Page 30 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULU
Ritm şi calitate ia lucrările de revizii Să sporim calitatea şi eficienţa
şi reparaţii ale utilajelor agricole întregii activităţi
llotărîţi să traducă în pundere la o combină au Lai, Ioan Buda, Simion instructiv-educative 11 D
viaţă ideile şi sarcinile topropulsată. Gligor Trif, Olea, care sînt fruntaşi şi
cuprinse în cuvînta- unul din meseriaşii cu pe ogoare, atunci cînd ies 11,30 Tek
rea tovarăşului Nicolae mare experienţă, om de cu plugurile, discurile sau (Urmare din pag. 1} todico-pedagogic, printr-o ce se mai întîlnesc în acti 11.35 I.ur
* Tele
Geauşescu, secretarul ge bază în această unitate, semănătorile în cîrnp, s-au sistematizare clară a esen vitatea unor cadre didactice ghl(
neral al. partidului, la Ple ţinea să sublinieze că pre detaşat prin hărnicie şi derne, reuşind să sporească ţialului, prin realizarea unei şi să dăm un caracter con „Ra
nara lărgită a Consiliului ocuparea de căpătîi a ce răspundere şi în atelier". interesul şi participarea ele legături mai strinse a cu cret şi responsabil muncii 12.10 Din
culi-
Naţional al Agriculturii, lor care execută repara . Maşinile fitosanitare se vilor la propria lor Instruire. noştinţelor predate cu viaţa desfăşurate de fiecare om lor).
Industriei Alimentare, Sil ţiile şi reviziile combine revizuiesc şi repară la în sprijinul Integrării şcolii şi producţia. al şcolii. Iar?
viculturii şi Gospodăririi lor, tractoarelor şi celor formaţia din Romoşel. cu cercetarea şi producţia Analizele asupra activită Pentru transpunerea în 13.00 Alb
(P.<
Apelor, din decembrie lalte utilaje agricole este a venit, mai mult în acest ţii trimestrului I, ce se vor viaţă a sarcinilor stabilite * Nin:
1986, mecanicii, mecaniza calitatea execuţiilor! „Noi Mecanizatorii Ştefan Ţigu, desfăşura între 19-31 ianu de Congresul al Xlll-lea al por
torii şi specialiştii de la sîntem cei care lucrăm cu Ioan Ştefan, Ioan Oprea trimestru, şi buna organi partidului şi de Plenara al
generale
zare şi desfăşurare a acti
S.M.A. Geoagiu sînt an aceste utilaje pe ogoare şi alţii au încheiat lucră vităţii practice, la care se arie in adunările didactic, Consiliului Naţional al Ştiin * Con:
lai
rile ia 14 din cele 22 uti
personalului
ale
gajaţi în această perioadă în campaniile agricole — ţei şi Invăţămîntuluî, trebuie trap
cu toată răspunderea şi spunea el — iar de modul laje aflate. în parc la re adaugă şi predarea conco se cer temeinic pregătite, să acordăm o atenţie deo nă
vizuit şi ■ reparat.
mitentă, in majoritatea licee
realizate sub semnul unei
competenţa profesională la în care ne facem datoria lor, a disciplinelor de cul înalte exigenţe şl al respon sebită îmbunătăţirii . muncii « Pun
Şl
repararea şi revizia utila acum, depinde calitatea Nu putem omite faptul de educaţie prin implicarea * Des
jelor agricole din dotare. muncii noastre din pri că în paralel cu activita tură tehnică. unor re sabilităţii .ce revine fiecărui directă — alături de orga * Tabi
şcolii.
al
obţinerea
slujitor
Progra
La
Nai
— Pentru ca activitatea măvară pînă în toamnă". tea de reparaţii se acţio zultate superioare anilor mele de măsuri ce se vor nizaţiile de copii şi tineret, * Em:
să se deruleze în ritmu La aceste vorbe, mai a- nează intens în vederea precedenţi a contribuit şi adopta trebuie să vizeze, familie - a tuturor cadre * Toii
rile planificate, să ne pu inintim doar faptul că recuperării şi recondiţio- preocuparea cadrelor didac în primul rînd, creşterea lor didactice în conceperea, spoi
tem înscrie cu toate repa pînă la zi aici au fost în nării unor piese de tice, a organizaţiilor de calităţii muncii desfăşurate pregătirea şi finalizarea ac ’ * I.a 1986
raţiile în grafice — arăta cheiate reparaţiile la şase schimb şi subansamble de copii şi tineret, familiei, cu elevii, în sensul orga ţiunilor stabilite prin pro lăte
inginerul Virgil Tudan. combine din cele 18 pla- la maşinile agricole. La pentru creşterea eficienţei nizării lecţiei de aşa ma gramele de activităţi. fn * Pun
directorul staţiunii — am nifidate a fi reparate pî S.M.A. Geoagiu există o muncii politico-edîicative nieră incit aceştia să plece noul trimestru ele trebuie Rep
grupat utilajele pe secţii nă la 31 martie a.c. bună experienţă în aceas desfăşurate cu elevii. S-a cu principalele cunoştinţe să cuprindă manifestări cu * Dlu
trie
şi ateliere specializate pe Reparaţiile curente şi tă privinţă, anul trecut pus accent pe valorifica un bogat conţinut tematic 11.50 Ins
tipuri de maşini. Acest reviziile la tractoare se valoarea economiilor rea rea elementelor formativ- însuşite încă din clasă. şi un pronunţat caracter mi tim
n in
lucru no permite pe lîngă efectuează în atelierele lizate prin recondiţionări educative ale fiecărei lecţii, Fiecare învăţător, profesor, litant, cu ecou în educarea 19.00 Tel
trebuie
operativitate în execuţii şi secţiilor de mecanizare ridieîndu-se la 1,2 milioa s-a acordat o atenţie spo inginer şi maistru eficienţa politică, ideologică, ştiinţi 19.15 Tai
că
să
înţeleagă
ridicarea calităţii repara din Aurel Vlaicu şi Geoa- ne lei, cu mult peste pre rită stabilirii .tematicii ore muncii sale se măsoară prin fică, moral-cetăţenească şi lor)
ţiilor şi reviziilor. Astfel. .giu. La nivel de staţiune vederi. Şi in acest an lu lor de dirigenţie, în raport gradul de pregătire a ele patriotică a elevilor, în lăr var
tele
In atelierul mecanic al u- trebuie să fie puse la crurile au pornit pe un cu cerinţele concrete ale vilor, raportat la cerinţele girea orizontului lor de cu 19.35 Cîn
nităţii noastre o echipă punct 74 de tractoare. făgaş bun. fiecărui colectiv de elevi, programelor şcolare, prin noaştere, în dezvoltarea (co
compusă din 10 oameni Vor fi gata ele pentru a Deci, putem afirma cu s-a manifestat mai multă comportamentul civico-mo- pasiunii pentru creaţie şi rea
mit
execută reparaţiile la com porni pe ogoare la de certitudine că la S.M.A., grijă pentru organizarea ral al fiecărui şcolar încre cercetare. 20.15 FII:
binele C 12. clanşarea campaniei. de- Geoagiu ’ se acţione'ază cu eficientă a activităţilor des dinţat să-l instruiască şi să-l Consiliile de conducere lor;
într-adevăr, pe mecani primăvară ? „Cu certitu răspundere pentru ă -pune făşurate cu elevii. Urmare educe. Conducerile de din unităţile de învăţămînt 21.10 Fe<
(co
cii Gligor Trif, Cornel dine — răspundea direc bazele recoltei viitoare, a- a influenţelor educative, s-0 şcoli şi şefii de catedre trebuie să organizeze în aşa '21.50 Te1
Dumitru şi ceilalţi din for torul staţiunii. Pînă acum si'gurînd buna ' funcţionare îmbunătăţit atitudinea elevi trebuie să acorde mai mul fel activitatea încit să rea 22.00 tnc
maţia coordonată de Iosif au fost reparate aproape a tractoarelor şi. maşinilor lor faţă de muncă şi învă tă grijă conţinutului activi lizeze unitatea de acţiune a mu
Cristea, şeful atelierului, jumătate din ; tractoarele, agricole.' ţătură, s-a redus numărul tăţii planificate în ziua me tuturor factorilor educaţio (.UNI
i-am găsit la datorie mun prevăzute. Mecanizatori ca elevilor cu nota scăzută la todică, să îndrume atent nali, iar directorii de şcoli
cind cu hărnicie şi răs Nicolae Potinteu. Aurel MIRCEA LEPĂDATU 2"/)0 Tel
purtare şi s-a întărit ordi fiecare cadru didactic de au datoria să îndrume şi să 20,20 Ori
ştii
nea şi disciplina in unită specialitate şi în mod ex controleze permanent şl exi 20.35 Te;
ţile şcolare. pres pe cele mai tinere, gent îndeplinirea sarcinilor, (co
Dezbaterile care au avut fie prin asistenţe la clasă, pentru a imprima în rîndul 20.50 lto;
loc in zilele de 9 şi 10 ia fie prin organizarea unor cadrelor didactice răspun lor
Ep
nuarie a.c., cu toate cadre lecţii model sau ă unor dere faţă de calitatea mun 21.50 Te
le didactice din judeţ, au dezbateri pe problemele me cii. Dispunem de toate con 22.00 Ini
subliniat necesitatea de a todologiei şi tehnologiei lec diţiile pentru ca, în trimes mi
se acorda toată atenţia atît ţiei, care sînt considerate, pe trul în care vom păşi mîine,
creşterii eficienţei muncii bună dreptate, formele de să obţinem rezultate pe mă
politico-educat've desfăşu bază ale procesului de in-, sura exigenţelor pe care
rate ■ cu elevii, cit şi spo văţămînt. partidul le pune în faţa
ririi densităţii şi gradului Este necesar să realizăm şcolii şi pentru care se
DEVA
de accesibilitate, a lecţi-lor, un front comun pentru în cere fiecărui dascăl pasiu Pana
printr-o mai bună pregătire lăturarea formalismului, im ne, perseverenţă, dăruire (rin); (
a acestora sub aspect me- provizaţiei şi superficialităţii în muncă. HUNEC
rnancto
— scrii
- A);
Cetăţeanul fată în fată masă
Luptătc
9 9 (Flacăr.
I.M. J’aroşeni. La „fîn- rul şl
lina“ de lumini a mi cu ei însusi PETRO
(Parîng
nei, irei lucrătoare se 9 doi gri
îngrijesc de lămpile mi 1-11 (7
nerilor. Sînt Daniela • Activistul obştesc. Dc le-am închis doar la... fi - ”ertism
Vlcol, Mariana I.upa ţi 34 de ani, Pompilia Benea gurat), nu am linişte dorit ■i a
jtâlla
Colina Fotache. T clin Simeria face cunoş atunci cînd îmi ştiu stra tural) ;
tinţă şcolarilor cu primele da, frumoasă, oraşul pri părţlre
taine ale alfabetului. în mitor". . riile 1-
afara muncii la clasă cu Ce stă la baza afirma LONEA
nopţi
ţiei
Petru
Un avans bun în producţie, ' cei 36 de şcolari din clasa Cristea? cetăţeanului .mobi LA: F
Iniţiativa
■ I (în acest an şcolar a, luat
le (Mu
„Ei au împlinit rostul şi ¡ în primire o nouă serie), lizării locuitorilor străzii NOASA
„Decebal",
participarea
care poate fi mărit i v inimoasa cu învăţătoare clasa împreună -cu ei la impor extrale
lu
resc);
cei
crează
din
j trăinicia căminului nostru“ ! a V-a, de la Şcoala ge tanta acţiune de redare Poruml
(Reteza
(Urmare din pag, 1) destinate industriei mi \ nerală nr. 1, lucru de circulaţiei — după intro darmul
(Stenul
niere, sînt celulele cu ţ (Urmare din pag. 1} patru camere, din Aleea l rrună, împletituri, iar ca ducerea reţelei ele apă BARZA
tivităţii de modernizare a turboagitaţie de 2,8 şi 5 Progresului, Deva, in zona I preşedintă a comisiei de potabilă — a acestei im norii!);
fluxurilor, introducerii de mc, iar pentru producţia de la începutul căsniciei. verde din faţo casei şi-n 1 femei constituită la nive portante artere, a oraşu tista,
noi tehnologii, mai bunei proprie — în scopul creş N-am avut ciflva ani. Ne grădina cu straturi şi viţă ţ lul unităţilor şcolare din lui, procurarea pietrei ne Icnii (
şuispre
organizări a muncii in sec terii în continuare a pro şi speriasem şi ne încerca de vie din spatele blocu- i oraş, organizează pentru cesare pavării ci pc încă GEOAC
ţii şi ateliere, cit şi a mo; ductivităţii şi a calităţii un sentiment $t aniu de Iul toate sînt orinduite cu Ui I . ele şi împreună cu ele ISO de metri. trillca
r
bilizării oamenilor la rea- produselor — dispozitivele neîncredere. Ce mare ne--', precizie, cu măiestrie. Toţi \ zile plăcute . în cadrul • Aproape de bucuriile barcadi
tură);
Uzarea ritmică a prevede- de asamblat trenul de roţi fost bucuria cînd s-o năs cei mici au şi ei sarcini l clubului „Femina". Efec oamenilor. De peste zece statueti
ŞîŢilor de plan. Noi apre- al vagoneţilor (realizat de cut Mihaela ! Apoi a ur concrete : să facă ordine i tuează muncă de îndru ani, Adina Maria Poraicu cla); r
j eiem că sîntem pregătiţi subingincrul Iosif Mo mat Luminiţa... şi fiecare ^pă servhea mesei, să 1 mare şi control şi în uni lucrează la serviciul de seriile
Căutăti
'corespunzător pentru a rarul, de virolat mantale pe rînd a venit să-mpli- îngrijească florile (au o ţ tăţi şcolare din Rapolt şi stare civilă al sectorului riile I-
îndeplini cu succes sarci şi de ridicat • roţi pentru nească rostul şi trăinicia mulţime de ghivece cu I Timpa, este membră a administraţiei locale de tură);
nile aferente primului vagoneţi. căminului nostru. or J‘... ^' S' P casa ^ unei echipe de control a] stat al Consiliului popular rea nc
e
c ar
semestru al anului cu — Şi, o ultimă întreba ...Cită iubire maternă scara). _ } oamenilor muncii, consti orăşenesc Orăştie. ILIA :
Ifl (Lu
rent. re. Cum aţi încheiat prima exprimă cuvintele mamei ! —Nu o dată tatăl le l tuită la nivelul oraşului. „Este o muncă apropiată Loto i
— înseamnă că v-aţi a- decadă a anului 1987 ? - Nu n-e-am închipuit vorbeşte copiilor despre / „Este greu să vorbeşti de om, legată de viaţa rul).
sîgurat baza materialii Ia — Cu rezultate mulţu viaţa fără urmaşi — conţi- munca sa (de 20 de ani ) despre tine însăţi — în lui. Aici se simte cel mai
toate sortimentele, că nu mitoare, care confirmă nuă tatăl, electricianul este electrician la I.R.E.), cheia o scurtă discuţie mult pulsul oraşului, aici
sînt probleme din acest hotărîrea colectivului u- despre oamenii din echipa Pompilia Benea. Dar esen faci cunoştinţă cu eveni
Mi hai Bălan. Şi părinţii
punct de vedere ? zinei noastre de a obţine noştri - şi ai mei şi ai. sa şi mîndria de a li Io . ţial în munca noastră este mentele din viaţa fami
— Pentru semestrul în- chiar din primele zile soţiei - au avut şi au panoul de onoare al ) să participi cu întreaga liei : cînd se naşte un
tîi, da. Avem repartiţii producţii suplimentare, a crescut copii mulţi, deşi muncii. Şi astfel in caso ţ putere spirituală şi mo copil, cînd doi tineri por Peut
la nivelul sarcinilor de încheia şi al doilea ari n-au avut condiţiile noas aceasta s-a statornicit zi } rală, prin tot ceea ce faci, nesc împreună pe drumul cotitin 1
că, ct
plan. Dar nu vor fi pro din actualul cincinal cu de zi disciplina şi severi- * la formarea omului nou destinului. Am înregis-,/ a cop ei
bleme nici pentru a doua rezultate pozitive la toţi tre. Mă uit la şcolarii mei. alternate armonios ^ care să înţeleagă şi să-ş’ trat anul trecut peste 260 ■ cipitaţ
Sint tare voioşi cînd vin de
parte a anului. Ştim asta indicatorii. De la înce la şcoală, dar în acelaşi ş / °, odihna, cunoaş- ^ asume răspunderile pe de naşteri şi mai. mult nitisoa
l u ooc
din proprie experienţă putul noului an am reali terea. care istoria noastră la zi de 200 de căsătorii..." forma
şl Cili
De fapt, ce mai trebuie zat 184 de vagoneţi. de- timp nu le arde imediat le pune fiecăruia dintre Ca soţie minunată şl cant.lt:
...Se cuvine să cugetăm
să contractăm la nivelu păşindu-ne sarcinile plani de lecţii. De aceea ii an o clipă la acea muncă ce noi". mamă a doi băieţi, Adina ţii că
trenez in lei şl lei de jo
rile stabilite ? O parte ficate perioadei, De ase-, curi ale minţii şi isteţimii, se cere intr-a casă cu • Cu dragoste pentru Maria Poraicu trăieşte n- peste
Vintul
dintre profilele grele, ta menea, am pregătit şi lan ceea ce le dezvoltă inte copii mulţi, la inegalabila oraş. „Sînt locuitor al îături de tinerii care-i moder
ble mijlocii şi subţiri, car sat în fabricaţie o gamă resul pentru ' lecturi, spi biruinţă a vieţii,, de împli Orăştiei, cu mici între păşesc pragul pentru a siflcăr
torva1
bid şi conductori. , diversă de utilaje miniere, ritul de Inventivitate, de nire a celui mai frumos ţ ruperi, de peste 30 de ani. spune „Da" în faţa ofiţe din
— Să ne oprim şi Ia • a căror , construcţie de pricepere şl ambiţie să se vis, acela de a avea şi j Aici am urmat cursurile rului stării civile, de fe Temp
capitolul noutăţi tehnice, curge în ritmuri ridicate. V probleme creşte copii. Pentru viitorul i liceului, aici am început riciţii părinţi care anun vor fi
descurce
dar cu... bătaie mai scurtă Cu alte cuvinte, am luat V . in familiei, al societăţii in ' activitatea şi acum, după ţă cu bucurie naşterea nns 5
practice.
primul trimestru al ă- do pe acum uri avans • bun ţ In apartamentul lor, de care trăim. t ce am închis între filele • micuţului lor, un minunat cele
nus '
nului. în producţie, care poate cărţii de muncă cîteva sentiment — acela al i.ocal
— Cele mai importante, şi va fi mărit zi do zi. decenii (pot afirma că miracolului vieţii.'