Page 31 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 31
il NR. 9 067 • DUMINICA, 11 IANUARIE 1987 Paq. 3
Un tratat de istorie de referinţa I • In brigada „uzina ‘ I
.¿VIZIUNE „România după Marea trînd în circuitul econo nia, independenţa şi su Aici, la noi î de preparare" a minei 1
Unire” se înscrie în li mic mondial. veranitatea sa. Se demon (Urmare din pag. 1) inovaţii de mare eficien { Deva, debutul in noul "
* an productiv a însemnat jj
teratura istorică prin con Greutăţile primului răz strează astfel caracterul I şi finalizarea unui studiu (
UMINICA, ţinutul ei ca o sinteză de boi mondial, refacerea e- just al politicii externe ţă economică pentru com
IANUARIE amploare incontestabilă, conomîcă au fost depăşite româneşti de apărare a dl, colectivului In care binat. * de modernizare a proce- J
j suluî tehnologic de pre- I
iar autorii Mircea Muşat în linii mari încă din statuquo-lui legiferat prin m-am format ca om. De O biografie obişr/jită a
■3X aici am fost trimis la o unui om obişnuit din ma J parare a minereurilor, n
nea copiilor, şi Ion Ardeleanu au do 1923 cu eforturile şi sacri sistemul tratatelor de pace rele nostru combinat side | Studiul este semnat de |l
¡filmoteca ilo vedit şi în acest volum ficiile poporului, produ- de la Paris. specializare fn Uniunea I specialiştii minei şi ai S
izdan (color) : Sovietică. Şl tot aici mi-am rurgic din Hunedoara, ca
cheta albă“ (5) putere de analiză şi dis- cîndu-se mutaţii substan în acest context general lăsat o parte din suflet şi re doreşte ou toată căl j I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva şi ft
cununa cînte- eernămînt în a evidenţia ţiale în viaţa socială şi şi pe fondul agravării si | priveşte trecerea pe cal- I
il romanesc (co- marile idei ale epocii, cu politică din România. S-a tuaţiei interne din 1929— din viaţa mea. Aşa cum dura inimii sale, acum in ' culator a peste 62 la jj
, Muzică popu- au făcut şl alţii ca mine. pragul pensiei, să-şi mai
1 imparţialitate şi rigoare întărit clasa muncitoare 1933 — Partidul Comunist Ingineri! Petru Ofoiv, şe Împlinească un gind: | sută din fluxurile de pre- |
um duminical ştiinţifică. sub raport calitativ şi can- Român mobilizează ma ful secţiei şl GUgor Timar, — Fiul meu este inginer, I parare • Zeci de pio- '
ge, ninge... pe Implicaţiile pe care le-a sele la luptă, dînd sem şeful atelierului, au avut proaspăt absolvent al la- J nleri de la Şcoala gene- I
iativul de argint avut Marea Unire de la nalul marilor bătălii de numai cuvinte de laudă cuJtăţii de metalurgie. Şl | rală nr. 5 Petroşani şi-au î
iernii I 1 Decembrie 1918 asupra NOTE DE clasă din ianuarie—fe * dat întilnire, la sfîrşitul |
torl ale iolcloru- bruarie 1933. la adresa meşterului A- este repartizat la C.S. Re | acestei săptămîni — şi a J
româncsc fn dezvoltării României pe o LECTURĂ chhrt. Omului care s-a zbă şiţa. Tare mult ¡mi doresc
¡scrlppe moder- treaptă superioară sînt ar Prin această lucrare, tut mult tn viaţă, şi nu să-l văd aici, la noi, la ( vacanţei de Iarnă la I
gumentate prin forţa do Editura Ştiinţifică şi En fără folos, care a desfă Hunedoara, in combinat. Muzeul mineritului din *
Jl între oameni I localitate. Aici, însoţiţi î
veacuri cumentelor istorice căro titativ. Mişcarea munci ciclopedică a pus în cir şura! o bogată activitate Sini convins că şl acolo
ene animate ra autorii lucrării le dau culaţie, în anul 1986, o obştească, a pus mintea va tace treabă frumoasă. I ' de cadre didactice din (
louri din Galeria torească şi revoluţionară, şcoală, ei au participat J
ională glas spre a fi cunoscute prin actul istoric de la valoroasă sinteză de istorie şl braţul ta soluţionarea Aşa l-am învăţat. Aş vrea 2 la o emoţionantă mani- Jj
incsciana de toată lumea. Apreciem 8 Mai 1921, a fost unifi care face cinste istoriogra unor importante probleme insă să-l predau ştafeta, j festare de cunoaştere a ţ
•.sport. A n u l în mod deosebit demon fiei- noastre. de producţie, realizind nu ştafeta muncii mele de-o
-tiv Internaţional cată sub steagul roşu al viaţă. v muncii şi vieţii minerilor ţ
straţia ştiinţifică pe care P.C.R. Mutaţii se produc meroase raţionalizări şl I Văii Jiului. „Mineritul J
drum într-o că- o face acest tratat de is Prof. OVIDIU POPESCU * ieri si azi" — tema ac- i>
iric muzicală şi în rîndul ţărănimii şi al
ţi între oameni, torie în ce priveşte carac intelectualităţii. Moşieri- ţiu nil — i-a pus faţ a in I
¡ortaj terul naţional şi unitar mea, prin reforma agrară, I faţă cu trecutul trudnic 5
frumuseţile pa- vy.t vî ■ , ' > : Şi-id dyiTŢ: j al minerilor şi cu noile Jj
■1 al statului românesc şi este slăbită economiceşte,
emno ale unul după 1 Decembrie CU în timp ce burghezia con lllllilpî | condiţii de muncă do m
p eroic. Impll- tinuă să se întărească şi ' care beneficiază azi ® în fr
;a unui vis „ ...toate colonizările fă | această duminică, iubi- '
ejurnal cute de stăpînitorii străini să ocupe locuri prioritare
■a mea azi (co- în viaţa politică a ţării. î torii sporturilor de iarnă I,
. Judeţul Co- în teritoriile răpite şi care | din Deva şi Hunedoara |
,na pe coorddnn- în 1918 au fost reunite", Analiza competentă pe J inaugurează şirul excur- J
,• dezvoltării ca expresie a voinţei una care o fac Mircea Muşat siilor... la „zăpadă albă", |
tarea României I
lor). De pe ma- nime a poporului român. şi Ion Ardeleanu perioa în Retezat, unde pe pir- I
scenă a ţării pe Adoptarea de către Adu dei 1918—1933 în spiritul
ul ecran concepţiei partidului nos
ni artistic (co- narea Deputaţilor şi de tru, evidenţiază caracterul ECRAN
i: „Substituirea“ Senat, la 29 decembrie
srle pe gheaţă 1919, a Legii asupra uni legic al dispariţiei unor
lor) partide politice (conserva
ejurnal rii Transilvaniei cu Româ tio de la Rîuşor sc va *
diideren progra- nia, precum şi promulga toare) şi apariţia altora, desfăşura primul con- r
lui. inclusiv a celor de extre curs de schi din ac- „
rea ei la 31 decembrie 1919
, 12 RIE a creat şi cadrul juridic mă dreaptă intr-un con tualul sezon • Ca ur- fc
ejurnal al unei realităţi consfinţind text european, cînd in mare a preocupărilor do- *’
izont tehnlco- ceea ce poporul a hotărît. Ungaria (1920), Italia vedite constant pentru «».
nţlflc (1926), Bulgaria (1923), Por onorarea sarcinilor la Iu
taur folcloric Prin reunirea în cadrul export, harnicii construc- i
lor) aceloraşi graniţe a poten tugalia şi Polonia (1926),
nan foileton (co- ţialului uman şi econo iar în 1933 în Germania p -1 tori de utilaje (niniere ^
) : „calvarul“, KyBsyţiâîş din cadrul I.U.M. Petro- ?
isodul 11 mic al- naţiunii române se instaurează regimuri şani- au finalizat, înain
lejumal s-au creat condiţiile nece reacţionare de factură fas te de . termen, două noi J
•hldcrea progra- cistă şi' dictatorială. A-
ilui. sare valorificării bogăţiilor Aspect din Incinta noii mine Fetrila-sud. Foto OVIDIU FARAIANU instalaţii de umectat #;■
solului şi subsolului atît cestea, urmărind reîmpăr strate, destinate benefi- Jj-
pe piaţa naţională — a- ţirea lumii şi revizuirea _ * ciorilor de peste hotare
cum unitară — cit şi pe graniţelor, au pus în pe • Un traseu deosebit de lp
jiul Petroşani La început, un... curs mijloacelor auto - ost- Jî
plan extern, România in- ricol statul naţional Româ- I dificil pentru circulaţia î
: Atenţie la fel este considerat, in *
Un co- Ce trebuie să ştie viitoarea mamă
de V'ultur (Pa- aceste zile, drumul care li
:a-n filme (Arta) ; ezitant, apoi o tulburare gravă, urmată leagă localităţile Şoi- ^
OARA:
pentru apa grea muş şi Cerţej. De ce în j
le I-Il (Modern aceste zile ?., Pentru că, '
Stop cadru la Cea mai minunată sur jelilc, se va evita tutu de o limpezire promiţătoare deşi acest traseu este 2
Modern — lî) ; priză a tinerei femei este nul, alcoolul şi cafeaua.
rul cu sabia semnul primei sarcini. Mesele vor fi cit mai dese străbătut de mijloace |
î) ; Profetul, au- In După o promovare mun ţie cu un egal (1—1), e- după .7 zile şi a fost re auto din dotarea Mi-
ardelcnil (Arta) ; Pentru ca „puiul de om" şi reduse cantitativ. nei Cor'anda - Certe}, |
ŞANI : Liceenii pe care-1 va purta în bra toată perioada sarcinii, nu cită cu dăruire şi abnega chipa s-a văzut obligată instalată anterioara con T.C.M.M. — brigada nr. «i
); O floare şl ţe peste cîteva luni să se va lua nici un medi ţie şi, deci, dobîndită me să atace deplasările cu a- ducere tehnică.
idlnari — seriile cament şi nu se va efectua ritat, Jiul Petroşani . aş plomb şi dîrzenie pentru Convulsii interne, sus 2 Deva, I.T.A., nici o- Jj
Noiembrie) ; A- vină în lume sănătos, tre ceste unităţi şi nici prl- ţj
entul seriile buie ca tînăra mamă să-şi examenul radiologie numai tepta redebutul în „A", forţarea punctului recupe pendări, criză de condu măria comunei nu iau J»
nirer LU PENI: ocrotească propria sănă la indicaţia strictă a me totuşi, cu multă rezervă, rator . A jucat bine la cere (omul de fotbal care
din iră (Cul- tate, medicul şi moaşa dicului. oarecum cu o anumită Cluj, cu „U", pînă la un este Petre Libardi a de nici o măsură pentru J|
VULCAN: Des- moment dait, dar din ex înlăturarea gheţii şi ză-
temporară — şe fiind cei cărora trebuie Curăţenia lenjeriei şi teamă, despre care antre- venit indisponibil datorită pezii ce „pavează" şo- Jj
ii (Luceafărul) ; să li se adreseze eu cea locuinţei, igiena intimă norul-jucător Gheorghe ces de zel, şi aici, apoi unei boli grele) au măci
: Trei zile şi trei mai mare încredere. Exa sînt deosebit de impor Mulţescu vorbise la timpul acasă, cu Chimia Rm. Vîl- nat mai mult psihologia şeaua. în atari condiţii, J
¡Minerul) ; PETRI- tante. Se vor face duşuri cea, cînd... „a spart echipei, au tulburat apele transportul rutier rămî- s
robleme persona- minările de specialitate se potrivit. Invocase atunci ne pe seama îndemînării fi
ncitoresc) ; ANI- fac lunar, în primele şase călduţe, de două ori pe „subţirimea" lotului, atît gheaţa", obţinînd prima Jiului pînă cînd, la difi
: Jandarmul şl luni ; în ' lunile a Vil-a săptămînă, fiind evitate numerică, cit şi valorică, victorie (3—1), deja se a- cilul meci cu F.C.M. Bra şi prezenţei de spirit ale |
eştrii (Munclto- cumulaseră cartonaşe gal- şov, echipa şi-a recăpătat conducătorilor auto. Pînă Jj
URICANI: Ciprian şi a VlIl-a — de două băi'le în apă prea caldă. accentuată mai cu seamă cînd ? • Sub conduce- n
>escu — seriile I-1I ori pe lună, iar în ultima Se va acorda o atenţie de perspectiva începerii încrederea în sine, de a- rea lui Gheorghe Boz- fi
t) : BRAD : Jan- campionatului cu cîteva tunci avînd un final foarte
şi extraterestrii bun, cu încă o victorie nea, o echipă de specia-
roşie) ; GUI1A- indisponibilităţi datorate lişti din cadrul Centru- fi
: Dardée (MI- SFATUL MEDICULUI nerefacerii complete după nesperată (2—0 cu Dina- luii de distribuire a e- fi
ORAŞTIE : Ar- accidentări (Vaneea, Las- mo), cu două înfrîngeri la
dolarii şi arde- cani ş.a.). (Mult timp şl limită, la Buzău şi Sla nergîei electrice Petro- |>
Patrla) ; Am fost lună a sarcinii în fiecare maximă igienei bucale, tina ; victorii obţinute de şani a executat, în timp II
tece (Flacăra); noi am îmbrăţişat ideea că CRONICA record, o lucrare dea- S
IU-BAI : AI pa- săptămînă. periajul danturii efectuîn- Jiul dispune de un lot gazde cu destule eforturi importantă Jj
gard, lîngă de- Este recomandabilă cîn- du-se după fiecare masă. subţirel pentru exigenţele TURULUI în faţa parcă unei , noi sebit de
r (Casa de cul- tărirea din două în două îmbrăcămintea, uşoară va CAMPIONATULUI (III) echipe Jiul, care a avut pentru alimentarea cu *i
HAŢEG: Legendă competiţiei în prima di energie a minei Lupenî fi
lor Chang (Da- săptămîni, iar în cazul ra şi călduroasă iarna, va vizie. Şi, totuşi, la o adi un final viguros, apreciat - înlocuirea, pe un tra- |
RAZI: Vraciul - că greutatea corporală creş fi întotdeauna lejeră, to că, lotul de bază cuprinde ca o perspectivă certă de
I-Il; CALAN : te cu peste 1 kg pe lună cul pantofilor să nu de bene, care au trimis pe o şi mai viguroasă acti seu de peste 7 km, c fi
ri! de aur — şe cîţiva jucători ce pot al banca de rezerve mereu izolatorilor de pe liniile fi
ii (Casa de cul- şi apar edeme (umflarea păşească 4 om înălţime. cătui nucleul, armătura so vitate în retur. de 6 kV • Felicită« n
SIMERIA : Pădu- picioarelor) viitoarea ma Sînt indicate plimbările unul-doi titulari din puţi Jiul a început ezitant,
oună (Mureşul) : mă să se adreseze me in aer curat şi munca lidă pe care să se fixeze nii existenţi. s-a tulburat grav pe. la pentru felicitări ! Nu & a|
Vară sentlmenta- dicului. Uşoară. Odihna de o oră, o echipă robustă. Cu Gigi mijlocul turului, dar s-a un joc de cuvinte ci 2
nlna) : GHELARJ : Mulţescu în frunte, fot De altfel, indisciplina, gînduri frumoase pentf» (J|
rono ’82 (Mlne- Deoarece femeia I însăr după-amiaza, ca .şi plimbă sancţionată prin multe e- limpezit cristalin; incit membrii fotoclubului „Mt>>
cinată se îmbolnăveşte mai rile seara, înainte de cul balist de clasă interna tape de suspendare a Iul tuturor le părea rău că selon" din Orăştie — ţ) jj
uşor, ceea ce poate aduce care, sînt necesare pentru ţională, încă în plină for Neagu. şi Vanceâ, a con se încheie turul exact
neajunsuri şi sarcinii, este o bună circulaţie. ţă, cu Băluţă, Lasconi, stituit o bună perioadă cînd ei începeau de fapt in mod special pentru
IEMEA recomandabil să evite a- Sarcina va fi dusă .mai Szckely, B. Popescu, Van- din tur unul dintre fac competiţia. Cam tîrziu, laureaţii în arta foto- JJ
glomeraţiile, mai cu sea bine şi naşterea va decur cea, Neagu, Stana, apoi torii esenţiali care au dar încă nu foarte tîrziu. grafică E. şi P. Petaru -> ?
mă in perioade de epi ge mai uşor, prin folosi după lansarea portarilor amplificat slăbiciunea, sub Abordînd returul de pe care au realizat inge
u azi: Vremea va demii, şă se ferească de rea concediului prenatal. Gîrjoabă şi Boitor, a tine ţirimea lotului, a echipei noile poziţii morale cuceri nioase felicitări pe care
a să se încălzcas- răceală, să nu ridice Atenta preocupare a rilor Timofte, Henzel şi Se- de bază. Pierderile în se te în finalul turului, cu o le-au trimis colabow- 2
cerul mal mult decaru — iată Jiul a ajuns torilor, cu cele mai
t. Vor idea pre- greutăţi, să evite statul viitoarei mame pentru să rie, chiar la limită, in pregătire aşa cum şi-o alese urări pentru Amil
i sub torină de îndelungat în picioare, ca nătatea ei şi a pruncului la o formulă valoroasă, deplasare, dar îndeosebi doreşte, cuplul tehnic Mul
e, ce se va trans- şi umblatul pe distanţe pe care-1 poartă, controa care este capabilă să-şi eşecurile acasă cu Petro ţescu—Tonca, Jiul este în Nou 1987 • Unitatea nr. £
local în lapovlţă asume angajarea în între 12 (curăţătorie rapidă) o fi
ir ploaie. Izolat prea lungi. lele prenatale, respectarea cere cu şanse cel puţin lul şi F. C. Argeş, egalul dreptăţită. să aspire la Cooperativei meşteşugâ- £
ţile de preclplta- Alimentaţia gravidei are sfatului medicului vor cu Oţelul au adâncit criza, reducerea acestui —6 care reşti „Unirea" din Pe- «
ute vor măsura o însemnătate covârşitoare face ca organismul matern egale cu ale celorlalte pro au răscolit conducerea clu o trage spre... fundul cla
0 1/mp în 21 ore. atît pentru mamă cit şi să se adapteze la sim movate, dar şi ale altor bului, a secţiei. S-a apelat samentului. Este îndreptă troşanl, amplasată tn *-
va sufla slab lâ complexul de servire do ţ
it, cu unele inten- pentru copilul ei. Este bioza cu produsul său de formaţii ce nu au aseme la experienţa profesorului ţită, dar este şi obligată
la începutul in- contraindicat să se con concepţie şi sarcina să se nea jucători). Angelo Nieulescu, drept să demonstreze că poate pe strada Nicolae Bai- *
lui de 40—55 km/l) sume conserve, afumături, dezvolte la parametrii fi Campionatul a început... consilier lui Mulţescu şi continua cursa Ln retur cescu, îşi respectă... fir- t
sud şl sud-vest. ma. Lucrînd pe douB $
râturile minime salamuri, brînzeţuri vechi ziologici normali. ghinionist, dacă ar fi să Tonca; s-a renunţat la sub... faţa nouă sub care schimburi, oamenii mu«- ^
cuprinse între mi- şi sărate, alimente grase, acordăm credit „comple consilier, şi antrenorul s-a înfăţişat suporterilor
şl zero grade. Iar ca şi cele greu de dige Dr. AUREL AITONEANU xului S.C. Bacău”, care, Mulţescu a rămas doar săi,, iubitorilor fotbalului cii de aici asigură ono
îaxlme între mi- rat cum sînt fasolea, var rarea comenzilor ki
şl plus 3 grade, medic primar inspector, intr-adevăr, se manifestă jucător, în locul lor fiind în ultimele 4 etape. men (24 de ore).
polci. za, mazărea. Nu vor fi Direcţia sanitară la Jiul de foarte mulţi adus antrenorul C. Drago-
folosite condimentele, pră- a judeţului Hunedoara ani. Pornită în competi- mir, la care s-a renunţat NICOLAE STANCIU ------------------------------ — '
/
