Page 49 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 49
Învăţămîntul agrozootehnic — la cote
înalte de calitate şi eficienţă!
.în Consiliul unic agro furajelor, întocmirea ra temele: „ Arăturile adinei
industrial Deva . funcţio ţiilor şi metode de pre şi scarificarea terenului"
nează 29 cercuri ale învă- parare a nutreţurilor". La şi „Reguli de îngrijirea
ţămîntului agrozootehnic dezbaterea celor două animalelor şi importanţa
de masă — 14 pentru cei teme au contribuit Nicoloe respectării programului de
ce muncesc în seotorul ve Jula, Loghin Stoiă, Eleo- grajd". Cei doi lectori —
getal, 11 pentru lucrătorii nora Gabor, Maria Tarţa, respectiv Livia Breliar,
din zootehnie, trei pentru Er'emia Dani, Aron Pasc inginerul şef al unităţii,
cei din legumicultura şi şi alţii, care au relevat şi Ioan Mîrza, şeîul fermei
unui cu profil pomicol, necesitatea de a se între zootehnice — au prezen
care cuprind peste 800 prinde măsuri pentru ex tat cele două lame intr-un
cooperatori. Joi, cînd am tinderea suprafeţelor cul mod interesant, atractiv.
întreprins un raid în co tivate intensiv, precum şi Din păcate, la cursuri au
laborare cu Consiliul ju pentru sporirea producţiei participat numai 10 din
■ fcT> A É SSÍ® ISCsi F ■ deţean al U.J.C.A.P., în la culturile furajere. cei 17 cooperatori înscrişi
Anul XXXIX, nr. 9 072 SIMBÂTĂ, 17 IANUARIE 1987 1 4 pagini - 50 bani unităţi agricole din zonă La C.A.P. Bîrsău, în cele la cercul cu profil zooteh
— în toate cercurile a avut două cercuri ale învăţă nic, iar la cercul pentru
loc dezbaterea celei de a mântului agrozootehnic ce lucrătorii din sectorul ve
7-a teme din programa sta funcţionează aici, s-au getal au lipsit aproape ju
bilită pentru acest an de logia cerealelor păioase" „Tehno perativei, Conducerea popu
mătate.
coo
dezbătut
temele
1 U l i i teva aspecte privind agricolă — la cel cu profil Vegetal lar comunal multă atenţie
învăţământ.
consiliul
câ
Prezentăm
trebuie
acti
să
vitatea unor cercuri.
acorde
mai
şi „Metode de prepa
—
desfăşurării
învăţământu
a
rare
Cooperativa
La
furajelor".
Dezba
de
mai bune condiţii.
s-au
şi
bucurat
unităţii,
organizate
patru
cer
sînt producţie din Şoimuş, terile s-au ţinut la sediul lui agrozootehnic.-în cele
curi
ale
.jx innum om Mmm n n n ni iiiiiiiiitiiwwnnwt^wifi^i'amTrtTTrTMrirTTiirrTTiiwrfiriffW învăţământului de participarea la discuţii La Cooperativa agricolă
• • , agrozootehnic — trei pen a numeroşi cursanţi. Toma de producţie din Banpo-
îndatorire primordială a fiecărui tru cei ce lucrează pe o- Lenghel, inginerul şef al toc s-a dezbătut tema
cultivării
car
„Tehnologia
unităţii, ne spunea :
goare, iar unul ou profil
zootehnic, ce cuprind în — în dezbaterea de la tofului". Dezbaterea a în
om al muncii, a fiecărui cetăţean total 150 cooperatori. Joi, cercul cu profil vegetal am ceput cu o expunere sus
la cursul unde este lector insistat pe modul cum ţinută de Mitică Popcscu.
Cornel Stoica, inginerul putem aplica tehnologia inginerul şef al cooperati
şef al unităţii, s-a dezbă cerealelor păioase la con vei, ce le-a vorbit cursan
M ic ii c o n s u m a t o r i pot şi trebuie tut tema „Cultura inten diţiile de teren pe care ţilor pe larg despre im
portanţa ce o au, în ob-
sivă a cerealelor şl plan
le avem la Bîrsău. Aşa se
telor tehnice", dar la cel explică participarea nume
s ă r e a liz e z e e c o n o m ii m a r i! unde este leotor Anatolie roasă la dezbateri. agricolă TRAIAN BONDOR
Teodorescu,
fermei
şeful
Cooperativa
La
\ zootehnice — „Asigurarea din Hărău, s-au dezbătut (Continuare în pag. a 3-a)
Bilanţul „conturului 1980 municipiul Hunedoara s-a facţie preocuparea asiduă,
(suma repartiţiilor de e- atins cea mai înaltă cotă concretă, a şefilor de uni
nergie electrică pe consu de exprimare a posibilită tăţi de la magazinele „Lan
matori), pe care ni l-a pre ţilor de realizare a econo ţul“ „Banatul“ şi „Menaj“
zentat ing. Ghcorghe Nicu- miilor la energia electri (Lăcrămioara Marconi, Eli-
la, şeful Centrului de dis că aprecia maistrul Ioan sabela Cotoară şi Gheorghe
tribuţie a energiei electri Polverea, de la comparti Roşea) pentru ţinerea unei
ce Hunedoara, din cadrul mentul furnizarea energiei evidenţe zilnice a consumu
I.R.E. Deva, marchează — electrice. Mai "sînt încă rilor şi încadrarea în re
comparativ cu anii cinci „mici scăpări“, care însu partiţii, fiecare dintre cele
nalului trecut — o îmbu mate fac... risipa mare. trei unităţi înregistrînd e-
nătăţire sensibilă a situaţiei Acestei aprecieri i-am .gă conomii. Nu aceeaşi satis
încadrării beneficiarilor din sit confirmarea în raidul facţie am încercat-o intrînd
municipiul de pe Cerna în efectuat joi după-amiază în în unităţile de alimentaţie
cotele planificate. Astfel, unităţi ce reprezintă micii publică „Expres" şi „Me
la marii consumatori (com consumatori. în centrul tal“. în prima, Elena Măr-
binatul siderurgic, între vechi al oraşului, pe un cuş a încercat să;.; recon
prinderea minieră, fabrica spaţiu relativ restrâns, se stituie care este cota de
de încălţăminte, întreprin află mai multe unităţi a- energie electrică repartiza
derea de tricotaje ş.a.) se parţinînd întreprinderilor tă unităţii pe care o con
înregistrează o economie de comerciale de stat, alimen duce, dar calculele nu au
1153 MWh, iar la micii con tara, de alimentaţie publi ajutat-o la nimic (20 kWh
sumatori (instituţii social- că şi mărfuri industriale, consum mediu zilnic în
economicc, şcoli), economia Nu vom prezenta aici „fil două săptămîni din aceas
realizată se ridică la 531 mul“ fiecărui aspect con tă lună refuzau să facă
MWh. semnat, limitîndu-ne la 1180 kWh cît ne spunea
— O situaţie aparte o ilustrarea acelor situaţii dumneaei că ar fi reparti
prezintă consumatorii cas care dovedesc că între uni ţia pentru perioada respec
Combinatul siderurgic Hunedoara, o.S.M. I. Sub obişnuita ploaie de scîntel se adau
nici — preciza şeful C.D.E.E. tăţi alo aceleiaşi... în firme tivă !). La restaurantul gă fonta pentru obţinerea unei noi şarje de oţel. Foto NICOLAE GHEORGH1U
există
discrepanţe
mo
Hunedoara. Aici, consumul dul de tratare a problema DAN MIRCESCU
a fost depăşit cu peste 800
MWh, ceea ce a diminuat ticii majore a economisirii.
considerabil totalul econo Am remarcat cu satis- (Continuare în pag. a 3-a} Ritm si calitate în realizarea
miilor realizate în 1988 la Ü
nivelul centrului (836 MWh). Măsuri pentru evitarea
Totuşi, trebuie remarcat I N V E S T I Ţ I I L O R
faptul că, începînd din m m
septembrie anul trecut şi consumului neeconomic
continuând cu primele săp
tămâni ale lui ’87, „casnicii“ Obiectivele industriale — realizate
s-au încadrat şi ei în cori- La cooperativa „Mureşul" încadrează în categoria
sumul stabilit. Dincolo de o activitate în cea mai mare mari consumatori de ener în cele mai bune condiţii
efectul controalelor pe care parte manufacturată, mă gie, anul trecut coopera
le facem săptămânal, con surile care s-au luat pen tiva nu a consumat mai
sider că această schimbare tru încadrarea în reparti mult decît repartiţia dată. Consemnam, la începutul • la producţia industria depuse de oamenii mun
radicală de optică ţine de ţia de energie electrică „Prin măsurile pe care anului încheiat de curînd, lă am înregistrat o cii clin brigăzile ce alcătu
mai buna înţelegere a ne sînt cele recomandate pe le-am luat, în special la angajamentul oamenilor depăşire a sarcinilor iesc unitatea noastră, pen
cesităţii economisirii ener plan judeţean acestei ca secţia de articole tehnice muncii din întreprinderea cu 31 la sută ; tru a spori tot mai mult
giei de către majoritatea tegorii de unităţi: con din cauciuc — spunea de antrepriză pentru con • productivitatea muncii zestrea dotărilor tehnice
covârşitoare a celor ce centrarea programului de mecanicul şef — sperăm strucţii şi reparaţii side a crescut faţă de plan ale principalilor noştri be
muncesc şi trăiesc în Hu funcţionare pînă la orele rurgice Hunedoara de a cu 4,6 procente ; neficiari. Astfel, în Com
nedoara. 18. Excepţie fac unităţile să ne încadrăm în repar trece cu toate forţele, încă • cu 4 la sută a fost binatul siderurgic „Victo
chiar
şi
putem
să
tiţie
Cea mai elocventă con de coafură şi frizerie de economisi energie electri din primul an al celui de depăşit planul la ria“ Călan au fost puse în
firmare a celor relevate tip arta modei, care stau al 8-lea' cincinal, la ma ■ transport; funcţiune cuptoarele nr. 1
până acum de ing. Gheor- mai multe ore la dispo că. între măsurile de terializarea exemplară a • beneficiile suplimen şi 2 de la bateria I de
ghe Nicula o constituie si care am vorbit aş cita în sarcinilor ce le revin din tare realizate se ci cocsificare şi cuptorul nr.
tuaţia încadrării consu ziţia populaţiei. locuirea motoarelor de 40 istoricele documente ale frează la 6,4 milioane 3 aferent bateriei a II-a;
matorilor în repartiţii, du La „Progresul", ingine KW putere cu motoare de Congresului al XlII-lea al lei; tot la capitolul puneri în
pă 15 zile din acest an, rul Avram Lupu — meca 37 KW, înlocuirea ilumina- partidului. Referitor la 9 ne-am îndeplinit inte funcţiune sînt incluse ma
respectiv economisirea a nicul şef al cooperativei, modul în care constructo gral sarcinile la lu şina de frezat lingotiere,
757 MWh. „Este un rezul rii hunedoreni şi-au ono crările de investiţii în groapa de descărcare a căr
tat demn de relevat, dar ne-a spus că deşi au uni rat angajamentul asumat regie proprie. bunelui de la uzina cocso-
aceasta nu înseamnă că în tăţi de producţie care se (Continuare în pag. a 3-a) am solicitat amănunte di — Dincolo de cifre, în ce chlmică, turbogeneratorul
rectorului t e h n i c al anume se concretizează a- nr. 5 de la centrala elec
I.A.C.R.S. Hunedoara, ing. ceste rezultate ? trotermică nr. 2 — fluidizare
prioritare
Obiectivele
—
CETĂŢENI A! ORAŞELOR Şl SATELOR Gheorghe Ivan. incluse pe agenda de lucru şi electrofiltrul de 27 000 mc
— O primă întrebare, to
de la gospodăria de mate
varăşe director : Cu ce rea a colectivului unităţii noas rii prime. De asemenea, în
HUNEDORENE I lizări s-a prezentat colecti tre au rămas aceleaşi din C.S. Hunedoara s-au pus în
vul întreprinderii la ora anii trecuţi, respectiv con funcţiune secţia de forjă
bilanţului primei trepte din. struirea, punerea în func grea, fabrica de dornuri şi
Este o Înalta îndatorire patriotica pentru fie- noua etapă de creştere a ţiune' şi atacarea unui vo- două tuneluri de dezgheţ
patriei — anul întîi al cin ium sporit’ de lucrări la în grupul de laminoare. La
care dintre noi, ca la Jocurile de munca şi în cinalului 198G—1990 ? noile capacităţi de produc toate acestea se adaugă o
— Caseta... tehnică a re ţie de pe platformele si serie de lucrări do moder
propriile locuinţe, sâ folosim cu maxima grija zultatelor obţinute în anul derurgice de la Hunedoara nizări, precum şi un volum
1986 este, cred, grăitoare: şi Călan. Fie şi simpla tre mare de reparaţii capitale
energia electrica. în acest mod asiguram desfăşu • planul anual la lu^ cere în revistă a lucrărilor
crări de construcţii- executate în cursul anului Convorbire realizată de
rarea normala a activităţii economice şi sociale I montaj a fost îndepli trecut poate avea darul de MIRCEA DIACONU
nit în procent de a oferi o imagine conclu
100,4 la sută ; dentă a eforturilor asidue (Continuare în pag. a 3-a)