şi distincţii şi onoruri de că
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceausescu, beră, socialistă. înfăptuirea marilor izbînzi tre mari institute acade
Identificîndu-se din fra dobîndite de poporul nos mice do pe multe meri
preşedintele Kampuchiei Democrate, prinţul gedă tinereţe cu idealu tru în cei 21 de ani care crările sale au fost tipă
diane ale Terrei, iar lu
rile şi lupta clasei mun
au trecut de la Congresul
citoare, ale partidului al IX-lea, de cînd în frun rite în numeroase limbi.
Norodon Sianuk, va efectua o vizită comunist, tovarăşa participat tea partidului se află cel Investită cu inalta func
Elena
Ceauşescu
a
activ la acţiunile iniţiate ma| iubit şi stimat fiu al ţie de preşedinte al Con
naţiunii
tovară
noastre,
siliului Naţional al Ştiinţei
de prietenie în ţara noastră de partid, atît în anii grei şul Nicolae Ceauşescu. şi Învăţămîntului, tovarăşa
ai ilegalităţii, cit şi în pe Cu înaltă competenţă, Elena Ceauşescu are un
La invitaţia tovarăşului prinţul Norodom Sianuk, va efectua o vizitii de rioada de adinei transfor cu profund devotament şi rol decisiv în aplicarea
Nicolae Ceauşesou, .»pre- preşedintele Kampuchlei prietenie în ţara noastră, mări înnoitoare care a ur nesecată dragoste de în viaţă a imperativelor
. şedinţele Repub licii Soci a- ... , - „ „ - mat actului istoric de la patrie şi ..popor, tovarăşa
. ,
„
1
.
liste Romanţa, si a tova- . . Democrate, împreuna cu în prima jumătate a lunii 23 August 1944, aducîn- Elena Ceausescu conduce (Continuare in pag. a 2-a)
1
_
'
rasei Elena Ceauşescu,' prinţesa Monique Sianuk, ianuarie 1987.
ral-artişlică, realizată cu In Întrecerea pentru cel zele şi vrejii uscaţi, ori de tinşi cu drapelul de frun pria casă. Desigur că la
talent şi gingăşie .do cel a- mai frumos şi bine gospo amenajarea unor săli de taşi în gospodărirea mu începui am mai intilnit şi
mim menilor muncii din cadrul dărit cartier, asociaţia de şcoală pentru diverse ies- nicipiului in întrecerea so locatari pe care nu-i in
i proapo 200 de copii al oa
O..T.T. Hunedoara, sector locatari nr. 88 Deva s-a UvHăţi. cialistă dintre asociaţiile teresa decit spaţiul strict ,
i Deva. Versuri şi cântece pa situat an de an pe primul Dar activitatea asocia de locatari. încadrat de pereţii came- rj
triotice dedicate Republicii loc. La adevăratele şan ţiei nu se rezumă doar - Dar'şi cu numeroase
socialiste şi partidului con relor apartamentelor lor.
i ■ „SEARA LITERARA“. . ducător, momente semnifi tiere ale hărniciei ce au lă acţiunile de prime insigne de fruntaş, inrrii- Dar, in aceiaşi timp, cei }
Biblioteca sindicatului şi
din
străvechi
obi
clubul „Constructorul“ din cative de iarnă desfăşurate avut ca obiectiv crearea nire a împrejurimilor case nate personal preşedinte mai sutletişti oameni, ma
ceiuri
i Deva au organizat Ia în faţa pomului do iarnă, şi menţinerea prospeţimii, lor. Recuperarea materia- lui asociaţiei. joritatea numiţi responsa- •
S. U.T. şi Brigada nr. 2 a aspectului civilizat al stră bili de scară sau de bloc,
părinţilor,
in
prezenţă
T. A.G.C.M. o Inspirată sea dat frumuseţe manifestării. au zii, aleilor dintre blocuri şi
ră literară, desfăşurată sub Fiecare cetăţean — creator şi apărător au dat dovadă de simţ
i
genericul „Anii luminoşi ai spaţiilor verzi — şantiere civic, de spirit de ordi
B 5 MILIOANE FIRE DE
Republicii — Epoca Nicolae RĂSADURI. In scopul în organizate cu contribuţia al frumuseţilor oraşului ne şi bună gospodărire in
i Ceauşescu“. făptuirii obiectivelor ce-i directă a preşedintelui a- toate acţiunile organizate.
revin din programul jude An de an, pe primul loc
Bl CINEEVOCARK. Cine sociaţiei, Alexandru Zlate Aceştia au reuşit astfel
a
legu-
i matograful „Dacia“ din ţean de dezvoltare programul — au avut un aport în să antreneze marea majo
din
şi
mieulturli
Haţeg a organizat o mani semnat locatarii blocurilor în întrecerea pentru buna gospodărire
festare eu filmul pe tema: de autoconducero şi aulo- ritate la crearea irumo-
i „Tinereţea revoluţionară a aprovizlonare teritorială, co Li; L2, L5 şi P 5, din sului, la păstrarea a ceea
t o v a r ă ş u l u i Nicolae lectivul do muncă al strada Minerului, care, ti lelor relolosibile este o - Da. începind cu 1966, ce s-a făcut util in folo
Ceauşescu“. Iu cuvinte e- A.E.S.C. Sîntandre! se pre vind ca exemple de parii- permanenţă, înscrisă pe in fiecare an am primit şi sul obştii.
i moţionante. a fost evocată ocupă cu răspundere de cîpare şi mobilizare pe agenda de lucru a comi cile o insignă de fruntaş.
grandioasa personalitate a producerea răsadurilor pen ...Asociaţia ■ de locatari
conducătorului partidului şi tru sere (caro vor planta responsabilii de imobil Ma tetului asociaţiei, de lo Ele simbolizează răsplata nr. 88. Una din zecile de
i statului nostru, contribuţia Ia sfîrşitul acestei luni — rin Gonea, dr. Aurei Cri- catari. In anul care s-a muncii, a strădaniei noas asociaţii din municipiul
sa liotărîtoare la obţinerea n.n.) cât şi pentru solarii, şan, Petru Czebeli, Radica încheiat, locatarii acestui tre de a ne face datoria
tuturor marilor împliniri pentru alte unităţi din judeţ Deva al cărei locatari par
i ale României socialiste. In şl pentru producătorii parti Pavel au Ieşit la toate sector au recuperat 2,5 de buni cetăţeni, de ade ticipă an de an cu dă
continuare a fost prezentat culari. in total, aici se vor acţiunile organizate. Şi tone fier vechi, 150 kg văraţi gospodari. Sînt pre ruire; aşa cum prevede
fkmul „Tineretul României produce circa 5 milioane atunci cînd a fost vorba cioburi de sticlă, 345 kg şedinte de asociaţie din
i socialiste*. fire de răsaduri. de plantarea gardului viu hîrtîe, remareîndu-se loca anul 1964. Cu fiecare an; legea, dar şi cum le-o
M DEBUT PROMIŢĂTOR. do protejare a zonelor tarii Drăgan Vesa, Nicolae am acumulat experienţă cere datoria Iar de cetă
Intr-o ambianţă caldă şi verzi; ori a florilor, şi a- Leonîda; Mircea Bonta în colaborarea cu oame ţeni, la gospodărirea şi
plăcută, în locului noii bra tunel cînd a fost vorba de ş.a. nii, in antrenarea lor la înfrumuseţarea locurilor in
serii din complexul „Sar-
împrospătarea zonelor verzi - — De şase ani conse tot ceea ce presupune as care trăiesc.
mis“ Deva a fost organi
zată o manifestare culiu- sau de curăţenia trotuare cutiv - ne spune Alexan pect civilizat; condiţii con
lor şi parcurilor do ir un « dru Zlate - am fost cfh- fortabile de viaţă în pro ESTERA SÎNA