Page 35 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 35
&068 £ MARŢI, 13 IANUARIE 1987 Pag. 3.
Preocupare majoră pentru Zilele filmului la sate ESTE VREMEA...
fIZfUNE • ILIA. La . cinemato munismului" a fost dez DRUMARILOR !
calitatea actului artistic graful „Lumina" din loca bătută de Maria Aida şi Buna iarnă s-a' aşter
Eiai litate s-a desfăşurat dez nut peste meleagurile I
scoiiomiea Casa de cultură Hune „Canonului" i s-au alătu noutate pentru . instituţia Harieta Adochiţă.
Qccntralelc în baterea la masa rotundă noastre. Bună dar as
roce doara a avut prezenţe a- rat în întrecere, cu o fru menţionată. Buna lor pre eu tema „Noua revoluţie • GURA SADA. La că pră. Drumuri troienite Ï
le opt^. (co preciaţc în cadrul între moasă evoluţie: cvintetul gătire sc datoreşte core de zăpadă îngheţată,
rra viata“ de cerilor artistice din cadrul „Pro arte" cu „Divertis grafului Marinela Huli, agrară — obiectiv central minul cultural de aici se bătătorită de roţile ma
>c Verdi ment pentru cvartet de care evoluează deopotri- al politicii partidului nos desfăşoară săptămâna fil !
nal Festivalului naţional „Cîn şinilor sînt pretutin
tarea României", remar- coarde şi pian", aparţinând’ că şi ca interpret de dans tru". Dezbaterea — susţi mului cu tema: „Prefaceri deni. Dar se vede şi
cîndu-se, eu prilejul fie unui ■ compozitor local, clasic. Ceea ce se cuvine nută de ing. Glieorghe înnoitoare în satul româ mina dru marilor. Au
cărei edilii, prin ineditul prof. Glieorghe Duţică, a fi evidenţiat în mod Ivan şi ing. Rodica Ios- nesc". Filme de caldă au presărat nisip şi zgură,
prezenţei scenice, reperto compoziţie eu care vom deosebit este modul în ca chici — a fost ilustrată dienţă au onorat pînă a- ajutând’ ia fluiditatea
riul, căutările de abor participa şi la concursul re aceste formaţii s-au transportului auto de
n 1: ö,00 Ka- dare a noului. de creaţie; grupul instru- menţinut în timp, în-noin- cu filmele documentare cum manifestarea: „Dra mărfuri şi călători. Nu
1 dimineţii ; „Animalele — o mare bo gostea mea călătoare",
teci icului; o,:io Cum sînt pregătite eta ctu-.şi perlnanent reperto însă. peste tot. Dc a-
zilei in agri- pele de întrecere ale ac Cum pregătiţi clapele riul la un înalt grad de găţie", „Bruna de Mara „Mireasma ploilor Urzii", ccea, credem că nu
,00 Kadiojur- tualei ediţii a Festivalu exigenţa artistică, ceea ce mureş" şi „Construcţii „Miezul fierbinte al pîi- greşim dacă zicem că
yj f în ţară ; de întrecere ale simple în zootehnie".
presei; 8,1 o lui naţional „Cîntarea ie-a asigurat titlul de lau n ii". acum este vremea dru-
iod Iilor; 0,00 României" ? Răspunsul u- Festivalului naţional reat al mai multor ediţii marilor, zilele afirmării
ştiri; 0,05 nanim al -personalului ca „Cîntarea României"? ale „Cîntării României". • NA.LĂŢI. „Să cunoaş • CIM-PA. Numeroase hărniciei şi priceperii
ascultători - O pregătire intensă e-
leiin de ştiri; sei de cultură a eviden tem fenomenele din uni filme documentare, răs lor.. Pe toate drumu
unul pionie ţiat aceeaşi atenţie pentru mental de muzică popu feetuează . la această oră vers" a fost intitulată ac punzând tematicii: „Aspec rile judeţului — na
ri uzi că popu- pregătirea formaţiilor ar spectacolul’ de poezie şi ţionale, judeţene, co
rublicitate ; lară cu soliştii Maria Mic muzică creaţie originală, ţiunea organizată aici cu te ale programului de dez
î de ştiri ; tistice, a interpreţilor şi şi Fra.ncisc Maica; grupul voltare a zonelor ţării în munale'.
) mcdieală- creatorilor. vqcal-instrumenţal de mu purtând genericul „Poemă sprijinul prof. Steluţa Ră-
Din eomoa- zică uşoară „Corviii grup de dragoste", formaţia de doni şi înv. Angola Ungur. Epoca Nieolae Ceau.şescu",
iii; i;i,00 De Fină in momentul de teatru pentru copii şi ti au fost proiectate ia că
;,oo Avanprc- faţă, unele colective artis o". Docu m en tarei e „în ceputu-
o-tv. ; 15,15 tice ale casei de cultură „l.a rîndul ei, formaţia neret ce pregăteşte mu minul cultural din Câmp a.
operei ă Mi- zicalul Inspirat după „Albă rile vieţii" si „Omul şi Dintre acestea, consemnăm
istantinc.se» ; au participat la întreceri de teatru poetic, laureată ca zăpada", adaptare de universul" au argumentat, m m
u. Cîntarea pe genuri de formaţii, de a Festivalului naţional „40 de ani de construcţie
10,00 Radio- la nivelul municipiului, „Cîntarea României", ne-a Fugen Evu (instructori — prin imagini, ideile dez socialistă", „Eforturi încu- „OPFK.Vi IYTTATE"
Solişti şi for- restul unnînd a se desfă informat scriitorul Fugen Elena Barboni, Maria To bătute.
rice; 18,00 o- ii iţă. regia muzicală — Tiţi nunate de succes", „Magis
8,20 România şura în perioada care ur Kvu, a evoluat în aceeaşi tralele luminii". Ştiţi în cit iimp ajun- s>
preşedintele mează. „O prezenţă deo manieră recunoscută, pre- Popa şi Mircea Goian) • TELIUC. Filmul „Cu ge ziarul nostru de la te
uşescu; 19,00 sebită a avut grupul vo- zcntînd eseul dramatic şi teatrul de păpuşi cu
ştiri; 10,05 piesa „Aventurile lui Elec- nuna do lauri" a stat ia a BRETEA ROMĂNÂ. Oficiul poştal Pestişu *
cincinalului cal-instru mental „Canon", „Singura moarte a lui baza simpozionului orga „Noua calitate a vieţii în Mare la abonaţii din k
rt; 20,00 Ră laureat al Festivalului na Manole", bine primit ia e- tronicus" (instructor — satele Ainiaşu Mic şi
ii, 15 Memoria ţional „Cîntarea Româ tapa municipală. Cu acest Stela Titileanu, regia mu nizat aici în cadrul acţiu satul românesc contempo
românesc ; zicală — Mircea Goian), Mînerău ? In trei,: pa-2,
rgesita dv. ; niei", ne-a relatat Mircea eseu, pe care II semnez, nilor dedicate împlinirii a ran" a fost tema cinedia- tru şi chiar, nouă zile. H
într-o oră ; Goinn, instructor de spe vom participa şi la con care în cursul acestei luni 65 de ani de la făurirea logului organizat la cămi Aşa cum s-a întîinplat \
cialitate. Grupul se pre cursul de creaţie literară, vor evolua în etapa mu Uniunii Tineretului Co nul cultural de aici, cu deunăzi, cînd factorul J |.
zintă cu un repertoriu to între interpreţi s-au re nicipalii a festivalului. poştal Minerva Mihuţ, *
tal înnoit, trăind în marcat Zoica Stan, loii Munca de pregătire evi munist din România. Te sprijinul profesorilor Au care asigură serviciile
,
momentul de faţă bucuria Mermezan, Petre .Sănduţ". denţiază deplina respon ma simpozionului „Tinere relia Petca, Olga Po-pov' ci poştale în cele două J
apariţiei la Electrecord a -Dintre formaţiile core sabilitate pentru calitatea
cat de lacii- evoluţiei, pentru mesajul tul- României socialiste — şi Aurel Ungureanu. CLnc- sate, a dus abonaţilor ■>,
Mtria); Mili- discului „Viaţa, iubirea grafice s-au evidenţiat co factor activ în construcţia dialogul a fost susţinut ziarele apărute în 30 ?'
I); ' gNBr cea dintîi", in care- evo lectivele de dans modern, educativ al repertoriului decembrie doar în ziua '2'
irava inis- luează alături de-aprecia ele dans grecesc şi de so abordat. societăţii socialiste multi filniic cu pelicula „Ciulinii
icicrn- ■**- A); de 8 ianuarie. Deşi au^l;
ărcţului sin tul solist Victor Socaciu. cietate. ultimul f i i n d , o MINEL BODEA lateral dezvoltate si a co Bărăganului". fost sesizaţi deseori de ţ
ilor n B); A- cetăţeni referitor la mo- >
îna de Vnl-
a); Muzica dul cum înţelege a~*
(Arta); PK- ceasta să-şi facă dato- *
¡mpei-iul con- Sg ORT SPORT ! :&m¿i ria, cei în drept n-au»|t
.seriilc 1-11 I SPORT
Ciuleandra (7 zm m m luat nici o măsură. Iar S
Confrunt»- pi’esa şi corespondenţa-Ji
(Unirea) ; ajunge I a oameni îrteHţ
deţi cu Stan Faza zonală a „Cupei speranţelor“— Cel mai slab sezon ritm de... melc. Poate Ai
•ţiral); VUL-
>rie legală după ace st semnal zia-
LONKA : al divizionarelor C hunedorene! rele vor ajunge la timp’*i
lucrul); PE- un succes al echipelor F.C. Corvinul şi în satele amintite.
ă pentru doi
-II (Muncito- Perpetuînd o frumoasă aceeaşi localitate cu meri- perioare sknerienilor şi
TOASA : Nc- Timp dc patru zile, la nu au cedat uşor. Fi au tradiţie, fotbalul hunedo- . luoasa debutantă în „B", chiar Minerului Ştiinţa IN AŞTEPTARE
Huncitorese) ; Sala sporturilor clin Deva, jucat bine pînă în min. rean este şi în acest cam Minerul Paroşeni, consti Vulcan, echipă cc trebuie
A şa bunic, s-au desfăşurat întreceri 15, cînd Ciorea a înscris „De - aproape doi ani,JSj
(Retezat) : pionat consistent repre tuie un titlu dc onoare să reprezinte un mare .şi
unţii albaştri le etapei de zonă a celei dintr-o fază fixă primul zentat, cu 5 echipe, în în-, pentru . oraşul Vulcan", ca puternic, combinat siderur noi, locatarii lilocului^p
ie); ORA.Ş- de-a I I l - n ediţii a „Cupei gol pentru hunedoreni. trecerea celui de-a! trei re,' iată, fără o îftare tra gic, avîncl şi ajutorul cel nr. 5, scara C, de pe-X”
ul zilelor cu speranţelor" la minifotbal. După gol, Mureşul a icişit Bulevardul „Decebal" ţ
ria); Şansa lea eşalon valoric. Cinci diţie fotbalistică, , reuşeşte mai preţios — în oameni,
GEOAGIU- competiţie organizată de mai mult la atac şi nu echipe grupate într-o sin să menţină’ pe .poziţii bu în ‘jucători —, al Corviniî- Deva aşteptăm onora- s
:cnul noRi.ru F.R.F. în colaborare cu mai intervenţiile deosebite gură serie (a 8-a) înseam ne două echipe divizio Iui, asociaţia, sportivă şi l-ca unor promisiuni |
de cultură) ; C.J.E.F.S. şi Comisia ju ale portarului Florin Sas pentru punerea în func- *
Pan \ Voi od au făcut. ca tabela să nu nă, practic, premise te nare. •. . secţia de fotbal Victoria
ăile 1-11 (Dn- deţeană dc' fotbal. Compe meinic fundamentate pen Oarecum ferită de peri Călan, organul sportiv o- ţiune a niult-rîvnitului |
:i: Drumul : tiţia s-a . desfăşurat si în se schimbe în favoarea e- tru perpetuarea bunelor colul retrogradării, for ră.şenesc, .conducerea com- lift. Cei ' care dornici- ţ
şerif extrn- acest an sub egida „Da- cliipei Mureşul. Pînă în fi Hem la etajele superi- 2
isa *‘*r culiu- nalul partidei, Corvinul a rezultate în planul perfor maţia' C.F.R. Simeria evo bináiúlui dovedesc, prin
1/ Procrla ciadei". manţei. în ultimele două luează la nivelul posibi- i involuţia echipei lor ■ ele oare şi sânt sute de <S
ÎL Călu- Spectatorii prezenţi în mai înscris dc două ori campionate, grupul divi ' fotbal, lipsă . de preocupa Scări ţie care' ie ur--3,
ic (Lumina) ; număr foarte mare în a- prin Plămadă (min. 26) şi zionarelor C hunedorene a re pentru .redresarea acti- căni- zilnic-pînă la eta-
Cursă in for- ceste zile la întreceri au Bruneţii! (min. 36), ultimul Cionica turului jul opt. cu copii mii
•ui). dominat mereu întrecerea - vităţii fotbalistice. ■
avut şansa să vadă me gol la o intervenţie nereu în seriile respective, fuf- campionatului (IV) f Glim arată-' clasamentul ân braţe pi’ivhh' c
ciuri palpitante, cu goluri şită a portarului devean. ni.zînd două promovate în turului, .activitatea divi-, invidie, justificată spr
3 EXPRES multe, eu faze frumos lu Scor final 3—0 pentru „B" Mecanica Orăştie zionarelor C hunedorene coijpcatar.ii dc pe cele
crate de micii fotbalişti. Corvinul Hunedoara, ca si Minerul Paroşeni. liţătilor de iot, dar^âceaş-' este poate cea inai slabă j.altc scări ale biocu
:
în grupa mică — copii lificată pentru' ’turneul fi-' Era,' deci, de aşteptat ca • tă grupare resimte nevoia: din ultimii 10—15 ani şi lui caro beneficiază doi
îxtrase la ira- născuţi în 1974 —, finala nai de la Buhuşi. Pe locul unei măi largi şi' eficiente' ‘lifturi. Repetatele t
ordinnrâ din si actuala întrecere a se susţineri materiale şi mo această- situaţie reclamă,
1987 : n adus în teren două for a.l treilea s-a clasat I.P.A. riei a VHI-a să fie domi acum, la începutul reluă lefoane.. şi audienţe 1:
maţii din judeţul ’Hune Sibiu. rale din partea întregii-' rii pregătirilor, o preocu cei în drept n-au avttt-î
44, 3, 5, 39, doara: Corvinul Hunedoa S-au mai remarcat în nată de valoarea şi com lui oraş. ‘ pare şi o angajare deose ecou. în ultima vrem'
ra (antrenor I.oan Stan) şi aceste jocuri: Laszlo Hen- bativitatea echipelor hu Revenită în „C" după ni s-a .spus că punerea*-**
u : 30, 31, -12, nedorene, mai ales că în bită a tuturor factorilor
Jiul Petroşani (antrenor ghy, Radu Axinte şi Lu lăudabile eforturi, forma în funcţiune nu s-a pu-4
rr-A Teodor Trifa). echipe care. cian Ghinea (Corvinul), tre ele so numără şi o fos ţia Minerul Ghelari acuză şi oamenilor din asociaţii tut face din lipsa... mî-*
r-a : 3, 19, 10. ta divizionară B, Minerul
î.n urma comportării deo Adrian Balşa, Dan Jol- Lupeni, caro, normal, tre cronic contactul cu exi şi secţii, antrenorilor, ce n erelor. Acum sînt-i
'-n: 8, 30, 7, sebite pe parcursul tur vinschi şi Sorin Ciobanii buia să se impună autori genţele sporite ale între lor învestiţi din unităţile minere - ni s-a co
neului, au reuşit să acu (Mureşul), Dan Dîlja, Cris patronatoarc cu răspunderi municat dar n-ave-m
luptei
■u : 40, 5, 28, muleze cel mai mare nu tian Leşe, Petra Constan tar, să dea tonul clasamentu cerii Ia acest nivel şi sînt în. acest domeniu, organe lucrători. Pînă cînd
foarte reduse şansele unei.
şefia
pentru
-a : 24, 4, 28. măr de puncte. Partida a tin (Jiul Petroşani). lui. Şi, c.U toate aceste" lor sportive locale şi ju mai aşteptăm ?"
fost deosebit dc frumoasă, Organizatorii au mai a- remontări în această pe
r-a : 3, 18, 15, cu un joc deschis, curat. cordat premii pentru : • premise favorabile, la ju rioadă şi în retur. deţean pentru redresarea PRIMII MIEI
campionatului,
nu
mătatea
nr-a : io, 25, Fazele de gol au alternat golgetorii turneului: Sorin numai că nici una dintre Sub orice critică, fără a ceea ce mai este posi
bil în activitatea fotbalis
1 ; atît la o poartă, cit şi la Chira (Mecanica Orăştie) nici un fel de acoperire Vremea î ntări lor ma
x-u : 15, ii, şi Sorin Ciobanii (Mure echipele noastre nu se şi scuză se comportă Vic tică la acest nivel com sive la ovine începe pe
2 ; cealaltă, dar golul s-a lă numără printre angajatele
II-A sat aşteptat. Finalul me şul); • pentru cei mai cu şanse reale la promo toria Călan ! Beneficiara petí lional. la sfîrşitul acestei luni,
a : 30, 44, 31, ciului a găsit tabela ne tehnici jucători: Adrian vare, . dar, deja, două (Mi unor condiţii oricum su- NICOLAE STANCIU dar unele oi s-au gră- |
schimbată: 0—0. Au ur Balşa (Mureşul) şi Robert bit să aducă pe lume (
do cîştlguri: nerul Ghelari şi Victoria
mat,- conform regulamen ivilin (Mecanica Orăştie). Călan) sînt cele mai... au acele f i i n ţ e firave şi J
tului, lovituri de la 7 m, Din partea F.R.F. -s-a a- torizate candidate Ia re P E S C U R T bl în de care sînt mieii. I
în urma cărora Corvinul cordat diploma pentru col trogradare 1 Restul de trei La Cooperativa agrico- i
moştenit
a
„che
Hunedoara a cî.ştegat cu mai tânăr participant — echipe sînt plasate modest KATMANDlT 12 (Agcrprcs). intr-adevăr munţilor“, frumoasa lă de producţie dindfe
marea
3—0 şi s-a calificat pentru Eugen Beza (I.P.A. Sibiu). — pentru că, dc pildă, — începutul specializării tim panoramă. Dobra s-au înregistrat-,*'
purii în alpinism a fost fără
turneul final, Au marcat Mult succes formaţiilor îndoială făcut de cunoscutul . — în turmele ce le aro'-i
: vrc-J a va pentru ex-divizionara B alpinist italian lî. Messncr, în îngrijire Elena Agap-
noaptea şi Axinte, Rus şi Kutyfâlvy. F.C. Corvinul, care vor Minerul Lupeni locul 3, care, în urmă cu patru ani,
Ierul va ¿1 Pe locul al treilea s-a cla participa la turneele fi a apărut cu fiica sa Leila in ciuc cu familia ei —
Vor cădea sat C.S.Ş. Sibiu. nale. dar la o distanţă de 9 tuitei în virslă de eîteva luni) HIO DE JANKIRO 12 (Ager- miei. De. remarcat
treptat îşi puncte de lider, Progresul la tabăra de bază de la pres). — La Sao Paulo, în găti ri ic ce s-au făcute;
5 aria. Vin- Finala grupei mari — CORVINUL 1974: Axin Timişoara (o promovată Kancondjunga (Nepal), situată cadrul „Turneului veteranilor“
sKtb pînă copii născuţi în 1973 — te — Henghy, Lascău, in 5 000 m. Ia fotbal, selecţionata Argen în unitate în vederea .1
cu intensiXL- ne-a dat din nou satisfac Stoica, Rus, Stan, Arhire, din judeţ !), este o poziţie tinei a învins cu scorul de bunei desfăşurări a fă- *
în prima Hărăguş, Kutyfâlvy, Mîc- modestă, sub posibilităţi llecent, recordul de altitu 3—1 (2—0), formaţia Braziliei. ţărilor : saivanul a foştii*
ervalului cu ţie, deoarece a fost jucată şi, mai ales, sub bogata dine a fost doborît de japo Golurile au fost marcate tic curăţat. împrejmuit eu ^
i—60 km/oră tot de echipe din jude nca, Modi, Coploiu. tradiţie divizionară a echi nezul Ozalti şi soţia sa, care Gonzalez (min. 21), Mas (min.
au luat cu ei pe fiul lor, ut
’emperaturile ţul nostru: Corvinul (an CORVINUL 1973 : Sas vîrstă de un an, pe un pisc 30 şi min. G2), respectiv, Iiîrtie gudronată, s-axr-.k
it cuprinse trenor Victor Oncu) şi — Ghinea, Plămadă, Go- pei minerilor din .Lupeni! din Himalaia înalt de G 198 m. Jalrzlitlto (min. 84). nmi'najiit Itoxe, oile ceHf
20 şi minus Relativ constantă cu ca Intr-un alt joc, disputai se apropie de fătares
ar cele ma- Mureşul Deva (antrenor călnău, Mitrică, Isti-na, Desigur că micuţul ÎVIakoto nu îtt oraşul Sntitos, echipa l!ru-
mlnus io şi Dumitru Cojocarii). Chiar Ciorea, Pîrvu, Spătarii, însăşi, Minerul Ştiinţa s-a căţărat pe sfiitei ca părin gttayului ■ a dispus cu 2—l şi cele recent fătate sîntelj
ade. Izolat dacă echipa Corvinul por Brănetiu. Vulcan se menţine la ni ţii săi, ci a stat comod iu (0—0) de formaţia Italiei. Au ; hrănite suplimentar cir,-?
ice ceaţă cu rucsacul tatălui dc unde, în marcat : Vânez (min. 73), Cas furaje de bună calitate, jv
chiciură. nea favorită, devenii nu NICOLAE GAVREA, velul său mediu (locul 6) pofida gerului de. minus 211 tilia (min. 83), respectiv ;
s-au lăsat impresionaţi şi corespondent şi faptul că activează în Boninscgnn (min. G9).