Page 30 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 30

DRUMUL SOCIALISMULU


                          Ritm şi calitate ia lucrările de revizii                                 Să sporim calitatea şi eficienţa


                            şi reparaţii ale utilajelor agricole                                                   întregii activităţi

                 llotărîţi   să   traducă   în   pundere  la  o  combină  au­  Lai,   Ioan   Buda,   Simion      instructiv-educative                                                11 D
               viaţă   ideile   şi   sarcinile   topropulsată.   Gligor   Trif,   Olea,  care  sînt  fruntaşi  şi
                cuprinse   în    cuvînta-   unul   din   meseriaşii   cu   pe  ogoare,  atunci  cînd  ies                                                                       11,30 Tek
               rea   tovarăşului   Nicolae   mare   experienţă,   om   de   cu  plugurile,  discurile  sau   (Urmare din pag. 1}  todico-pedagogic,   printr-o   ce  se  mai  întîlnesc  în  acti­  11.35 I.ur
                                                                                                                                                                                  *  Tele
               Geauşescu,   secretarul   ge­  bază   în   această   unitate,   semănătorile  în  cîrnp,  s-au             sistematizare  clară  a  esen­  vitatea  unor  cadre  didactice   ghl(
               neral  al.  partidului,  la  Ple­  ţinea  să  sublinieze  că  pre­  detaşat   prin   hărnicie   şi   derne,  reuşind  să  sporească   ţialului,  prin  realizarea  unei   şi  să  dăm  un  caracter  con­  „Ra
               nara   lărgită   a   Consiliului   ocuparea  de  căpătîi  a  ce­  răspundere şi în atelier".  interesul  şi  participarea  ele­  legături  mai  strinse  a  cu­  cret  şi  responsabil  muncii   12.10  Din
                                                                                                                                                                                    culi-
               Naţional   al   Agriculturii,   lor   care   execută   repara­  .   Maşinile   fitosanitare   se   vilor la propria lor Instruire.  noştinţelor  predate  cu  viaţa   desfăşurate  de  fiecare  om   lor).
               Industriei   Alimentare,   Sil­  ţiile  şi  reviziile  combine­  revizuiesc   şi   repară   la   în  sprijinul  Integrării  şcolii   şi producţia.  al şcolii.       Iar?
                viculturii   şi   Gospodăririi   lor,   tractoarelor   şi   celor­  formaţia   din   Romoşel.   cu  cercetarea  şi  producţia   Analizele  asupra  activită­  Pentru   transpunerea   în   13.00  Alb
                                                                                                                                                                                    (P.<
               Apelor,   din   decembrie   lalte   utilaje   agricole   este                    a  venit,  mai  mult  în  acest   ţii  trimestrului  I,  ce  se  vor   viaţă   a   sarcinilor   stabilite   *  Nin:
               1986,  mecanicii,  mecaniza­  calitatea   execuţiilor!   „Noi   Mecanizatorii   Ştefan   Ţigu,             desfăşura  între  19-31  ianu­  de  Congresul  al  Xlll-lea  al   por
               torii  şi  specialiştii  de  la   sîntem  cei  care  lucrăm  cu   Ioan   Ştefan,   Ioan   Oprea   trimestru,  şi  buna  organi­       partidului   şi   de   Plenara   al
                                                                                                                                            generale
                                                                                                zare  şi  desfăşurare  a  acti­
               S.M.A.   Geoagiu   sînt   an­  aceste   utilaje   pe   ogoare   şi  alţii  au  încheiat  lucră­  vităţii  practice,  la  care  se   arie   in   adunările   didactic,   Consiliului  Naţional  al  Ştiin­  *  Con:
                                                                                                                                                                                    lai
                                                                     rile  ia  14  din  cele  22  uti­
                                                                                                                                personalului
                                                                                                                          ale
               gajaţi   în  această  perioadă   în  campaniile  agricole  —                                                                          ţei  şi  Invăţămîntuluî,  trebuie   trap
               cu   toată   răspunderea   şi   spunea  el  —  iar  de  modul   laje  aflate.  în  parc  la  re­  adaugă  şi  predarea  conco­  se   cer   temeinic   pregătite,   să  acordăm  o  atenţie  deo­  nă
                                                                     vizuit şi ■ reparat.
                                                                                                mitentă,  in  majoritatea  licee­
                                                                                                                          realizate  sub  semnul  unei
               competenţa   profesională   la   în  care  ne  facem  datoria                   lor,  a  disciplinelor  de  cul­  înalte  exigenţe  şl  al  respon­  sebită  îmbunătăţirii  .  muncii   « Pun
                                                                                                                                                                                    Şl
               repararea  şi  revizia  utila­  acum,   depinde   calitatea   Nu   putem   omite   faptul                                             de  educaţie  prin  implicarea   *  Des
               jelor agricole din dotare.  muncii   noastre   din   pri­  că  în  paralel  cu  activita­  tură tehnică.  unor   re­  sabilităţii  .ce  revine  fiecărui   directă  —  alături  de  orga­  *  Tabi
                                                                                                                                     şcolii.
                                                                                                                                  al
                                                                                                      obţinerea
                                                                                                                          slujitor
                                                                                                                                            Progra­
                                                                                                 La
                                                                                                                                                                                    Nai
                 —  Pentru  ca  activitatea   măvară   pînă   în   toamnă".   tea  de  reparaţii  se  acţio­  zultate   superioare   anilor   mele  de  măsuri  ce  se  vor   nizaţiile  de  copii  şi  tineret,   *  Em:
               să  se  deruleze  în  ritmu­  La  aceste  vorbe,  mai  a-   nează   intens   în   vederea   precedenţi   a   contribuit   şi   adopta   trebuie   să   vizeze,   familie  -  a  tuturor  cadre­  *  Toii
               rile  planificate,  să  ne  pu­  inintim   doar   faptul   că   recuperării   şi   recondiţio-   preocuparea  cadrelor  didac­  în   primul   rînd,   creşterea   lor  didactice  în  conceperea,   spoi
               tem  înscrie  cu  toate  repa­  pînă  la  zi  aici  au  fost  în­  nării   unor   piese   de   tice,   a   organizaţiilor   de   calităţii   muncii   desfăşurate   pregătirea  şi  finalizarea  ac­  ’ * I.a  1986
               raţiile  în  grafice  —  arăta   cheiate   reparaţiile   la   şase   schimb  şi  subansamble  de   copii   şi   tineret,   familiei,   cu  elevii,  în  sensul  orga­  ţiunilor  stabilite  prin  pro­  lăte
               inginerul   Virgil   Tudan.   combine  din  cele  18  pla-   la   maşinile   agricole.   La   pentru   creşterea   eficienţei   nizării  lecţiei  de  aşa  ma­  gramele   de   activităţi.   fn   *  Pun
               directorul   staţiunii   —   am   nifidate  a  fi  reparate  pî­  S.M.A.   Geoagiu   există   o   muncii   politico-edîicative   nieră  incit  aceştia  să  plece   noul   trimestru   ele   trebuie   Rep
               grupat   utilajele   pe   secţii   nă la 31 martie a.c.  bună  experienţă  în  aceas­  desfăşurate   cu   elevii.   S-a   cu   principalele   cunoştinţe   să  cuprindă  manifestări  cu   *  Dlu
                                                                                                                                                                                    trie
               şi   ateliere   specializate   pe   Reparaţiile   curente   şi   tă   privinţă,   anul   trecut   pus   accent   pe   valorifica­     un  bogat  conţinut  tematic   11.50  Ins
               tipuri   de   maşini.   Acest   reviziile   la   tractoare   se   valoarea   economiilor   rea­  rea   elementelor   formativ-   însuşite încă din clasă.  şi  un  pronunţat  caracter  mi­  tim
                                                                                                                                                                                    n in
               lucru  no  permite  pe  lîngă   efectuează   în   atelierele   lizate   prin   recondiţionări   educative  ale  fiecărei  lecţii,   Fiecare  învăţător,  profesor,   litant,  cu  ecou  în  educarea   19.00 Tel
                                                                                                                                            trebuie
               operativitate  în  execuţii  şi   secţiilor   de   mecanizare   ridieîndu-se  la  1,2  milioa­  s-a  acordat  o  atenţie  spo­  inginer  şi  maistru   eficienţa   politică,   ideologică,   ştiinţi­  19.15  Tai
                                                                                                                                        că
                                                                                                                          să
                                                                                                                              înţeleagă
               ridicarea   calităţii   repara­  din  Aurel  Vlaicu  şi  Geoa-   ne  lei,  cu  mult  peste  pre­  rită  stabilirii  .tematicii  ore­  muncii  sale  se  măsoară  prin   fică,   moral-cetăţenească   şi   lor)
               ţiilor   şi   reviziilor.   Astfel.   .giu.  La  nivel  de  staţiune   vederi.  Şi  in  acest  an  lu­  lor  de  dirigenţie,  în  raport   gradul   de pregătire  a  ele­  patriotică  a  elevilor,  în  lăr­  var
                                                                                                                                                                                    tele
               In  atelierul  mecanic  al  u-   trebuie   să   fie   puse   la   crurile   au   pornit   pe   un   cu   cerinţele   concrete   ale   vilor,   raportat   la   cerinţele   girea  orizontului  lor  de  cu­  19.35 Cîn
               nităţii   noastre   o   echipă   punct   74   de   tractoare.   făgaş bun.      fiecărui   colectiv   de   elevi,   programelor   şcolare,   prin   noaştere,   în   dezvoltarea   (co
               compusă   din   10   oameni   Vor  fi  gata  ele  pentru  a   Deci,   putem   afirma   cu   s-a   manifestat   mai   multă   comportamentul   civico-mo-   pasiunii   pentru   creaţie   şi   rea
                                                                                                                                                                                    mit
               execută  reparaţiile  la  com­  porni   pe   ogoare   la   de­  certitudine   că   la   S.M.A.,   grijă   pentru   organizarea   ral  al  fiecărui  şcolar  încre­  cercetare.  20.15 FII:
               binele C 12.               clanşarea   campaniei.   de-   Geoagiu  ’  se  acţione'ază  cu   eficientă  a  activităţilor  des­  dinţat  să-l  instruiască  şi  să-l   Consiliile   de   conducere   lor;
                 într-adevăr,   pe   mecani­  primăvară   ?   „Cu   certitu­  răspundere  pentru  ă  -pune   făşurate  cu  elevii.  Urmare   educe.   Conducerile   de   din  unităţile  de  învăţămînt   21.10 Fe<
                                                                                                                                                                                    (co
               cii   Gligor   Trif,   Cornel   dine   —   răspundea  direc­  bazele  recoltei  viitoare,  a-   a  influenţelor  educative,  s-0   şcoli   şi   şefii  de  catedre   trebuie  să  organizeze  în  aşa   '21.50 Te1
               Dumitru  şi  ceilalţi  din  for­  torul  staţiunii.  Pînă  acum   si'gurînd  buna  '  funcţionare   îmbunătăţit  atitudinea  elevi­  trebuie  să  acorde  mai  mul­  fel  activitatea  încit  să  rea­  22.00  tnc
               maţia  coordonată  de  Iosif   au   fost   reparate   aproape   a  tractoarelor  şi.  maşinilor   lor  faţă  de  muncă  şi  învă­  tă  grijă  conţinutului  activi­  lizeze  unitatea  de  acţiune  a   mu
               Cristea,   şeful   atelierului,   jumătate   din   ;    tractoarele,   agricole.'  ţătură,   s-a   redus   numărul   tăţii  planificate  în  ziua  me­  tuturor   factorilor   educaţio   (.UNI
               i-am  găsit  la  datorie  mun­  prevăzute.   Mecanizatori   ca                  elevilor  cu  nota  scăzută  la   todică,   să îndrume   atent  nali,  iar  directorii  de  şcoli
               cind cu hărnicie şi răs­   Nicolae Potinteu. Aurel           MIRCEA LEPĂDATU                                                                                     2"/)0 Tel
                                                                                                purtare  şi  s-a  întărit  ordi­  fiecare   cadru didactic   de  au  datoria  să  îndrume  şi  să   20,20 Ori
                                                                                                                                                                                    ştii
                                                                                                nea  şi  disciplina  in  unită­  specialitate  şi  în  mod  ex­  controleze  permanent  şl  exi­  20.35 Te;
                                                                                               ţile şcolare.              pres  pe  cele  mai  tinere,   gent   îndeplinirea   sarcinilor,   (co
                                                                                                 Dezbaterile  care  au  avut   fie  prin  asistenţe  la  clasă,   pentru  a  imprima  în  rîndul   20.50 lto;
                                                                                               loc  in  zilele  de  9  şi  10  ia­  fie   prin   organizarea   unor   cadrelor   didactice   răspun­  lor
                                                                                                                                                                                    Ep
                                                                                                nuarie  a.c.,  cu  toate  cadre­  lecţii   model  sau  ă  unor   dere  faţă  de  calitatea  mun­  21.50 Te
                                                                                                le  didactice  din  judeţ,  au   dezbateri  pe  problemele  me­  cii.  Dispunem  de  toate  con­  22.00 Ini
                                                                                                subliniat   necesitatea   de   a   todologiei  şi  tehnologiei  lec­  diţiile  pentru  ca,  în  trimes­  mi
                                                                                                se  acorda  toată  atenţia  atît   ţiei,  care  sînt  considerate,  pe   trul  în  care  vom  păşi  mîine,
                                                                                               creşterii   eficienţei   muncii   bună  dreptate,  formele  de   să  obţinem  rezultate  pe  mă­
                                                                                                politico-educat've   desfăşu­  bază  ale  procesului  de  in-,   sura   exigenţelor   pe   care
                                                                                                rate  ■  cu  elevii,  cit  şi  spo­  văţămînt.       partidul   le   pune   în   faţa
                                                                                               ririi   densităţii   şi   gradului   Este  necesar  să  realizăm   şcolii   şi   pentru   care   se
                                                                                                                                                                                 DEVA
                                                                                               de  accesibilitate,  a  lecţi-lor,   un  front  comun  pentru  în­  cere  fiecărui  dascăl  pasiu­  Pana
                                                                                                printr-o  mai  bună  pregătire   lăturarea  formalismului,  im­  ne,   perseverenţă,   dăruire   (rin); (
                                                                                               a acestora sub aspect me-  provizaţiei şi superficialităţii  în muncă.           HUNEC
                                                                                                                                                                                rnancto
                                                                                                                                                                                —  scrii
                                                                                                                                                                                -   A);
                                                                                                                           Cetăţeanul  fată în fată                             masă
                                                                                                                                                                                Luptătc
                                                                                                                                                        9                9      (Flacăr.
                                                                                                  I.M.  J’aroşeni.  La  „fîn-                                                   rul  şl
                                                                                                 lina“   de   lumini   a   mi­          cu ei însusi                            PETRO
                                                                                                                                                                                (Parîng
                                                                                                 nei,   irei   lucrătoare   se                                9                 doi   gri
                                                                                                 îngrijesc   de   lămpile   mi­                                                 1-11  (7
                                                                                                 nerilor.   Sînt   Daniela   •   Activistul  obştesc.  Dc   le-am  închis  doar  la...  fi­  - ”ertism
                                                                                                 Vlcol,   Mariana   I.upa   ţi   34 de ani, Pompilia Benea  gurat),  nu  am  linişte  dorit   ■i a
                                                                                                                                                                                 jtâlla
                                                                                                 Colina Fotache.         T  clin  Simeria  face  cunoş­  atunci  cînd  îmi  ştiu  stra­  tural) ;
                                                                                                                          tinţă  şcolarilor  cu  primele   da,   frumoasă,   oraşul   pri­  părţlre
                                                                                                                          taine   ale   alfabetului.   în   mitor". .           riile 1-
                                                                                                                          afara muncii la clasă cu     Ce  stă  la  baza  afirma­  LONEA
                                                                                                                                                                                nopţi
                                                                                                                                                     ţiei
                                                                                                                                                                         Petru
                       Un avans bun în producţie,                                                                        ' cei 36 de şcolari din clasa  Cristea?   cetăţeanului   .mobi­  LA: F
                                                                                                                                                              Iniţiativa
                                                                                                                         ■  I  (în  acest  an  şcolar  a,  luat
                                                                                                                                                                                le (Mu
                                                                       „Ei au împlinit rostul şi ¡                        în  primire  o  nouă  serie),   lizării   locuitorilor   străzii   NOASA
                                                                                                                                                     „Decebal",
                                                                                                                                                                    participarea
                            care poate fi mărit                     i                                                  v  inimoasa  cu   învăţătoare   clasa   împreună  -cu  ei  la  impor­  extrale
                                                                                                                                               lu­
                                                                                                                                                                                resc);
                                                                                                                                     cei
                                                                                                                          crează
                                                                                                                                          din
                                                                    j trăinicia căminului nostru“ !                       a  V-a,  de  la  Şcoala  ge­  tanta   acţiune   de   redare   Poruml
                                                                                                                                                                                (Reteza
                  (Urmare din pag, 1)    destinate   industriei   mi­                                                 \   nerală   nr.   1,   lucru   de   circulaţiei   —   după  intro­  darmul
                                                                                                                                                                                (Stenul
                                         niere,   sînt   celulele   cu   ţ (Urmare din pag. 1}  patru  camere,  din  Aleea  l   rrună,   împletituri,   iar   ca   ducerea   reţelei   ele   apă   BARZA
               tivităţii   de   modernizare   a   turboagitaţie  de  2,8  şi  5                Progresului,  Deva,  in  zona  I   preşedintă   a   comisiei   de   potabilă  —  a  acestei  im­  norii!);
               fluxurilor,   introducerii   de   mc,   iar   pentru   producţia   de  la  începutul  căsniciei.   verde  din  faţo  casei  şi-n  1   femei   constituită   la  nive­  portante   artere,   a   oraşu­  tista,
               noi  tehnologii,  mai  bunei   proprie  —  în  scopul  creş­  N-am  avut  ciflva  ani.  Ne   grădina  cu  straturi  şi  viţă  ţ   lul   unităţilor   şcolare   din   lui,  procurarea  pietrei  ne­  Icnii (
                                                                                                                                                                                şuispre
               organizări  a  muncii  in  sec­  terii  în  continuare  a  pro­  şi  speriasem  şi  ne  încerca  de vie din spatele blocu- i  oraş,   organizează   pentru   cesare  pavării  ci  pc  încă   GEOAC
               ţii  şi  ateliere,  cit  şi  a  mo;   ductivităţii   şi   a   calităţii   un  sentiment  $t aniu  de   Iul  toate  sînt  orinduite  cu  Ui  I .   ele   şi   împreună   cu   ele   ISO de metri.  trillca
                                                                                      r
               bilizării  oamenilor  la  rea-   produselor   —   dispozitivele   neîncredere.  Ce  mare  ne--',   precizie,  cu  măiestrie.  Toţi  \   zile   plăcute   .   în   cadrul   •   Aproape   de   bucuriile   barcadi
                                                                                                                                                                                tură);
               Uzarea  ritmică  a  prevede-   de  asamblat  trenul  de  roţi   fost  bucuria  cînd  s-o  năs­  cei  mici  au  şi  ei  sarcini  l   clubului   „Femina".   Efec­  oamenilor.   De   peste   zece   statueti
             ŞîŢilor  de  plan.  Noi  apre-   al  vagoneţilor  (realizat  de   cut Mihaela ! Apoi a ur  concrete  :  să  facă  ordine  i   tuează   muncă   de   îndru­  ani,   Adina   Maria   Poraicu   cla); r
             j   eiem   că   sîntem   pregătiţi   subingincrul   Iosif   Mo­  mat Luminiţa... şi fiecare  ^pă servhea mesei, să   1  mare  şi  control  şi  în  uni­  lucrează   la   serviciul   de   seriile
                                                                                                                                                                                Căutăti
             'corespunzător   pentru   a   rarul,   de   virolat   mantale   pe rînd a venit   să-mpli-  îngrijească   florile (au o ţ  tăţi  şcolare  din  Rapolt  şi   stare   civilă   al   sectorului   riile I-
               îndeplini  cu  succes  sarci­  şi  de  ridicat  •  roţi  pentru   nească  rostul  şi  trăinicia  mulţime  de  ghivece  cu  I   Timpa,   este   membră   a   administraţiei   locale   de   tură);
               nile   aferente   primului   vagoneţi.                  căminului nostru.        or J‘...  ^'  S' P  casa ^  unei  echipe  de  control  a]   stat  al  Consiliului  popular   rea nc
                                                                                                          e
                                                                                                    c ar
               semestru   al   anului   cu­  —  Şi,  o  ultimă  întreba­  ...Cită iubire   maternă   scara).         _ }  oamenilor   muncii,   consti­  orăşenesc Orăştie.     ILIA :
                                                                                                                                                                                Ifl  (Lu
               rent.                     re.  Cum  aţi  încheiat  prima   exprimă cuvintele   mamei !   —Nu o   dată tatăl le l  tuită la nivelul oraşului.  „Este  o  muncă  apropiată   Loto   i
                 —  înseamnă  că  v-aţi  a-   decadă a anului 1987 ?     - Nu n-e-am    închipuit  vorbeşte   copiilor despre /  „Este   greu   să   vorbeşti   de   om,   legată   de   viaţa   rul).
               sîgurat   baza   materialii   Ia   —   Cu  rezultate  mulţu­  viaţa fără urmaşi   — conţi-  munca sa   (de 20 de ani )  despre  tine  însăţi  —  în­  lui.  Aici  se  simte  cel  mai
               toate   sortimentele,   că   nu   mitoare,   care   confirmă   nuă   tatăl,   electricianul   este  electrician  la  I.R.E.),   cheia   o   scurtă   discuţie   mult   pulsul   oraşului,   aici
               sînt   probleme   din   acest   hotărîrea   colectivului   u-                   despre  oamenii  din  echipa   Pompilia  Benea.  Dar  esen­  faci   cunoştinţă   cu   eveni­
                                                                       Mi  hai  Bălan.  Şi  părinţii
               punct de vedere ?         zinei  noastre  de  a  obţine   noştri  -  şi  ai  mei  şi  ai.   sa  şi  mîndria  de  a  li  Io  .   ţial  în  munca  noastră  este   mentele   din   viaţa   fami­
                 —   Pentru  semestrul  în-   chiar   din   primele   zile   soţiei  -  au  avut  şi  au   panoul   de   onoare   al   )   să   participi   cu   întreaga   liei  :  cînd  se  naşte  un
               tîi,   da.   Avem   repartiţii   producţii   suplimentare,   a   crescut  copii  mulţi,  deşi   muncii.  Şi  astfel  in  caso  ţ   putere   spirituală   şi   mo­  copil,  cînd  doi  tineri  por­  Peut
               la   nivelul   sarcinilor   de   încheia   şi   al   doilea   ari   n-au  avut  condiţiile  noas­  aceasta  s-a  statornicit  zi  }   rală,  prin  tot  ceea  ce  faci,   nesc   împreună   pe   drumul   cotitin 1
                                                                                                                                                                                 că, ct
               plan.  Dar  nu  vor  fi  pro­  din   actualul   cincinal   cu                   de  zi  disciplina  şi  severi-  *   la   formarea   omului   nou   destinului.   Am   înregis-,/   a cop ei
               bleme  nici  pentru  a  doua   rezultate   pozitive   la   toţi   tre. Mă uit la şcolarii mei.  alternate armonios ^  care  să  înţeleagă  şi  să-ş’   trat  anul  trecut  peste  260  ■   cipitaţ
                                                                       Sint tare voioşi cînd vin de
               parte  a  anului.  Ştim  asta   indicatorii.   De   la   înce­  la şcoală, dar în acelaşi ş  / °, odihna, cunoaş- ^  asume   răspunderile   pe   de   naşteri   şi   mai.   mult   nitisoa
                                                                                         l u ooc
               din   proprie   experienţă   putul  noului  an  am  reali­                      terea.                     care  istoria  noastră  la  zi   de 200 de căsătorii..."  forma
                                                                                                                                                                                 şl Cili
               De  fapt,  ce  mai  trebuie   zat  184  de  vagoneţi.  de-   timp  nu  le  arde  imediat                   le   pune   fiecăruia   dintre   Ca   soţie   minunată   şl   cant.lt:
                                                                                                 ...Se  cuvine  să  cugetăm
               să   contractăm   la   nivelu­  păşindu-ne   sarcinile   plani­  de  lecţii.  De  aceea  ii  an­  o  clipă  la  acea  muncă  ce   noi".  mamă  a  doi  băieţi,  Adina   ţii că
                                                                       trenez  in  lei  şl  lei  de  jo­
               rile   stabilite   ?   O   parte   ficate   perioadei,   De   ase-,   curi  ale  minţii  şi  isteţimii,  se  cere  intr-a  casă  cu   •   Cu   dragoste   pentru   Maria   Poraicu   trăieşte   n-   peste
                                                                                                                                                                                Vintul
               dintre   profilele   grele,   ta­  menea,  am  pregătit  şi  lan­  ceea  ce  le  dezvoltă  inte­  copii  mulţi,  la  inegalabila   oraş.   „Sînt   locuitor   al   îături   de   tinerii   care-i   moder
               ble  mijlocii  şi  subţiri,  car­  sat în fabricaţie o gamă  resul  pentru  '  lecturi,  spi­  biruinţă  a  vieţii,,  de  împli­  Orăştiei,   cu   mici   între­  păşesc   pragul   pentru   a   siflcăr
                                                                                                                                                                                torva1
               bid şi conductori.      , diversă de utilaje miniere,   ritul  de  Inventivitate,  de  nire  a  celui  mai  frumos  ţ   ruperi,  de  peste  30  de  ani.   spune  „Da"  în  faţa  ofiţe­  din
                 —   Să  ne  oprim  şi  Ia  •  a  căror  ,  construcţie  de­  pricepere  şl  ambiţie  să  se  vis,  acela  de  a  avea  şi  j   Aici   am   urmat   cursurile   rului  stării  civile,  de  fe­  Temp
               capitolul   noutăţi   tehnice,   curge   în   ritmuri   ridicate.  V   probleme  creşte  copii.  Pentru  viitorul  i   liceului,   aici   am   început   riciţii   părinţi   care   anun­  vor fi
                                                                       descurce
               dar cu... bătaie mai scurtă  Cu  alte  cuvinte,  am  luat   V .   in            familiei, al societăţii in '  activitatea   şi   acum,   după   ţă   cu   bucurie   naşterea   nns 5
                                                                       practice.
                  primul trimestru al ă-   do  pe  acum  uri  avans  •  bun   ţ In apartamentul lor, de care trăim.   t   ce  am  închis  între  filele   •  micuţului  lor,  un  minunat   cele
                                                                                                                                                                                 nus '
               nului.                    în   producţie,   care   poate                                                   cărţii   de   muncă   cîteva   sentiment   —   acela   al   i.ocal
                —  Cele mai importante,  şi va fi mărit zi do zi.                                                         decenii (pot afirma că     miracolului vieţii.'
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35