Page 22 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 22
2 DRUMUL SOCIALISMUL*]
iteorientarea direcţiilor de acţiune şi perfecţionarea stilului
Telev
de muncă-în conformitate cu noile cerinţe ale acestui an
Teiojuni
Se poate spune că pen milarea în activitatea cu O.S.M. şi altele. Această leia — ea urmare a îmbu 20,20 Viaţa ci
tru organele şi organiza rentă a unor mărci noi de deplasare a centrului de nătăţirii sistemului infor zo.ne, ;ouiii -
ţiile'de partid, pentru toţi oţel şi tipodimensiuni de greutate a întregii munci maţional tehnico-economie s ibric fui
rul uaţi
comuniştii de . la Combi laminate destinate cu pre de partid în secţii şi sec — a facilitat găsirea în Rcporlaj
natul siderurgic Hunedoa cădere construcţiilor de toare, mai exact în mij comun a unor soluţii me 20,45 Tezaur 1
ra pregătirile pentru des- maşini, chimiei, energeti locul oamenilor, a dus la nite să ducă încă de pe raia (co
f ilş u rari a cor espu n zăt o a re cii, altor ramuri ale eco îmbunătăţirea simţitoare acum ia îmbunătăţirea ac 20,55 Cadran
(cotor)
a întregii 'activităţi şi, în nomiei naţionale. a activităţii organelor şi tivităţii într-o serie de 21,10 serial v
deplinirea sarcinilor anu In această perioadă de organizaţiilor de partid în probleme dc larg interes. lor) : ,
lui 1987 a început cu mul maximă importanţă pentru multiple planuri. Intre a- în contextul căutărilor, naturii“.
te zile înainte de înche soarta producţiei, comi cestea, implicarea mai res- . al eforturilor organelor şi 21,35 Timp al
făptuiri
ierea anului ce a trecut, tetul de partid, organiza- ponsabilă a cadrelor de organizaţiilor de partid de nare (o
în organizaţiile de bază, r la Combinatul siderurgic Tradiţie
în comitetele de partid Hunedoara pentru perfec Reportaj
au fost dezbătute şi anali VIAXA DE FABTÎB ţionarea muncii şi înfăp 21,50 Ţclejurn
zate în întreaga lor com tuirea importantelor obiec 22,00 închideri
mulul.
plexitate o largă gamă de tive ale acestui an, tre
probleme avînd drept scop buie subliniat şi faptul
principal antrenarea mai C.S. HUNEDOARA că s-au avut permanent
activă a comuniştilor, a în atenţie greutăţile şi lip ggAPK
cadrelor de conducere şi ţiile de bază promovează conducere şi specialiştilor surile întâmpinate anul
specialiştilor, practic a în un stil de muncă dinamic, în soluţionarea operativă trecut. Acestea au dimi
tregului colectiv pentru permanent ancorat în rea a măsurilor stabilite cu nuat potenţialul productiv BUCUREŞTI
5
realizarea încă din pri lităţile şi cerinţele unei prilejul analizelor, spori al colectivului ş au dus dioprograniui
Buletin do
mele zile ale acestui an activităţi tot mai eficien rea contribuţiei lor la gă la înregistrarea unor nc- Sfatul medicu
a obiectivelor stabilite. te. Acolo unde imperati sirea şi aplicarea cu mai realizări la fontă, oţel, la ordinea zilei
Măsurile şi răspunderile vele producţiei au cerut multă îndrăzneală a unor minate finite ş.a. La uzina tură; 7,00 I
7.30 Anul dc
1
stabilite vizează crearea au fost făcute la faţa lo soluţii noi — constituie ni . 1 bunăoară, organiza naiului 8. • (
unui climat optim de mun- ■ cului analize, şedinţe de materializarea unui dezi ţiile de partid, comuniştii — primele ra
ca, de ordine şi disciplină birou comune ale comite derat dc maximă impor au permanent în vedere citoreşti!;
presei ; 8,10 <
la nivelul tuturor verigi telor de partid şi c.o.m., tanţă pentru realizarea la că realizarea planului la iodiilor ; 8,05
lor organizatorice şi teh consultări şi dezbateri cu un înalt nivel calitativ a cocs este posibilă numai I.P.S.R.U.M. neva, secţia de reparaţii, l’rimeie auto ascultătorilor
făcut
II
cărora
capitală
au
lei In de ştiri
nologice, îmbunătăţirea organele de partid şi oa obiectivelor acestui an. în condiţiile asigurării rit basculante DAC, lucru. Membrii s-a formaţiei reparaţia reparaţii, con univers într-ut
intrat
in
şi
dc
îndrumării şi controlului menii muncii din diferite Dar nu numai atît. în mice şi în structura pro dusă de maistrul ioan Kacz, finalizează un asemenea au 10,45 Publici'
în secţiile de. producţie. domenii ale activităţii. A- treaga problematică le pusă a cărbunilor, a reac tovehicul. Komânla pilot
ai
S-a avut în vedere reali semenea acţiuni, ce şi-au gată de bunul mers al tre tivilor chimici, efectuării Interpreţi Moeuie
la un înalt nivel calitativ
Horia
zarea ritmică a producţiei dovedit deja o reală va burilor în 1987 a fost dez a reparaţiilor capitale şi l)in comoara
fizico industriale, a celei loare practică, au fost or bătută amplu, la un înalt lucrărilor dc întreţinere, Tabăra naţională de instruire 12,(o Formaţii
pentru export şi, pe a- ganizate la O.S.M. II, nivel de exigenţă şi răs respectării 'disciplinei teh reat"- ale Fest
„Cuita
(io
eeastă bază,' a programe Bluming, la secţiile laminor pundere, în adunările ge nologice. De asemenea, în a activelor pioniereşti nic. 13,00 1)
lor prioritare, inclusiv asi sîrmă II şi III, alimentarea nerale ale organizaţiilor treaga muncă a organelor * Rav.to.iurna’
de bază. De asemenea, în putului de neam dc ia vanpremieră
15.30
Carte
cadrul învăţământului po- şi organizaţiilor de partid Astăzi se încheie activi Sarmizegetusa şi dc la cele cinste cui
Fertilizarea naturală a ogoarelor - litico-idcologic, al au discu de 1 ii uzinele 2. şi.'3 a fost tatea taberei activelor pio ce se înscriu în noua eco 10,00 Radiojur
de.
naţionale
a.
instruire
ferm - orientată •*. spre asi
Publicitate; 1
individuale
fost
ţiilor
nomie a patriei :
uşoară cu Sti
abordate şi analizate do gurarea prin balanţă a u- niereşti, 'desfăşurată- în' Mare Retezat. Rîu . 17,00 Pentru ;
activitate ce nu cunoaşte, meniile fundamentale ale nei structuri ? . corespunză de "purtători al cravatelor Dezbateri de larg iote-, Antena sindic.
centrul - Deva. Peste 250
toare ..la. iphierenrile. apro-
Orele serii: *
cu
prioritare
programelor
-
al
cincinnlulu
privire la realizarea pro vizîoţmle, realizarea ..tutu roşii cu tricolor din ţară res pentru activele pio le rapoarte mu
in această perioadă, pauze ducţiei fizice, de a eficienţă, torea; temperaţurir medii " îi însoţesc au beneficiat,, organizate pe mai multe 10,20 Sport ; ;
şi cadrele -didactice - cate. ; niereşti clin ţară au fost
ror .măgurilor p'entrb creş-
tuturor
Şoferi,
(¡C
indicatorilor
cea
teme.
timp de o săptămînă, de
Cei ce muhcesg în agri Bine s-a acţionat pînă folosirea capacităţilor de a aerului insuflat şi’,’ res un. program cu reale , rus- . privind Aşa. a. fost con toni !; *- '(Rfi
preocuparea
pectiv, .hial Bâna" pregătire'
Radiojurnal;
;
cultură ştiu foarte bine acum şi în ce priveşte ad producţie, onorarea con a an.sambluriidr’.'de turna tur.i^ instructiv-educătive," j siliilor. şi comandamente-, Bestia dv. ;i
că -iarnă este anotimpul ministrarea cantităţilor de tractelor economice, atît re, respectarea^ “graficelor în cai;e -ş-au - reunit doZ- lor”..pioniereşti . pentru c- într-o oră; .23
23710
poetic;
•and au ioc ample 'acţiuni gunoi de grajd pe terenu cele interne, c.ît şi la ex de evacuare a cuptoarelor, baţeril'e vii. cu acţiunile 1 ducarea prin, şi pentru' te: 23,15 Nţ*
menite a asigura cele • mai rile cc urmează să se. cul port, aplicarea de noi teh . ('re.şt.e.i;ea,/,niyej.ului cojită- r recreative şi ' vizitele -"de muncă a şcolarilor pentru' zicală; 23.55b
;
bune condiţii pentru ob tive în primăvara viitoare nologii, 'reducerea consu tiv al- producţiei. - - 5 cunoaştere a prmcipaleloi creşterea răspunderii' faţă > Un do ştiri.
ţinerea de recolte superi c.u legume, cartofi, sfeclă murilor şi stocurilor şi Desigur, reorientarea di obiective economice, isto de învăţătură, pregătire
oare in anul în care am ş.a. La A.E.I. llia, la coo multe altele. De fapt, ur recţiilor dc acţiune şi rice şi culturale ale ju practică şi tehnică.
păşit de eurînd — aşa cum perativele agricole din mărirea realizării planului perfecţionarea stilului do deţului Hunedoara. „Am ,-,Succesele revistei", spec OlNElVţ
sublinia tovarăşul Nicolac lila, Bretea Mureşană, Bo se face zilnic, în practi muncă, conforme cu noile avut marca şansă de a fi tacolul colectivului Tea
Oeuuşescu, secretarul ge liră, Lăpuşnie, Roşeani, ca birourilor organizaţii cerinţe şi exigenţele aces alături de siderurgiştii Hu trului de stat de. estradă
neral al partidului, în cu- Sălciva ş.a., întreaga can lor de bază consacrîndu-se tui an, au fost făcute şi nedoarei în faţa cuptoare Deva, serile culturale au JJKVA : -A
vîntarea rostită la Plena titate de îngrăşăminte na de pe acum un astfel de la celelalte uzine ale com- lor incandescente în care întregit cu frumuseţi ar Pună de v
ra lărgită a Consiliului turale dusă în cîmp a fost stil de muncă, iar comi bmatului. In ansamblu, se plămădeşte oţelul, am tistice zilele taberei, iar tria); Cli-11 fi
Naţional al Agriculturii, împrăştiată, la această ac tetele de partid le anali toate vizează creşterea avut marea bucurie de a „Carnavalul pionieresc" de HUNEDOARA
mau slentri'
industriei Alimentaro, Sil tivitate fiind, mobilizat zează docadal, cu partici răspunderii şi competenţei urmări procesul de ¡elabo aseară, desfăşurat ia Sala — S <5 IrlI
viculturii şi Gospodăririi un mare număr de mem parea activelor de partid organizaţiilor, a comuniş rare a metalului româ sporturilor din Deva, a — A); Stop
masă
Apelor. Printre aceste ac bri cooperatori şi atelaje. şi a cadrelor de conduce tilor în conducerea între nesc şi dc a cunoaşte încheiat — prin parada Luptătorul (Modem
ţiuni se înscrie şi fertiliza- Sînt în C.U.A.S.C. Tlia şi re. Cunoaşterea operativă gii activităţi productive şi oamenii combinatului — măştilor, jocul inimioare (Flacăra); pr
de către toţi factorii din antrenarea întregului co Erou" — ne-au mărturisit lor, momente umoristice, rul şi ardclen
combinat, din uzine şi lectiv la realizarea sarei- . pionierii. Şi tot . cu bucu caricaturi, epigrame, tom PETROŞANI: o
fParîng);
C.U.A.S.C. ILIA secţii a structurii produc nilor acestui an. rie şi interes nq-au vor bolă .şi dans — o perioa doi grădinari
ţiei realizate, a nivelului bit despre vizitele In lo dă bogată, dintr-o vacan I-II (7 Noiei
tehnic şi calitativ al aces- VALENTIN NEAGU curile istorice ale încc- ţă de neuitat. vortismcntul
¡ ea naturală a ogoarelor — cooperative undo s-a ac T-II (Unirea) u
din
Bătălia
activitate în, care sînt an ţionat încă insuficient în tural) ; VUL
grenate. importante forţe această direcţie. La C.A.P. ACCENT părţii-e tempo
umane si mecanice din u- Burjiic, de pildă, deşi în De ce nu se caută soluţia cea mai la îndemină ? rille I-II i(I
nităţile ce aparţin Consi cîmp se află 600 tone gu PE REDUCEREA LONEA : Titei
nopţi
(Mineri.
liului- unic agroindustrial noi de grajd, încă nu a TERMENULUI De problema garnituri lor contractate am calcu — Spuneţi că aţi lucrat NOASA: .Sui
1
îlia. Din spusele tovară început împrăştierca a- lor de cauciuc pentru ca lat penalizările prevăzute cu matriţele beneficiaru extra tereştrii
URICA;
rese);
şului Virgil Hatfaludi, pre cestuia. La cooperativele DE REPARAŢII potele de armătură de lâ do legea contractelor". lui. Nu v-aţi confecţio Porumbescui -
şedintele consiliului unic, agricole din Gurasada, robinete, ziarul * nostru a Potrivit acestui- răspuns,, nat matriţe proprii ? (Retezat); Bl
am reţinut că, pînă în Lăsău ca şi la A.E.I. Oamenii muncii de la scris în mai multe rînduri. s-ar părea că I.C.R.M. a — Intr-o matriţă trebuie darmul şi ie.
(Steaua roşie)
;
prezent, în unităţile agri Grind această activitate secţia cuptoare-industriale, Şi vom mai scrie atâta făcut tot ce depindea dc investiţi bani. Ncayînd TIE : Artista,
cole din zonă s-au trans trebuie intensificată, în- din cadrul Combinatului. timp cît problema — mă ea în această problemă. Şi comenzi, nu avem justifi ardelenii (Pa
portat. în. cîmp 17 000 tone trucît cantităţile adminis siderurgic Hunedoara, a- runtă în sine dar foarte cetăţeanul ca-re are nevoie care spre a investi. fost şalsprezi
gunoi de grajd, au fost trate sînt mult mai mici qordă o importanţă deose importantă pentru cetă de garnitură inelară ce să Deci aţi putea pro ra); HAŢEG,
statuetelor Cb
administrate 15 250 do to dccît cele transportate, O bită bunei organizări a ţean — rămîno nerezol pună în locul ei, penaliză duse acele garnituri '! cia); BRAZI:
ne, fertilizîndu-se o su situaţie aparte o prezintă activităţii de revizii, re vată. . rile pe care, probabil, le seriile I-II;
prafaţă de 430 ha teren. cooperativa agricolă de paraţii curente şi capitale Ultima intervenţie a va plăti furnizorul din - Dacă ni s-ar coman Căutătorii de
Cele mai însemnate cân producţie din Zam. Uni la instalaţiile şi utilajele noastră pe această temă â Ploieşti ? da, am putea. Am dove l-iile I-II (Ca
tură); SIMER
ii taţi de îngrăşăminte tatea nu are bovine, ci de ia oţelării, fabrica de fost în ziarul din 6 de Răspunsul nu ne-a mul dit-o. rea n'ebună
transportate se înregistrea doar ovine, astfel că dis dolomită Zlaşti şi lamino cembrie 1986. La acea ţumit şi am parcurs încă' ■ Ne-am adresat tovarăşei ILIA : Vară
;
lă (Lumina);
ză la A.E.I. llia — 5 600 pune de cantităţi mici de rul de 800 mm. In cursul dată era vizat comerţul o dată un drum ştiut din Eleonora Oprea, preşedin Loto Prono ’1
tune, la cooperativele agri îngrăşăminte naturale. Este anului trecut, după cum care nu este în măsură să urmă cu doi ani. Cunos tele cooperativei, cu în rul).
cole de producţie din llia adevărat că saivanele oi ne-a informat tehnologul pună la dispoziţia cumpă când că la Cooperativa trebarea dacă vreo în
1 800 tone, Lăpuşnie — lor au fost curăţate şi gu Vasile Tausch, colectivul meşteşugărească „Progre treprindere do comerţ a
I 500 tone. Lăsau — 1660 noiul rezultat ţlus în cîmp, dc aici a redus termenele rătorilor aceste garnituri. sul" din Deva există o comandat cooperativei gar VREMI
tone, ca şi la unităţile din dar cantitatea este insufi dc repunere în funcţiune (Sînt, de fapt trei tipuri, secţie de producţie a arti niturile de cauciuc ine
cele
mai
fiind
deficitare
Teiu, Bretea Mureşană, cientă şi s-a fertilizat o a utilajelor din secţiile cele inelare). Cea mai în colelor din cauciuc, am lare. Răspunsul a fost
Ohaba şi altele. Demn de suprafaţă, mică de teren. amintite, după intervenţiile dreptăţită să răspundă la întrebat pe tovarăşul Au negativ.
Pentru azi:
reţinut este faptul că în * Ar fi bine — punem în efectuate, cu peste 1700 semnalul nostru era între rel Bălăşoiu, şeful com Nu spunem că I.C.R.M., fi geroasă, e
cooperativele agricole din faţa C.U.A.S.C. llia aceas de ore, fapt care a per partimentului producţie al principalul furnizor de riabil noaptea
Răduleşti, Ohaba, Teiu şi tă. problemă — dacă coo mis- oţclarilor huneddreni prinderea comercială cu cooperativei, dacă secţia mărfuri de acest fel ar cursul. ;lei. T
altele, o marc cantitate de perativa din Zam ar fi a- să elaboreze însemnate ridicata pentru produse, respectivă produce sau a ţine cu dinadinsul să pro ninge." Vîntul v
pînă la moder
îngrăşăminte naturale s-ă jutată să-şi procure gunoi cantităţi de oţel în plus. îfîeialochimice. Şi iată ce produs asemenea garni ducă cumpărătorilor bă torul nordic,
dus in cîmp cu atelajele de grajd de la unităţile ne răspunde : „Aceste gar turi. taie de cap. In proble turile minime
unităţilor şi ale membri agricole din jur, eventual în paralel cu această ac nituri nu se produc în — Ca urmare a Inter ma în discuţie însă este prinse între r
lor cooperatori. In prezent de la complexele pentru tivitate, în anul trecut s-a jucleţul nostru. Avem con venţiei ziarului de acum evident că nu a căutat minus 15 grae
maxime între
formaţiile de mecanizare vaci cu lapte. Unitatea din pus accentul pe recupera tract pentru ele cu între aproape doi ani, ni s-a a- calea cea mai directă de şl minus 6 gr
special alcătuite de S.M.A. Zam are în cultură legump rea şi refolosirea unor prinderea judeţeană de dresât cu o comandă rezolvare. Şi nu numai
La munte,
llia acţionează la A.E.I. rădăcinoase, sfeclă ş.a., ce ^materiale în producţie, prestări servicii Ploieşti G.I.G.C.B. Ne-a pus la problema garniturilor se roasă, cu cc
Grind, la unităţile coope au nevoie de un strat fer cum sînt cărămizi bazice, care însă, cu toate inter dispoziţie şi matriţele. Am poate soluţiona pe plan Temporar va
ratiste din Burjuc, Dobra til de bună calitate care cărămizi şamotă, fier vechi venţiile noastre, nu a li confecţionat ' clin. fiecare judeţean ci şi a altor moderat din
nordic. Local
.şi Sălciva, unde mai sînt se poate realiza doar prin şi altele, a căror valoa vrat nici o bucată în tip câte 5 000 de bucăţi, „mărunţişuri" atît de ne nala ceaţă, c
de transportat mici can administrarea de îngrăşă re a depăşit o jumătate cursul anului 1986 moti- le-am livrat' şi' altele nu cesare în gospodărie. de chiciură.
tităţi de îngrăşăminte na minte naturale. de milion de lei. (Vasile vînd lipsa de cauciuc. ne-a mai comandat ni
turale. TRAIAN BONDOR Grigoraş, corespondent). Pentru nelivrarea produse meni ION CIOCLEI
»