Page 18 - Drumul_socialismului_1987_01

DRUMUL SOCIALIS

In fiecare fermă - activitate susţinută
J Tf
peniru buna furajare şi îngrijire a

25 400 kg cartofi la hectar - animalelor, pentru sporirea

producţie medie producţiilor zootehnice

*
Cooperativa agricolă din care a fost încorporat tar. înainte de răsărirea începutul noului an în activitatea din zooteh­ şedintele cooperativei, pre­
Lăpuşnic se situează în sub brazdă o dată cu ară­ plantelor, s-a făcut şi o nic a avut Ioc sub semnul hărniciei şi responsabili­ cum şi Gelu Samoilă, vice­
raidului
desprinse
prilejul
cu
în­
tăţii.
Aspectele
rindul unităţilor care în tura adîncă, lucrare efec­ erbicidare cu Sencor. Ca preşedintele biroului exe­
anul trecut au realizat tuată la 28—30 cm. In lucrări de întreţinere, s-au treprins, în colaborare cu Direcţia agricolă jude­ cutiv al consiliului popu­
producţii superioare la scopul combaterii buruie­ aplicat trei rebilonări, iar ţeană, probează această afirmaţie, scoţînd totodată lar comunal Beriu. Ani­
hectar (8 400 kg porumb nilor, în special a pirului, pentru combaterea gînda- în evidenţă şi lipsurile ce se manifestă încă în a- malele au o stare de în­
ştiuleţi şi 25 400 kg car­ s-a realizat erbicidarea cu cului din Colorado şi a cest sector. treţinere destul de bună,
tofi), aducîndu-şi o în­ Nata, pe 75 la sută din manei s-au făcut două C.A.P. Brad. Se mun­ bulaţie liberă — se bu­ dar curăţenia corporală
semnată contribuţie la suprafaţă, folosind cîte tratamente combinate, la ceşte într-un climat de cură de o atenţie deose­ cam lasă de dorit. De a- BUCU
fondul de stat şi la fon­ 151 la hectar. Pornind de avertizări. Cultura s-a hărnicie şi responsabilita­ bită. Vacile cu lapte şi semenea, producţia de dioprog
dul de autoaprovizionare la datele din analizele menţinut în permanenţă te, toţi lucrătorii stră- cele fătate recent sînt lapte nu se ridică la po­ Buletin
teritorială, la valorifica­ agrochimice ale solului şi curată de buruieni şi a duindu-se să realize­ hrănite cu furaje de bună sibilităţile fermei. Slutul i
rea potenţialului produc­ de la cerinţele plantelor, avut o bună stare de ve­ ze o bună furajare şi calitate şi în cantităţi su­ C.A.P. Orăştic. Am fi ordinea
tură;
tiv de care dispune uni­ s-a acţionat pentru com­ getaţie, acordul global sti- îngrijire a animalelor. în ficiente. putut spune că programul 7,30 Al!
tatea, în consens cu ce­ pletarea necesarului de mulînd interesul faţă de adăposturi şi în incintă C.A.P. Ribiţa. Vacile de după-amiază (condus nulului
rinţele noii revoluţii a- efectuarea unor lucrări — ordine şi curăţenie. cu lapte sînt lotízate, dar de inginerul şef al uni­ — prlmv
cltoreştl
grare. de calitate, remareîndu-se Producţia de lapte se men­ nu sînt hrănite corespun­ tăţii, Constantin Petec, şi ces cute
Inginerul şef al acestei C.A.P. Lăpuşnic îndeosebi aportul mecani­ ţine constantă, livrîndu-se zător. Se menţine o me­ de şefa fermei zootehnice) bllcltutr
desfăşurat
condiţii
noastră
s-a
în
cooperative, Gheorghe Taş- zatorului Petrişor Crîsnic. ia fondul de stat în jur teahnă mai veche aici : optime dacă instalaţia de uşoară
cov, ne-a prezentat modul Cu răspundere şi grijă de 4201 zilnic. Producţia tineretul bovin —j inclusiv muls n-ar sta nefolosită, 12,05
cum s-a lucrat în vederea elemente nutritive, aplicînd sporită se pregăteşte şi va creşte în perioada ur-' viţelele pentru reproduc­ tocătoarea de nutreţuri 12,35 D
clorului
obţinerii recoltei medii de sulfat de amoniu, sare recolta aces.tui an. Pe mătoare întrucît au înce­ ţie — este furajat insu­ n-ar fi defectă, dacă în lu 3 ;
25,4 tone cartofi la hec­ potasică şi fosforită, care baza experienţei dobîndi- put fătările, în zilele tre-~ ficient, aflîndu-se într-o incinta zootehnică ar fi ră radi-
tar, producţie ce poate fi au fost încorporate în sol te, s-a făcut, în toamna cute din acest an obţi- stare de întreţinere pre­ mai multă ordine, iar fu­ limbii i
diojurn.
depăşită în anul 1987. A- cu ajutorul grapei cu dis­ anului trecut, arătura a- nîndu-se 6 viţei. cară. rajele ar fi mai bine (a radi
cesta este de altfel un curi. A urmat o lucrare dîncă de calitate, precum C.A.P. Ţebea. Progra­ C.A.P. Pişchinţi. Viţe- gospodărite. de ştiri
obiectiv de seamă al acti­ cu combinatorul şi apoi şi fertilizarea cu cîte mul de luni după-amiază ţele se află într-o stare zeta ec
şi
apăr
vităţii lucrătorilor din a- plantatul, care s-a reali­ 45—50 tone gunoi de s-a desfăşurat în bune de întreţinere necorespun­ C.A.P. Turdaş. Toţi cei mea. :
gricultură, aşa cum a ce­ zat în decada a treia a grajd la hectar, acesta condiţii, sub îndrumarea zătoare deoarece sînt fu­ obligaţi să fie prezenţi la 18,00 O
rut secretarul general al lunii martie. fiind incorporat sub braz­ Letiţiei Simedrea, pre­ rajate cu zgîrcenie, deşi program s-au aflat la da­ lctin d.
f ¡teatru
partidului, t o v a r ă ş u l Sămînţa din soiurile De- dă. în continuare, se şedintele cooperativei. Ra­ unitatea are o bază de torie, cu excepţia tovară­ Itadioju
Nicolae Ceausescu, în cu- siree şi Ostara s-a sortat urmăreşte modul de păs­ ţiile furajere stabilite se nutreţuri bogată. şilor de la consiliul popu­ la|la r
vîntarea rostită la ple­ cu toată atenţia, evitînd trare a seminţelor, cît şi lar, care, se pare, nvi se
nara Consiliului Naţional utilizarea tuberculilor ne­ repararea şi revizuirea' implică în suficientă mă­
al Agriculturii, Industriei corespunzători. în ceea ce utilajelor care vor fi uti­ BRIGADA „FULGER» IN ZOOTEHNIE sură în problemele zoo­
Alimentare, Silviculturii şi priveşte densitatea, s-au lizate la lucrările solu­ tehniei din comună. Ani­
Gospodăririi Apelor din ■asigurat cîte 52 000 cuiburi lui, plaptat şi recqltat. malele sînt lotizate şi
luna decembrie 1986. la hectar, aici existînd o Toate măsurile luate dau respectă. în adăposturile C.A.P. Dobra. în pe- starea de întreţinere este
corespunzătoare.
Cultura de cartofi a fost rezervă ce trebuie mai certitudinea că în acest pentru vacile cu lapte se rioada trecută din acest A.E.I. Vaidei. Anima­
amplasată după cereâle bine valorificată pentru an recolta de cartofi se asigură un microclimat an producţia de lapte mar­ lele sînt lotizate, iar pro­
păioase. Pentru ridicarea preşterea producţiei la va situa la nivelul cerin­ corespunzător, dar cel pen­ fă s-a dublat. Animalele ducţia de lapte marfă este
fertilităţii pămîntului, pe hectar în acest an, la o ţelor noii revoluţii agra­ tru viţeii mici ar trebui sînt hrănite cu furaje în creştere, ajungînd la
tocate,
în­
se
întreaga suprafaţă desti­ bună fertilizare şi un agro- re şi al potenţialului real mai bine aerisit întrucît tr-un climat lucrează disci­ 540 1 în ziua raidului. Fu­
de
nată cartofilor s-au apli­ fond corespunzător densi­ de care dispune C.A.P. aici este multă umezeală, rajele se administrează
cat cîte 45—50 tone gunoi tatea putînd să depăşească Lăpuşnic. în anul trecut s-a reali-. plină şi conştiinciozitate. In a- tocate şi preparate. Aici
Lăpuşnic.
C.A.P.
de grajd bine fermentat, şi 60 000 cuiburi la • hec­ NICOLAE TiRCOB zat um procent - de nata­
litate do 59,4 Ia sută, sto­ dăposturi şi în incintă — însă rămîne ca problemă
cul de gestaţie fiind, în ordine şi curăţenie, însă de soluţionat asigurarea
prezent, de 46 la sută, nu se realizează o bună apei prin forări.
ceea ce denotă că repro­ hrănire a animalelor, în C.A.P. Sîntămăria-Orlea.
ducţiei trebuie să i se special a viţeilor pentru Neajunsurile din sectorul
Perfecţionare din mers ţie. Se mai multă aten­ reproducţie. zootehnic dar se amplifică.
numai
că
nu
acorde
persistă,
cere,
de aseme­
C.A.P. Ohaba. La pro­
nea, ţinută mai multă gramul de luni după-masă Iată cîteva exemple eloc­
îl întrebăm pe tovarăşul tos la treabă şi mintea la ţionăm din mers, ne co­ ordine în ce priveşte ur­ a participat Ioan Cîmpu- vente. Programul, care
•Aurel Tulbăccanu, secreta­ contribuţie, la noile locuri rectăm unde este necesar, mărirea stării de gestaţie reanu, primarul comunei s-a desfăşurat în prezen­
rul comitetului de partid de muncă, din întreprinde­ îneît să ne realizăm pla­ a animalelor — operator Lăpugiu de Jos, în schimb ţa inginerului şef al uni­
decurs
anapoda,
însă-
al I.P.S.R.U.M. Deva, dacă rea deveană, obţinînd o se­ nul, dar şi să executăm însămînţător Lazăr Gabor. a lipsit "operatorul predă tăţii, a unii dintre în­
deoarece
minţător.
Unitatea
într-o unitate atît de tînă- rie de realizări. Blindajele numai piese de calitate". C.A.P. Mesteacăn. în la fondul de stat 25 1 lapte grijitori au venit cu în-
ră (abia a intrat în al trei­ din oţel manganos, folosite O bună. experienţă au perioada trecută din acest zilnic, cantitate infimă tîrziere, iar doi dintre
lapte
an
producţia
de
lea an de activitate produc­ la morile din uzinele de acumulat şi cei care lu­ marfă a crescut, dar can­ faţă de posibilităţile ce le ei n-au venit deloc. Cum,
tivă) se poate vorbi despre preparare a minereurilor crează în secţia reparaţii. titatea ce se predă la are. de altfel, a lipsit şi şeful
experienţă pozitivă. din cadrul C.M. Deva con­ Unii au mai executat re­ fondul de stat este încă A.E.I. Birtin. Furajele fermei zootehnice, ingine­
stituie o importantă reu­ paraţii la mori cu bile şi
— In mod sigur, da — mică — în jur de 501 se administrează tocate şi rul Francisc Sebesteyn şi
ne răspunde, fără ezitare. şită. autogene de măcinare a zilnic — faţă de posibili­ preparate. Animalele din operatoarea însămînţătoa-
Şi asta pentru că între­ — O alta va fi, sîntem minereurilor, însă aici, la tăţile unităţii. Viţelele re­ grajdul nr. 2 nu sînt încă re Sabina Mand, care în
prinderea noastră nu s-a siguri — considera ing. I.P.S.R.U.M. Deva, s-au ţinute pentru reproducţie lotízate. Prcrducţia de lap­ această lună n-a fost vă­
Ioan Avram, directorul întîlnit cu situaţii noi, cu te marfă este • în scădere, zută la program (? !). De
născut pe un teren arid, nu sînt furajate corespunză­
a început cu oameni com­ I.P.S.R.U.M. Deva — tur­ agregate mult mai mari, tor, în schimb tineretul raţiile furajere nu se aceea, în acest an nu s-a
narea bilelor din fontă cu operaţii mai dificile, taurin este hrănit cu respectă. în perioada ce realizat nimic pc Unic de
plet necunoscători în pro­ în 1986 au fost efectuate a trecut din acest an au reproducţie. In nici o bri­
fesie. Scopurile tehnice ale înalt aliată, întrebuinţate primele reparaţii capitale zgîrcenie, de aceea se află ieşit din efectiv şapte bo­ gadă a fermei staţionarele
unităţii au fost temeinic de asemenea la morile de într-o stare de întreţinere vine — prin mortalităţi veterinare nu funcţionea­
fundamentate, prin docu­ la mori autogene cu dia­ precară. în unitate există şi sacrificări necconomice. ză, la Ciopeia, de pildă,
mentele de partid, cu mult metrul de 2 500 mm şi tocătoare, dar aceasta n-a C.A.P. Beriu. Produc­ acesta fiind ocupat cu
lungimea de 3 500 m şi
fost
înaintea marcării primelor I.P.S.R.U.M. Deva la mori cu bile de 4 500X ţiune. încă pusă în func­ ţia de lapte marfă este porcinele unităţii.
borne constructive, iar des­ în vizibilă creştere faţă C.A.P. Sălaşu de Jos.
tui dintre meseriaşii care 6 000, precum şi la auto­ A.E.I. Grind. Producţia de luna decembrie. De • a- De la 60 vaci aflate în
măcinare a minereurilor, basculante grele cu capa­ de lapte marfă este în scă­
au constituit primul nu­ care vor avea un grad de citatea de 50—55 tone, dere, în ultima perioadă semenea, se cere o mai laclaţie se obţin aproxima­
cleu, care a demarat pro­ toate finalizate cu succes, — de la 2601 în 1 ianu­ mare grijă în ce priveşte tiv 120 litri de lapte mar-
ducţia, au venit cu oare­ folosinţă de şase pînă la gospodărirea furajelor, iar fă. Viţelele adăpostite
zece ori mai mare decît „împreună cu un colec­ arie s-a ajuns la 206 1 in moara de tocat, în pre­ într-un adăpost-anexă n-au
care experienţă din între­ bilele din oţel obişnuit. tiv, anul trecut am efec­ 5 ianuarie — ceea ce tre­
prinderile în care au lu­ buie să determine luarea zent defectă, să fie repa­ asigurată apa înăuntru şi
Erimele şarje se află în tuat reparaţia capitală a rată şi pusă urgent în sînt adăpate La rîu. De a-
crat înainte. Aici s-au ra­ probe de laborator, după unei mori autogene de unor măsuri urgente de funcţiune. semenea, lipseşte sarea
cordat la exigenţele noii mare capacitate, la I. M. redresare. Starea de între­ A.E.I. Beriu. Programul bulgări. Cum staţionarul
care vom începe, cît de
activităţi productive, şi-au curînd, producţia de serie. Moldova Nouă, prima ţinere a animalelor este a început la timp şi s-a veterinar n-are funcţiona­
îmbogăţit permanent zes­ noastră lucrare de aseme­ corespunzătoare. desfăşurat în condiţii bune. litate, el trebuie repus în
trea de cunoştinţe tehnice, Fiecar: reuşită este aici C.A.P. Brănişca. De la Producţia de lapte s-a funcţiune.
le-au pus cu generozitate o experienţă. Una poziti­ nea anvergură — ne spu­ 103 vaci aflate în lacta- C.A.P. Sălaşu de Sus.
vă, care. asemenea unui ne maistrul mecanic Ioan ţie se realizează o pro­ dublat faţă de cea reali­
şi răspundere muncitoreas­ Incze. A fost o reuşită, o zată în luna decembrie a Şase loturi de animale
că in slujba producţiei şi resort, împinge spre al­ valoroasă experienţă pen­ ducţie marfă de 175 1 lapte anului trecut. au rămas fără îngrijitori,
astfel rezultatele au deve­ tele, mai bune, mai im­ zilnic, ceea ce este foarte C.A.P. Căstău. Progra­ îngrijirea acestora se face
nit din zi in zi mai bune. portante. Toate sînt rodul tru noi, pe care o vom puţin. Ferma zootehnică mul de grajd a început cu rindul satului. Ca ur­
vom amplifi­
o
continua,
Sînt multe exemple con­ strădaniilor şi angajării dispune de tocătoare, dar la timp şi s-a derulat în mare, starea de întreţi­
nu
aceasta
funcţionează
crete care confirmă spusele muncitoreşti. „în acest ca, o vom îmbunătăţi. Tot­ deoarece n-a fost racor­ condiţii bune, prezenţi nere a animalelor, îndeo­
interlocutorului. La turnă­ schimb, de dimineaţă, sîn­ odată, sîntem bucuroşi să dată la reţeaua electrică fiind, alături de îngriji­ sebi a tineretului bovin,
toria de oţel şi fontă, de tem 15 lucrători, ne spu­ constatăm cum deprind — aspect ce se cere re­ tori, inginerul şef şi pre­ este neeorespunzătoarc.
pildă, unde s-a pornit de nea turnătorul formator din zi în zi mai bine tai­ zolvat urgent. Pentru spo­
valabili
la zero, cum se zice, s-a Viorel Vasiu. Cu cîteva nele meseriei şi cum se rirea producţiei de lapte Concluzia ce se degajă din raidul nostru este nuarle
integrează
ti­
colectiv
în
ajuns azi — în mai puţin luni în urmă, unii nu vacile aflate în lactaţie- aceea că acolo unde se depun strădanii responsa­ latie dr
de un an de zile de la in­ ştiau prea multe despre neri cum sînt Ioan Adăs- trebuie să fie hrănite cu bile, rezultatele sînt bune. în unele unităţi însă se n ă va
turnarea fontei şi oţelu­ căliţci, Nicolae David, Ma- cantităţi mai mari de manifestă multe lipsuri în ce priveşte stabulaţia, evo­ stagna
trarea în funcţiune a pri-, rius Bota. De tineri tre­ deosebi
inului cuptor — la realiza­ lui. Experienţa noastră, a buie să ne ocupăm cu a- siloz. luţia producţiei de lapte, ordinea, disciplina ş.a. Or­ va fi i
C.A.P. Rişca. Se reali­
rea a peste 20 de repere celor mai vârstnici, i-a tonţie şi înţelegere“. zează o bună furajare şi ganelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor popu­ ninsori
Vin tul
lare,
conducerilor
unităţilor
le
revine
agricole
sar­
de piese turnate. Cum ? ajutat şi azi toţi ştiu cum Aşa şi trebuie înţelea­ îngrijire a animalelor, ceea cina dc a întreprinde toate măsurile pentru înlă­ din no
Prin muncă abnegantă şi să lucreze. Avem sarcini să şi realizată perfecţio­ ce explică starea bună de turarea aspectelor negative. turlle
d ea frr
inteligenţă creatoare. Mese­ importante, mult de lucru narea din mers... A oa­ întreţinere a întregului 15 gin
riaşi formaţi la şcoala Că- şi nu-i timp de instruire menilor, a producţiei... efectiv. Tineretul — con­ eal mi­
lanului sau a I.U.M. Pe­ specială. Unul învaţă de centrat în adăpostul din Brigada de reporteri cele n
nns 7
troşani au pus umărul vâr­ la altul, toţi ne perfec­ „ DUMITRU GHEONEA Rişculiţa — ţinut în sta- TRAIAN BONDOR, MIRCEA LEPADATU