Page 51 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 51
ULUI NR. 9 072 • SÎMSÂTÀ, 17 IANUARIE 1987 Pag. 3
ÎNVĂŢĂMfNTUL AGROZOOTEHNIC
LEV1ZIUNE Dialog viu. antrenant
ex La C.A.P. Orăştie re secretarul general al parti lor, la eficienţa adminis
sfîrşit c săp marcăm de la început pre dului, la plenara lărgită trării lor în stare tocată
unit (co! 1*) zenţa bună, cît şi faptul a Consiliului Naţional al şi preparată. în urma în
'tămîna politica
hiderea progra- că inginera Marin Serbes- Agriculturii, Industriei A - trebării puse de Marian
lul. cu, şefa fermei zootehni limentare. Silviculturii şi Burcea, cei prezenţi au a-
ejurnal ce şl lectorul cursului. res Gospodăririi Apelor, lecto flat cum trebuie îngrijite
eenciclopedia îndatorire primordială a fiecărui
îor) pectiv, s-a străduit să im rul s-a referit la obiecti vacile în perioada de ges
n artistic. „A- prime activităţii un carac vele stabilite pentru sec taţie şi imediat după fă-
àrata fericire« om al muncii, a fiecărui cetăţean ter concret şi eficient, ba torul zootehnic al C.A.P. tare.
ejurnal
contenía de aur U* * : zat pe dialog Intre ea şi Orăştie în acest an şi în Deşi putem aprecia ca
:or) participanţi. Şi, într-ade- 'perspectivă, subliniind mo reuşită dezbaterea din ziua
hiderea progra- văr, tenia lecţiei — „fu dul cum trebuie ele tra de joi, 15 ianuarie, consi
ui. Micii Masori pentru evitarea rajarea vacilor cu fapte în duse. în viaţă. Au fost re derăm că putea fi ridicat
perioada de iarnă" — a levate cele mai. bune me gradul de însuşire, dacă
consumatori consumuiui neeconomic avut darul să intereseze tode şi reţete de furajare lectorul avea la îndemână
(Urmare din pag. 1) (Urmare din pag. 1) manuale, la confecţii. In pe cursanţi, toţi- oamenii în perioada stabulaţiei. Pe > planşe, grafice sau alte a-
semenea
propa
materiale
muncii clin ferma zooteh
Buhai,
îngrijitoa
Viorica
*EŞTI I: 6,00 Ra- felul acesta nici produc nică a unităţii. re de animale, o interesa, gandistice. Mai este abso
iimul dimineţii ; „Metalul“, şeful de sală ţia nu are de suferit. Astfel, pornind d.e la lut necesar ca sala în care
îtul medicului ; Vasile Costache ştia că sînt tului artificial prin becuri de pildă, ce influenţă pot
ordinea zilei în realizate ceva economii „la cu vapori de mercur, cu Repartiţia de energie de sarcinile ce revin agricul- avea furajele asupra pro sc ţin dezbaterile să fie
iră; 7,00 Radio- corpuri de iluminat cu 62 MWh pe luna ianuarie tuirii şi îndeosebi zooteh încălzită din vreme, pen
7,:io Azi, în ţară; zi", ele fiind cit se poate am defalcat-o pe unităţi, niei din documentele Con ducţiei si stării de sănăta tru a se crea ambianţa
ista presei; vS,10 de vizibile şi datorită... nu neon. în funcţie de utilajele pe te a vitelor. Lectorul s-a potrivită unei ase-menea
melodiilor; 0,00 mărului mare de becuri în afară de acestea, mai gresului al III-lea ai ţără
<ie ştiri; 9,05 care le are fiecare, iar la nimii, din indicaţiile cu referit pe larg la impor activităţi.
i radio; io,00 Bu- aprinse fără nici un rost aplicăm o serie de măsuri utilaje avem fişe cu con prinse în cuvin tarea tova tanţa păstrării în condiţii
ştiri; 10,05 Din în cele două săli („buche şi la alte secţii . La uni sumul energetic pe care
folclorului; 10,25 te“ de cîte două şi trei be tăţile de croitorie serie în. răşului Nicolae Ceauşescu. cît mai bune a nutreţuri- MIRCEA LEPÂDATU
literară radio ; curi care se aprind simul le urmărim zilnic.
letin de ştiri ; care lucrăm pe două Pentru stimularea eco I
i ţările socialis- tan, iluminatul nefiind sec schimburi cu maşini de nomisirii de energie am La cote înalte de calitate SI
Din creaţia torizat). In schimb, la uni cusut electrice, timp de
orului Aurel Gi- tăţile „Ardealul“ şi „Cra introdus în secţii şi ate
12,00 Buletin de două ore schimburile se liere şi elemente adec (Urmare din pag. 1) fără a se afecta încolţirea logic. Dezbaterea a fost
2,05 Publicitate ; mă“, efectul amenzilor us suprapun, unul dintre ele vate de propagandă vi acestora. Apoi Galenia interesantă, concretă, re
pe marea scenă turătoare aplicate ante efectuînd numai lucrări zuală. Blaj, Nicolae Crăciun, Vic levând posibilitatea obţi
19,00 De Ia i Ia rior de lucrătorii C.D.E.E. ţinerea de recolte supe nerii unei producţii su
Avanpremieră tor Susan şi Dumitru Cor-
15,15 Şlagăre stimulaseră simţul gospo rioare la hectar, fertiliza nea au discutat concret perioare în 1977, sarcină
utindenl; 15,90 dăresc al celor de aici, în rea terenului, sortarea cu asupra modului cum s-a pusă în faţa lucrătorilor
i culturale; 16,00 unităţile respective exis- Cetăfeni ai judeţului Hunedoara! cea mai mare grijă a tu muncit în anul trecut, ogoarelor de tovarăşul
nai; 16,15 Roma* lînd un iluminat raţional
eîsaj industrial berculilor înainte de plan subliniind necesitatea mo Nicolae Ceauşescu, secre«
3ran ; 16,30 Pa- şi o evidenţă strictă a eco ENERGIA ELECTRICĂ REPREZINTĂ O tare, efectuarea lucrărilor bilizării la muncă a tu tarul general al partidului,
ebre din opcrc- nomiilor realizate în ulti de întreţinere ia timp şi turor membrilor coopera la Plenara lărgită a Con
a“ de Kalman ; mele luni. Deci, se poale AVUŢIE NAŢIONALĂ DE MAXIMĂ IMPOR
letin- de ştiri ; ca şi micii consumatori să la înalt nivel calitativ. tori, efectuării la timp siliului Naţional al Agri
tzică " ‘adresa TANŢĂ. NU UITATI NICI UN MOMENT CĂ Spre a argumenta însem a tratamentelor împotriva culturii, Industriei Ali
,00 O serii : obţină economii mari, pen nătatea sortării cartofilor, manei şi a gândacului din mentare, Silviculturii şi
i de v—» * Săp- tru aceasta nefiind nevoie ECONOMISIREA PE TOATE CĂILE A FIE Gospodăririi Anelor. din
politică internă decît de manifestarea spi lectoLul a arătat practic, Colorado, a celorlalte lu
laţională * Mu- CĂRUI KILOWATT-ORĂ ESTE ÎN INTERESUL cum se taie tuberculii crări prevăzute în tehno decembrie 1986
i,00 Buletin de ritului de ordine şi disci
Muzică, informa- plină izvorit din conştiinţa SOCIETĂŢII, AL FIECĂRUIA DINTRE NOI !
,00 Radiojurnal ; civică a noastră, a tuturor.
a sugestia dv.;
dio jurnal; 22, i o
.',20 Pagini muzi-
mare popuiari-
00 Moment poe- Obiectivele industriale
Muzică de dans;
)0 Buletin de
(Urmare din pag. 1) totalitate nivelul maxim al cioara. Ne-am pregătit te
potenţialului de care dispu meinic, încă din anul tre
executate la obiective de nem. Ştim, am demonstrat cut, iar aceste zile de în
maximă importanţă pentru şi ne-am demonstrat nouă ceput de an confirmă, cu
bunul mers al producţiei înşine că sîntem capabili toate greutăţile provocate
din cele două citadele ale de mai mult şi mai bine. de capriciile iernii, calita
. L»uptâ torul cu siderurgiei hunedorene. Aceste rezerve sîntem ho- tea tuturor demersurilor în
atria); cîntcceie — Cum sînt privite a- tărîţi să le valorificăm su treprinse de conducerea în-
Arta); HUNE- perior în 1987 şi în viitor. treprinderii, comitetul de
Caravana mis- ceste rezultate în perspec
(Modern — A) : tiva sarcinilor cc revin con Prilejuri avem o mulţime. partid şi consiliul oameni
călăreţului sin- structorilor în anul care a Mă gîndcsc ia continuarea lor muncii pentru a face
(Modern — B) ; început? lucrărilor de modernizare
a Pană de Vul din acest an o nouă treap- ¡§|¡
cani) ; Ora zero — Ca o temelie trainică, a furnalului nr. 4, de 1000 tă de măreţe realizări în
PETROŞANI : de pe care putem aborda inc, de la Hunedoara, la producţie, pentru a conti
contraatacă — bateria a IV-a de cocsifi
II (Parîng); Ciu- încrezători noile obiective care de la Culan, sau la nua edificarea noilor obicc- Ţesătoria do mătase Deva, secţia preparaţie. Privirea ageră şi mîinile pricepute
(7 Noiembrie) ; pe care ie avem de înde tive siderurgice la cote ;eta Băda aleargă printre miile de fire, găsindu-le fiecăreia locul.
ric ’nlreă) ; plinit. Mai mult. rezulta reparaţia capitală a cup ale zitoarei Geon
: Gri :-te în- tele de anul trecut, bune torului nr. 2 de la oţelăi'ia superioare de calitate.
ilturai, , VUI,-
Pruncul, petrolul ce-i drept, nu reflectă în electrică II a C.S. Hune-
nil (Luceafărul); — o- u
Vraciul (Mine- V in o M a s ă c ă m e d o r d e t in e
USTINOASA: Ml- I
ploilor tîrzil ţiuni. Manifestarea a Purtat ??
>resc): URICAN2: genericul : „Epoca Nicolae Pe adresa redacţiei a — Ne-am* căsătorit în lizeuză încă ce se intim- care o are in clasă pe
e si trei nopţi Ceauşescu — ani de măreţe | 1973, la Hpceni-Vaslui, po plă cu familia lor, pentru Maricica. Nu cunoaşte a>
i; BRAD; Trei înfăptuiri, de glorii şi iz- e sosit o scrisoare. Redăm
secrete (Steaua bînzi“, cu care prilej au în rezumat conţinutul ei : vesteşte loan Tulbure. A- că „mama" vine din cînd mănunte legate de viaţa
ORAŞTIK; Sep- vorbit profesorii Ioana Ma- I „Este un caz foarte dure veam 25 de ani, iar ea 18. în cînd, foarte rar, să-i fetiţei deoarece, „numaî
(Patrla): Călfirc- BSS „REALIZĂRILE EPOCII rangocH Steluţa Rădoni, Li- | ros în Hunedoara. Cel al Ne cunoşteam de copii. vadă. Ultima oară le-a a- din acest an a preluat
ctric (Flacăra): NICOLAE CEAUŞESCU, O- viu Moraru. tn acelaşi timp, Eram doar din aceeaşi co tlus chiar şi sarmale şi clasa. Oricum, situaţia îa
U-BA2: Bătălia GUNDITE ÎN ARTA PLAS la biblioteca orăşenească a O familiei loan Tulbure, stra
Roma — seriile TICA HUNEDOREANA“ esie fost prezentată expoziţia de ţ da Trandafirilor, nr. 5, mună. Nu credeam că, prăjituri. „Dar dc ce a învăţătură nu-i... strălu
isa de cultură) ; tematica expoziţiei de artă carte „Din gtndirea social- _ bloc 16, apartament 19. după ce am avut împreu plecat?". Copiii nu pot cită".
ce
se
deschide,
: Despărţire tom- plastică la noile va galerii de politică a tovarăşului Nicolae nă patru copii, să ne pă afla răspunsul la această în inconştienţa lor, co
astăzi,
— seriile T—17 artă, de pe b-dul Decebal Ceauşescu“. Are patru copii : trei fe întrebare şi doresc din tot
BRAZI: Al pa- tiţe şi un băiat, între 7—13 răsească. pii se bucură din tot su
ard lingă debap- din Deva. Sînt expuse lu B SIMPOZION ANIVER ani. De cinci ani, mama — Unde-i acum Nataliă sufletul să se reîntoarcă, fletul cînd, uneori, apare
?ALAN: Pruncul. crări reprezentative — pic SAR. Cu prilejul aniversă Tulbure, soţia dv. legiti să nu mai plece de lin şi mama. Dur cită tristeţe
si ardelenii (Ca tură şi sculptură — ale ar rii a 137 do ani de la naşte lor - i-a părăsit Prima oară lasă în -sufletele lor după
rea
tiştilor plastici iutnedoreni.
Luceafărului
poeziei
rul tură) ; SIME- româneşti, la Biblioteca ju i-a dus în judeţul Vaslui, mă şi mama copiilor ? gă ci.
.antul amintirii oi în satul Grumezoaia, la o — în Turdaş: locuieşte — Eu ¡-ani mai dat bani , ce pleacă) U n d e ? „La'
e I-1T (Mureşul): „SAPTAMINA CALITĂ deţeană a avut Ioc o caldă plimbare...", după cum ea
PRODUCŢIEI
az7 '20 (Lumina): ŢII SI Perioada 5—10 MĂ manifestare de evocare. Des bunică, neputincioasă. de însăşi 1-n răspuns soţului
personalitatea
pre
RITE“.
ia
marelui
RT: Tatii şi bu- nuarie a.e. a fost declarată, Mihal Eminescu au vorbit muncă. Acum se află la CADRU m WMffESiARE A UNOR
dinerul). tatăl lor, în Hunedoara, ei cînd a' întrebat-o unde
ile comitetul sindicatului de Dorina Coman, Ana Maria ÎNALT* SOCIALE merge. în egoismul ei în
la
Participanţii
ac
minieră
KSBagagîCTfSâBBgse la întreprinderea „Săptămîna Mârilă. librari din municipiul care lucrează la Bluming, gust, mama îşi caută „fe
Paroşetti
ţiune,
drept
calităţii şi producţiei mă Deva, au urmărit, în conti în trei schimburi. Copiii — no spune tatăl -copiiiot.” ricirea" alături de altul.-
rite“. Printr-o utilizare mai nuare, un recital de versuri sînt elevi... Le lipseşte căl lingă gară, într-o cabană
eficientă a capacităţilor de şi muzică pe versuri emines dura, mîngîierea de . ma C.F.R. Convieţuieşte cu sperînd cu astfel nu va O vă avea ? înstrăinată de
rele extrase la producţie, n maşinilor şi u- ciene, au vizitat o expo mă. Eu, fratele tatălui şi un ceferist. Pe timpul va mai pleca: O ■ dată a pro sufletele cărora le-a dat
l (ÜI1 16 ianuarie; tilajelor şi printr-o mai ziţie de carte cuprinzând unchiul celor patru copii. - canţei, a luat-o cu ea şi mis că va cumpăra casă viaţă, de căldura pro-,
I :: 4*1, 77, 85, 8i, burtă organizare a întrecerii creaţia lui Mihai Eminescu. acolo, la noi, in Moldova, prici 'familii,, nicicînd ma
83, 62, 87 ; socialiste la locurile de O acţiune identică s-a des rog redacţia să vină în a- pe Maricica. Sjiunea că ma nu-şi va afla fericirea,
a II- a : 19, 35, muncă se estimează realiza făşurat la Clubul „Femina“ jutorul lor. Ei nu sînt vi aré intenţia să ó dea la î-arn dat 30 000. Nimic nu.
o, 54, G9, 34, 74. rea suplimentară a 500 tone din cadrul Clubului T.C.H. novaţi cu nimic şi nu tre lucru Intr-o gospodărie a s-a ales de aceşti bani. liniştea. Şi nici nu trebuie
cărbune. Tată cîteva păreri ale u- lăsată să şi le găsească.
SI MEDALION „EMINES- E| RECITAL OMAGIAL, buie să fie lipsiţi dc nici unei familii din sat. Nu este încă tîrziu — a«
Cll“. In organizarea cate o caldă manifestare oma unul -dintre părinţi, atîtâ Otilia este cea mai ma nor vecini: „Deşi a plecat
t E M E A j drei de limba şi literatura gială s-a desfăşurat, joi, ia vreme cît aceştia sînt în de lingă copii, de fieca tîta vreme cît soţul şi 05*?
română şi bibliotecii Liceu Liceul industrial nr. 3 Deva, re. Are 13 ani. Cam prea re dată cînd a revenit, e! piii ei o aşteaptă — să se
lui pedagogic Deva, în sala în organizarea catedrei de viaţă". Semnează: Aurel devreme a luat asupră-i o reîntoarcă în mijlocul lor.
i azi : vremea se ' festivă a unităţii de învă- limba şi literatura română. Tulburei strada Tranda parte din grijile casei. a primit-o acasă" (N. D.) ;
treptat în prima ţămînt de aici s-a desfăşu Dedicată lui Mihai Emi firilor nr. 7, bloc 17, a- „Această femeie ridică u- Iar dacă nu vrea dc buna
a Inlorvrjulul şi rat un emoţionant medalion nescu, complexa manifestare — Cine v-a pregătit de neori retribuţia soţului ei voie, trebuie să i sc amin«
himbăto^e. Cerul „Eminescu“. I-au dat fru a beneficiat de un recital părtament 93, Hunedoara. mineare ? — o întrebăm teăscă că are obligaţia le*
’ariabil, temporar museţe şi fior artistic reci de versuri, o audiţie la Mergând pe urmele scri pe Otilia. şi apoi pleacă" (G. R.) ; gală să-şi îngrijească _ co
a începutul inler- talul din creaţia Luceafăru piltup şl un film — toate sorii, împreună cu Roza- „Ce mamă poate fi dacă
cînd local va lui poeziei româneşti, reali evocînd impresionant opera — Bunica. A fost la noi şi-a părăsit propriii copii ? piii, să nu plece de lingă
;lab. Vînt slab zat do eleve din clasa a IX-a Luceafărului poeziei româ lia Moraru, inspector în Nu se gîndeşte la viitorul ei şi că banii pe care n-a
a moderat, predo- pedagogie, şi de evocarea neşti. Un moment aparte cadrul autorităţii tutelare .cîteva zile, dar acum a uitat să-i ridice lună dc
dln sectorul su- Imprimată pe disc a Iui l-a oferit Ing. Octavian Tă- a Consiliului popular mu plecat. E supărată pe ma lor ? Mai cu seamă că are
imporaturile mi Tudor Vianu „Despre Emi băcaru, care a tradus în trei fetiţe!“ (R.M.). lună — indemnizaţia pen
ar ii cuprinse în- nescu“. limbile franceză şi engleză nicipal Hunedoara, su ma, deşi este fiica ci. Nici La Şcoala generală nr. tru mamele cu mulţi copil
ius 12 şl minus G cîteva din creaţiile emines năm la uşa apartamentu n-a căutat-o, cu toate că — trebuie să-i folosească
ciene.
lar cele maxime BS COLOCVII DE ISTO 9, unde sînt elevi cei pa pentru îngrijirea lor, pen
iluus 6 şl zero RIE. casa de cultură din lui 19, din blocul 16, stra a făcut cale lungă din tru copii, încercăm să
Izolat mal cobo- Haţeg a consacrat ediţia da Trandafirilor. Ne des luăm legătura cu dirigui tru căminul pe care şi l-a
ocal se va sem- de ieri a colocviilor de is Moldova ca să ne vadă. întemeiat în Hunedoara,
aţă cu depunere torie unui eveniment eu pu chide o fetiţă cu păr bălai Miliana, - în vîrstă de 10 ţii şi, respectiv, cu învă în blocul din strada Tran
¡ură. (Meteorolog ternice rezonanţe in con şi ochi frumoşi. Aspectul ţătorii lor. N-o găsim de
viciu Tuliţi vras- ştiinţa întregii noastre na- încăperilor trădează lipsa ani şi Coste!, de 7 ani, au cît pe diriginta clasei a dafirilor. ESTERA ŞINA
* ; .gg.sppcliipei. , , sosit de ia săniuş. Nu rea- Vl-a E, Viorica Chitidean,