Page 5 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 5
■U*-
Primele ziîe ale anului —
primele succese în producţie
IS mile Puternica reverberaţie pe care a produs-o în ini cat dispecerul Ovidiu Ţir- ţ
s
duj>ă cum ne-a comuni- ^
din
oamenilor
tuturor
judeţul
muncii
nostru
S M A L M tregului popor, cu prilejul Anului Nou, este dovedi tonîtă, iar la cea din Po- ^
tovarăşului
Nicolae
în
adresat
Mesajul
Ceauşescu
ban, la brigada din Gura- S
prelucrai
’
sada
în
s-au
tă dc abnegaţia şi dăruirea cu care colectivele munci
acest an 138 tone de bon- ţ
toreşti
din
economice
luincdorcne
unităţile
acţionea
ză în producţie în aceste zile de început de an. Re
joga s-au executai revizii /
pînă
zultatele
totodată,
obţinute
bune
relevă,
acum
hotărîrea oamenilor muncii hunedoreni dc a face din şi reparaţii la toate insta- ) |
tiiu
laţiilc
şi
'utilajele
nniVIITFTIIl III JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C acest al doilea an al cincinalului 1986—1990 un an carieră. De aici, în uri- i
al împlinirilor, 1987 fiind considerat, pe bună drep mele zile ale anului 1987. '
ULAR JUDETEA» tate, încă un pas liotărîtor pe drumul care va înscrie au fost livrate supli- ţ
România socialistă în rîndul ţărilor cu dezvoltare mentar sarcinilor peste \
medie. Am cuprins în acest grupaj cîteva dintre 1 009 tone de calcar, des- i
ii cele mai semnificative astfel de realizări: tinat fabricilor de zahăr J
Anul XXXIX, nr. 9 061 DUMINICĂ, 4 IANUARIE 1987 4 pagini - 50 bani din Timişoara. Calafat. 1
Oţel peste de muncă, a ţinut să Podari şi Combinatului |
aprecieze în mod deo
MESAJUL ADRESAT PE TOVARĂŞUL NiCOLAE CEAUŞESCU prevederi sebit contribuţia adusă de produse sodice Go
vora.
Cu totul remarcabil la realizarea investiţiei
CU PRILEJUL ANULUI NOU - ÎNFLĂCĂRAT PROGRAM startul puternic pe care — de mare importanţă Producţia de mase !ţ
l-au luat oţclarii din pentru viitorul minei —
DE ACŢIUNE PENTRU ÎNTREGUL POPOR Combinatul siderurgic a şefilor de' echipă Ioan plastice — la niyelul ^
Hunedoara în întrecerea Drăguşin, Logliin Mariş sarcinilor \
socialistă cu colectivele şi Miron Gros, a clccfri-,
Bilanţ fructuos in 1986, celorlalte secţii şi uzine şi maistrului Pavcl Ştio- Cu dreptul au păşii in )
cianului
Bălăuţă
Nicolae
din această citadelă a si
derurgiei româneşti. Ca lea. l)e asemenea, meri noul an de producţie şi ^
chimiştii de la Orăştic. i
te revin şi celor care au
mobilizare exemplară pentru o încununare a deosebi coordonat execuţia lucră Tovarăşul Ionel Colhon. }
tei atenţii acordate pre
gătirii corespunzătoare a rilor miniere şi electro a şeful atelierului A.C.P., ţ
nc-a comunicat : „In ca- ^
mecanice,
respectiv
realizarea sarcinilor din 1987 producţiei hunedoreni an, maiştrilor principali Iosif drul secţiei de oxizi do ,
acest
din
au
oţclarii
lf primele !
fief s-au realizat primele
obţinut însemnate depă Belea şi Marchian l’aur. 30 tone de prociu
duse şi a j
S-a încheiat, cu cîteva zile tăţi şî de a asigura mersul târli învăţămintul, ştiinţa, cul şiri ale planului zilnic cît şi a inginerului Ioan început, totodată
in urmă, primul an al ce neabătut înainte al societă tura, întreaga viaţă econo în fiecare schimb, ma Bota, şeful sectorului tirea fabricaţiei tă. p regii- i ţ
urnii
lui de-al optulea cincinal, ţii noastre pe calea dezvol mică şi socială a ţării. xima atenţie fiind acor transport-înt reţinere. sortiment nou de oxid ,
(apt ce ne prilejuieşte un tării sale materiale şi spiri Toate aceste realizări au dată încadrării tuturor galben de fier, care va fi '
succint bilanţ al activităţii tuale, a civilizaţiei socialis fost posibile datorită faptu şarjelor în parametrii ca 1 000 tone de calcar livrat la export. în.ca-ţ
desfăşurate de colectivităţile te". lui că avem în fruntea noas litativi înscrişi în gra livrat peste plan drul uzinei de mase Plas- i
muncitoreşti hunedorene, o 1986 - a fost un an bun tră, în acest marş triumfal fice. Astfel, la oţelăria tice realizările obţinute *
trecere în revistă a pregăti- sub toate aspectele dezvol spre o nouă devenire, Parti Siemcns-Martin nr. 1. fabricilor de zahăr sînt Ia nivelul celor \
—--r'rftH - efectugte pentru pro tării economîco-sociale a pa dul Comunist Român şi pe muncitorii din formaţiile Oamenii muncii de la scontate. Aici, s-au rea- i
1
ducţia 1987 şi, în fine, o triei. în primul an al actua cel mai înflăcărat revoluţio conduse dc topitorii şefi Cariera minieră Vcţcl — lizat deja peste 70 tone ?
privire asupra demarajului lului cincinal poporul nostru nar, cel mai iubit fiu al na Felician Dobra şi Ion Mintia, care au încheiat diferite piese din mase i
din acest an. a trăit satisfacţia unor rrol ţiunii, tovarăşul Nicolae Oancea au elaborat mai anul 1986 cu bune rezul plastice, ' cu prioritate \
Dar, înainte de toate a- realizări pe cafea făuririi so Ceauşescu - ctitorul Româ multe şarje rapide din tate la toţi indicatorii, pentru industria, de auto- i
cestea, trebuie să arătăm cietăţii socialiste multilate niei moderne, bărbatul vi oţel aliat, examenul de şi-au reluat din plin ac turisme. Dispunem de J
că în 1986 s-au împlinit 65 ral dezvoltate şi a comunis teaz de numele şi fapta că calitate fiind trecut cu tivitatea, obţinînd — la condiţii optime pentru ca ţ
de ani de la crearea Parti mului pe pămîntul românesc, ruia sînt legate toate prefa note maxime. în acelaşi nivelul unor brigăzi — şi în următoarele zile l
dului Comunist Român -.for în conjunctura existenţei unei cerile înnoitoare din chipul timp, la nivelul secţiei primele depăşiri de plan să obţinem realizări fru- /
ţa politică în jurul căreia grele crize economice mon şi alcătuirea patriei noastre. plusul producţiei obţinu în producţie. As^t moaşe în producţie" \
s-au unit şi se strîng mereu diale, poporul nostru a reu Aşa cum subliniază condu te însumează '60 tone de
energiile întregului nostru şit - prin munca sa unită cătorul iubit al partidului şi oţel.
popor şi se multiplică pu şî plină de eroism — să statului nostru în memora
terea sa de creaţie, capa realizeze o creştere a pro bilul Mesaj adresat' poporu S-a finalizat
citatea de construcţie a noii ducţiei industriale de peste lui la cumpăna anilor, „toa
societăţi. 7 la sută faţă de anul 1985, te aceste realizări evidenţia o importantă lucrare
Anul 1986 - după cum a- să obţină alte însemnate ză cu putere justeţea poli minieră
precia secretarul general al progrese în sporirea produc ticii generale a partidului In cursul zilei de ieri.
p a r t i d u l u i , tovarăşul tivităţii muncii şî ridicarea nostru, care, aplîcînd în mod la Mina Deva, s-a fina
NICOLAE CEAUŞESCU, ’ în nivelului tehnic şi calitativ creator adevărurile şi legi lizat o importantă lucra
Mesajul adresat întregii na al produselor, în creşterea tăţile obiective la realităţile re minieră. Este vorba
ţiuni cu prilejul Anului Nou eficienţei economice şi a ve şl condiţiile concrete din despre montarea ghida
- „a fost un an în care po nitului naţional. în agricul România, îşi îndeplineşte cu jelor la cele două secţii
porul nostru, constructor con tură, recolta de cereale a cinste misiunea istorică de a de transport ale puţului
ştient al socialismului, şi-a anului 1986 a fost cea mai conduce naţiunea română dc la 450 — la 520 metri,
demonstrat încă o dată, prin mare din istoria ţării, de pe calea socialismului şi co aşigurîndu-se astfel con
fapte, voinţa şî capacitatea peste 28 milioane tone ! Au munismului, a independen diţii optime deschiderii
sa de a învinge orice greu urcat noi trepte ale dezvol- ţei, bunăstării şi fericirii". blocului dc minereu cu
Alături de întregul popor, prifer de Ia acest nou
oamenii muncii hunedoreni orizont al minei. Ingi C.S.v. Călim. I'une|iond rea coreeni I cazanului dc 1
Mica industrie şi prestările au obţinut în 1986 succese nerul Ioan unităţii, care Întreţinerea corespunzătoare numărul instalaţiilor asigurată şi prin f ţ
Stănculcscu,
la
esle
i
electrotermică
centrala
a
însemnate în realizarea o-
de
automatizare
directorul
biectivelor şi sarcinilor sta ne-a anunţat acest fapt de către electricienii retru Coroboa şi. nruno lSretfeld din 1
formaţia condusă de Cornel Stoica.
^
de servicii - activităţi bilite de Congresul al XIII-
9 lea al partidului, în mate
rializarea neabătută a Indi
aducătoare de mari venituri caţiilor şi îndemnurilor for
mulate de secretarul general Căldura pe care a
Cooperativii agricolă de vităţilor anexe şi ele pres al partidului, tovarăşul
producţie din Brad are o tări servicii se numără şi Nicolae Ceauşescu, privind
bună experienţă în ce pri Grigore Cilian, ce munceş îndeplinirea şi depăşirea sar Secţia „Diamant“ a în izvodit-o ... frigul iernii
tricotaje
veşte industria mică şi te la exploatarea lemnului cinilor de plan, a angaja treprinderii de Muncitoa
Petroşani.
din
prestările de servicii — cu încă patru membru ai mentelor asumate în între rele tricoteze Lidia Cioto-
activităţi ce sînt aducătoa familiei sale, Ioan Danciu, cerea socialistă. Minerii de cn şl Angetă Ivăntci sînt Se munceşte zdravăn ta iernii, mai exact din nece
re de importante venituri Rudolf Fabi, ioan Iiaţ, la Paroşeni au extras, în a- două lucrătoare cu expe o centrală de betoane ca sitatea de a-i înlătura e-
băneşti. - In anul trecut — ■ Viorica Bîrna, Bujor Dan nul recent încheiat, peste un rienţă profesională dife aceea de la Călan, apar- fectele nedorite, a izvorit..
rită dar cu aceeaşi preo
c.um ne spunea Rozalia ciu, constructorii de căru milion tone de cărbune - cupare pentru lucrul bine ţlnind de Secţia de pro căldură.
l ă
u
s
t r
i a
d
ducţie i n
a
(exploata
Bota, contabila şefă a u- ţe Gheorghe Crişan, Caro- cea mal mare producţie din făcut, cît pentru eficientă a I.A.C.R.S. Hunedoara. Se „Cazan de producere a
rea
mai
nităţii — la C.Â.P. Brad lina Oncu, Veronica Bor- Istoria minei respective. Cei modernelor maşini de tri transpiră chiar şi cind ză agentului termic" — aşa' h-
s-au aflat în funcţiune a- lea şi mulţi alţii, care prin de la Lonea, Dîlja, Vulcan, cotat tip „Diamant“. pada acoperă căputul ciz gurează în scripte cea ma
tcliere de tîmplărie, fie munca lor plină de hăr lupeni, Petrila şi din între- melor de cauciuc, Şi to recentă capacitate pusă
rărie. lăcătuşerid, rotărie nicie şi strădanie au con tuşi, in iernile care au tre in funcţiune aici, pe malul
ş.a., ce execută o gamă tribuit ia realizarea unor (Continuare în pag. a 2-a) cut, colectivul care lucrea Streiului. Dar, incepînd cu
variată de produse solici- venituri de 3 550 000 lei, ză aici a tremurat. Nu de şeful centralei de betoane,
frig, ci de grija că pot să maistrul loan Vulpe, şi ter-
minind cu ultimul muncitor
C. A. P, B R A D îngheţe agregatele (pietriş, inscris în foaia de pontaj,
nisip) sau chiar betonul tuturor li se pare pompoa
tato atît de unităţile in depăşind prevederile pla gala preparat. să această denumire. Pen
dustriale cit şi de coope nului pe anul trecut. Pînă acum, agentul ter tru ei rămine doar o idee
rativele agricole do pro — Activităţile de mică mic necesar menţinerii Li simplă, materializată aşij-
ducţie şi de: cetăţeni, . în industrie şi prestările de ne/ temperaturi adecvate derea. Adică, şi-au zis be-
care muncesc 42 ‘ de mese servicii le'- vom dezvolta bunei desfăşurări a proce tonişlii, de ce să stea ca
riaşi. Activitatea acestora în continuare — ‘spunea sului de producţie in cen sată in combinat o loco
este coordonată de Ioan Mircca Oprişa, preşedinte trala de betoane era fur motivă cu aburi — veche, e
Hancş, un om harnic şi le cooperativei. în anul nizai de centralele termi drept —, cind ea poate li
priceput, bun organizator 1087 înfiinţăm o secţie dc ce din Combinatul siderur pusă din nou la treabă ?
şi coordonator. fabricat gheaţă,' una .de gic „Victoria" Călan. N-au Nu să remorcheze vagoa
In atelierele ’ele prelu umplere a sifoatielor şi una fost insă puţine iernile in ne, ci să producă abur. Au
crare a lemnului se confec de sucuri naturale. în per care, zile de-a rîndul, rit reparat-o oamenii de aici,
ţionează scări de mină, spectivă, ne gîndirn la" o micitatea producţiei se a- chiar-dacă nu erau spe
ghidaje pentru minereu, secţie de industrializare a fla In grea cumpănă. Ba cialişti în locomotive, şi tot
căruţe ş.a. Fierăria asigu legumelor şi la alte acti se spărgea conducta de a- ei au confecţionat reţeaua
ră feroneria carelor şi că vităţi solicitate ’ de indus ducţiune, ba aveau neca de conducte, au făcut ra
ruţelor executate, potcoa trie, agricultură şi de zuri cu cazonele cei de la cordurile şi totul era a-
ve şi alte produse nece populaţie. Astfel, venitu C.E.T.-uri. De-acum însă, proape gaia, Mai era ne
sare unităţii. Se munceşte rile cooperativei obţinute gata, betoniştii' nu vor mai voie de... lochişti. Meseria
cu răspundere şi intr-un pe această calc se vor am tremura de frica îngheţu
climat de ordine şi disci plifica în 1087 şi în anii lui, cit o veni el de mare. MIRCEA DIACONU
plină, fără nici un rabat următori.' ' Nevoia i-a învăţat să se —........................—------------------
in calitate. Printre cei ajute singuri. Din frigul {Continuare in pag, a 2-a)
mai buni lucrători ai aoti- 'TRAIAN BONDOR
1