Page 25 - Drumul_socialismului_1987_01

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ I
Primele zile ale anului —

primele succese în producţie

— întreg colectivul a-
Rezultate de bun telierului mecanic, con­ constructorii dc obiecti­
ve hidroenergetice tre­
S O C I A L I S M U L augur în producţia Bîcîiu (întreţinere) şi Au­ buie consemnat chiar de
dus de sing. Vaier Mi-
Emilian
clăuş,
cronicile de muncă
maiştrii
de- materiale
acestui început de an.
Cu puţine zile mai înain­
refractare
Fofiu
rel
ter­
(centrala
lui dc-al doilea an al ac­
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC;: Ieri am telefonat la mică), alţi mulţi oameni te — deci, în ajunul ce­
care plămădesc cu hăr­
Fabrica de produse re­ nicie produsele refracta­ tualului cincinal — con­
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N fractare Baru, unitate al re pentru siderurgia ro­ structorii din „ostrovul
cărei colectiv a acţionat mânească. hărniciei" au încheiat
întotdeauna la înaltele lucrările de suprastruc­
temperaturi ale dăruirii Succese consemnate tură. a fost montat
Anul XXXIX, nr. 9 066 SIMBÂTĂ, 10 IANUARIE 1987 4 pagini - 50 bani şi abnegaţiei muncito­ pod rulant, iar acum, în
reşti. Nc-a răspuns ing. pe Rîu Mare, prima decadă a
Silviu Popa, directorul la lucrările din aval s-a finalizat şi
fabricii : rea centralei.
Drumul rezultatelor bune in noastră este de mare im­ O veste îmbucurătoare — Trebuie evidenţiaţi
unitatea-
—
Pentru
portanţă funcţionarea i- primită dc pe Rîu Mare. în primul rînd — a men­
producţie continuă termice care a asigură e- de la ing. Florin Man- ţionat interlocutorul
centralei
reproşabilă
dulgherii din brigada
dai, şeful brigăzii nr. 5
nergia termică necesară, Ostrov: s-a terminat în- Constantin Alexa,
— In 1984, după ce cu minei: „După ce am de­ netă, la productivitatea apa caldă pentru oameni , chiderca centralei hi­ au montat
puţin timp înainte intrase păşit greutăţile inerente valorică a muncii şi la şi- producţie. Din aceas­ ra, sudorii coordonaţi
în exploatare zăeămîntul începutului intrării în economiile la 1 000 lei tă cauză am luat legătu­ droelectrice Ostrovu Ma­ maistrul Traian Iosub —
Coranda, a fost pusă în funcţiune a noilor capa­ producţie, marfă. ra cu factorii responsa­ re şi a fost predată la dintre care îi amintim
funcţiune noua uzină de cităţi, începînd cu tri­ Anul care a început pune bili din Valea .fiului ca­ montaj în vederea echi­ pe loan Tofan, Aurel
preparare a - minereurilor mestrul al doilea din 1985, în faţa colectivului minei pării şi punerii în func­
de la Certej, întregind colectivul unităţii noastre sarcini de producţie şi mai re ne-nit asigurat că ţiune. Truşcscu, Tiberiu Sila-
vom primi în aceste zile
astfel în mod substanţial • s-a înscris pe' drumul re­ mobilizatoare. Ele au fost ghi. loan Iacoboni —
de
necesară
capacitatea de 'producţie zultatelor bune şi foarte abordate din primele zile cantitatea pentru centrala Succesul obţinui de mul
huilă
a unităţii noastre — ne bune în producţie. Mobi­ cu încrederea fermă că pot
spunea ing. loan Bîrsan, lizaţi permanent de comu­ fi îndeplinite în mod termică. Datorită efortu­
directorul Minei Coranda — nişti. oamenii muncii dc exemplar. „Aplicarea unor rilor depuse, toate’ sec­
metode de lucru avansate toarele productive au
funcţionat
corespunzător
în
împuşcarea
carieră
—
Fa.tri ei — cit mai ” cu trepte de 15 m, dero- la acest început de an.
carca prin împuşcări ma­ — Faptul că aţi men­
multe minereuri î sive cu galerii de, minare, ţinut ritmul pe fluxul
dc producţie' în ce s-a
trecerea la exploatarea ză-
concretizat ?
cămîntului de la Bocşa
Certej. Activitatea noastră la Mina Corahda-Certe.j prin carieră, în locul ce­ — S-au livrat deja că­
căpăta astfel un grad su­ au reuşit să încheie ulti­ lei prin subteran — vor tre două mari unităţi
perior de complexitate şi mul an al cincinalului tre­ permite creşteri accentua­ siderurgice ale ţării (Hu­
dezvoltare. Eram con­ cut cu realizări notabile te ale productivităţii mun­ nedoara şi Galaţi) circa
ştienţi că şi sarcinile de şi să facă din primul an cii şi producţiei", aprecia G9 tone de cilindri „Că",
producţie vor creşte, vor al cincinalului 1986—1990 ing... Petru Ianoşi, şeful precum şi 88 tone cără­
fi mai importante, ur- momentul afirmării depli­ sectorului carieră. „Tot­ mizi pentru oale dc tur­
mînd să extragem şi să ne a înaltei responsabili­ odată, punerea în eviden­ nat. La C.S. Hunedoara
valorificăm cantităţi tot tăţi cu care au trecut la ţă, în cursul-anului trecut, s-au expediat, de aseme­
mai mari de minereuri înfăptuirea măreţelor o- a noi panouri în orizon­ nea, 102 tone de plăci
complexe. Dincolo de toa­ biecţive stabilite de cel turile — 120 m şi — 80 m, tcrmoizolante. Secţia preparaţle n Ţcsă torlei Ue mutase din peva.
caracterizează,
urz.ltoarea
o
care
te acestea, ni se oferea de al XlII-lea Congres ritmurile înalte în care — Ce oameni pot fi c- C’u priceperea prelucrarea unul nou lot de fire la Marin
ma­
pregăteşte
Cosltn
prilejul să demonstrăm al partidului". lucrează echipele conduse videnţiaţi ? * • şina de reunit.
concret întreaga noastră De la ing. Valeriii Costa, de Constantin Maxim,
capacitate de mobilizare, şeful biroului producţie, Gheorghe Ccrnescu şi Fe-
valoarea . reală a colecti­ am reţinut că in 1986, toţi renez Marton, care pregfe
vului minei. Acum, după indicatorii economici au. tesc pentru intrarea în •
trecerea lui 1986’ şi-intra­ fost realizaţi şi depăşiţi, exploatare alte panouri în
rea în cel de al doilea ceea ce le dă dreptul mi­ orizontul — 40 m, precum din filmul românesc „Ora­ doara. Petroşani, Laponi, •
an ai actualului cincinal, nerilor şi preparatorilor şi stadiile avansate de şul văzut de sus“. Brad, Orăştlc, Haţeg şl Xlia
dezbateri pe probleme ale
pot spune cu toată con­ de aici să fie cu adevă­ ■ CONSFĂTUIRE. Ieri a muncii politico-educative
vingerea că minerii şi pre­ rat mulţumiţi de felul cum MIRCEA DIACONU avut loc la Deva . o consfă­ desfăşurate îu şcoli. La
paratori de la Coranda — au muncit anul trecut, cînd SB DEZBATERE. I.a Casa tuire cu tema şi „Educaţia dezbaterile, care continuă şl
azi, participă educatoarele,
moral-cetăţenească
juri­
Certej şi-au probat din şi-au depăşit prevederile (Continuare în pag. a 3-a) de cultură a sindicatelor din dică a tineretului — obiec­ învăţătorii şi profesorii din
t
pentru
plin posibilităţile. de plan la producţia marfă Călan a avut loc o dezba­ tiv i m p o r t a n organizaţiilor învăjămîntui generai şl li­
activitatea
ceal din judeţ.
prof.
Pe­
condusă
de
tere,
Optimism, încredere şi cu 36 milioane lei, la tru Bora, preşedintele Co­ U.T.C.“. înscrisă în ansam­
Bl
INTENSI­
CURSURILE
neascunsă mîndrie am des­ plumb cu 469 tone, la zinc mitetului orăşenesc de cul­ blul acţiunilor de consacrate VE ALE ŞCOLII POPULARE •
de
Gr,
a
ani
aniversării
prins şi din cele spuse de cu 155 tone, ia cupru cu ÎN ZIARUL DE AZI ; tură şl educaţie socialistă. la crearea U.T.C. şl a 30-a DE ARTA s-au desfăşurat,
Dezbaterea,
presti­
dedicată
săptă-
la
înfiinţarea
la
maistrul electromecanic 33 tone, la sulf cu 2 432 gioasei personalităţi a lovu- aniversare do manifestarea s-a mînă. Deva, în această Corni- •
organizate
de
U.A.S.C.K.,
râşei Elena Ceauşcseu a re­
Adrian Gligor, secretarul tone. însr însemnate sporuri ■ „Ritmuri hunedore- • levat prodigioasa sa activi- constituit într-o autentică totul judeţean de cultură şl
tone.
dezbatere
comitetului de au obţinut şi la producţia ne" tnte pc tărîm politie şl ştlln- invitaţie Jtt dintre cele asu­ educaţie socialistă prin Cen­
mai
uneia
pra
a
trul
crea­
îndrumaro
do
(pag. a H-a) • ţiiie. Tot aici, formaţiile importante laturi ale activi­ ţiei populare şl a mişcării
artistice — muzicale şl co­ tăţii ¡n rîndurlle tineretului. artistice de masă fi Şcoala
■ învăţămîntul agro­ regrafice — nie nşczflmîntu- populară tio artă Deva, •
zootehnic de masă : • lui de cultură au susţinut ■ SPECTACOL. Clisa de cursurile au fost structura­
un spectacol omagial. cultură din Deva a găzduit te pe patru secţii: teâlru-
• Accent pe aplica­ spectacolul cu piesa „Aceşli montaje, brigăzi artistlce-
MEDALION
■I
ţiile practice, pe va­ TOGRAFIC. ,.Chipul CINEMA­ îngeri trişti“ de D. Ii. Fo- grupurl do satiră şt umor,
femeii
dc
co­
muzică,
lorificarea mai bună oglindit în filmul românesc“ peseu. Interpretată de tea­ coregrafie de şl îndrumarea bene­
studioului
lectivul
ficiind
unor
a potenţialului uni­ a fost tema medalionului tru „Juvenis“ ni Casei do recunoscuţi specialişti In
tăţii organizat la cinematograful cultură Deva, piesa s-a domeniile respective.
„Modern“ din Hunedoara. bucurat de un binemeritat
• Dezbatere antre­ Acţiunea, atractiv realizata succes.
nantă, cu reale va­ de prof. Stela Tctileanu şi
ai MUNCA POLITICO-E
lenţe calitative • prof. Marla Bencscu, a fost DUCATIVA IN ŞCOLI. Ieri
■ Semnal întregită inspirat cu scene au începui la Deva, Iluue-
Accent pe aplicaţiile practice, pe Dezbatere antrenantă, cu
valorificarea mai bună
reale valente calitative
a potenţialului unităţii
In cercul de învăţămînt cercului respectiv - la
La cercul pentru cultu­ Dc remarcat faptul că agrozootehnic de masă cercul nostru sînt cuprinşi
ra plantelor de cîmp con­ lectorul s-a . îngrijit şi a pentru lucrătorii din sec­ atît membrii - cooperatori
dus de Cornel Tărăpoan- reuşit să ’imprime; ca şi torul vegetal al C.A.P. din brigada Peştişu Mic,
că, inginerul şef al C.A.P. cit si din brigada Josani.
Rapoltu Marc, joi s-a dez­
bătut tema „Folosirea se- învăţămîntul agrozootehnic de masă Şi atunci s-a stabilit ’ ca
dezbaterile să se ţină, al­
minţelor din soiuri şi hi­ ternativ, în ambele sate".
brizi zonate, cu potenţial
ridicat de producţie". Dez­ la lecţiile antei ioare, un Pcştisu Mic s-a dezbătut De la început trebuie
baterea a avut ioc 7a pronunţat caracter practic joi, 8 ianuarie a.c., cea să subliniem prezenţa'bu­
la
temei aflate în dezbatere, de a şasea temă — „Teh­ nă la învăţămîntul agro­
punctul de informare şi şi care ă fost un dialog fruc­
documentare, amenajat la tuos cu cooperatorii, ho- nologia cultivării porum­ zootehnic. Pc lingă coope­
la
sediul C.A.P., într-o am­ tărindu-se pe loc' .măsuri bului". Dezbaterile au a- ratorii înscrişi la curs; au
bianţă plăcută, unde slnt ce vor conduce cu 'sigu­ vut loc, de această dată, ţinut să participe şi alţi
prezentate sugestiv prin ranţă în acest an la spo­ într-o sală de clasă a şco­ locuitori ai. satului, inte-
grafice, fotografii şi alte
I.P.S.R.U.M. Deva, secţia reparaţii. Lucrările lot mai materiale cerinţele noii rirea producţiilor la hec- lii din satul Josani. De
complexe care se execută aici solicită şl măiestria pro- noii TRA1AN BONDOR,
festónala a muncitorului ’ lorlcă Andrei. revoluţii agrare, evoluţia N. T1RCOB ce ? „Deoarece — preciza MIRCEA LEPĂDATU
Foto N. GHEORGHIU producţiilor .şi dezvoltarea Ileana Radu, in gin esrul şef
cooperativei agricole. . (Continuare >ri pag. a 3-a) al ’ cooperativei, lectorul (Conliţmare în pag. o 3-a)