Page 53 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 53
.G
SG
S f C I A L M L C U I PREGĂTIT! economică
Ancheta
DESFĂŞURAŢI
REALIZAŢI
• a ziarului
nostru
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN PRODUCŢIA PLANIFICATĂ DE în unităţile
S I A L C O N S I L I U L U I P O P miniere din
CĂRBUNE PE ANUL 1987? Valea Jiului (IV)
Anul XXXIX, nr. 9 073 DUMINICA, 18 IANUARIE 1987 4 pagini - 50 bani
întreprinderea miniera Pîlja
Un singur scop: realizarea ritmică, zi de zi,
a producţiei pe fiecare brigadă
întreprinderea minieră ce minerilor de aici să ciale şi culturale din ţara
Dîlja va aniversa la 1 spună, sînt fără nici o noastră, sînt anii Epocii
îndatorire primordială a fiecărui martie a.c. 20 de ani de îndoială cei scurşi de la Nicolae Ceauşescu.
la redeschidere. Două de
repunerea ci în funcţiu Mina Dîlja, la fel ca
om al muncii, a fiecărui cetăţean cenii în care din abata ne,' care coincid în mod toate unităţile carboni
jele acestei mine au fost
extrase pentru economia fericit cu perioada de fere ale Văii Jiului în
naţională sute de mii de maxim avînt, progres şi aceşti ani s-a extins şl
lNTR-0 ZI DE VINERI, KILOWAŢI tone de cărbune. dezvoltare a industriei dezvoltat, a fost dotată
republicane în toate ra
Anii cei mai buni ai
unităţii, aşa cum le pla murile sale, a vieţii so (Continuare în pag. a 2-a)
ARUNCAU PE „APA SlWETET!
La I.R.E. Deva se fac Primul control... instalaţii pentru risipirea
ari eforturi pentru ca energiei electrice. (Aici,
mţi consumatorii de ener primele abateri însă, cele două .contoare
gie electrică să se înca de gaz metan se dădeau
dreze în cotele stabilite, Vineri, aproape de a- „peste cap", nu ai ta).
iar măsurile de economi ' miază, am intrat în res Ce-a mai fost la Bachus?
sire să devină o realitate taurantul „Astoria". Aici. Da. am stins nişte becuri
generală. „Ne împărţim lumina zilei era... respec inutile la expoziţia cu
zilnic — preciza maistrul tată I Adică, nici un bec vînzare de produse culi
■Ioan Sterca, şeful compar nu ardea fără rost, erau nare, respectiv pe cele
timentului de furnizare a aprinse doar cele strict situate la eticheta „vîn
energiei electrice din necesare. Numai că în zare condiţionată cu le
C.D.E.E. Deva — între biroul şefului de unitate, gume" către uşă, care
problemele stringente ale Nicolae Miculescu, se afla n-aveau nici un rost.
producţiei şi necesităţile un radiator electric de
de control. Efectuăm un 2 000 W. Radiatorul nu Ardeau gazul
control permanent zi de era în priză însă, cu toa
zi asupra modului de uti te acestea, nu puteai ţine de pomană !
lizare a energiei electrice. mina pe el. Ardea I Con
Trebuie să se reţină, însă, Că cluzia logică se desprinde La restaurantul „Perla"
deşi facem sute de con uşor. — şef de unitate Ioan
troale, atingerea rezultate Mâi „direct" ne-a pri Purice, pe care regretăm
lor scontate pe această li mit „biroul calculatoarei" că nu l-am putut întîlni
nie depinde, pînă la urmă, (aşa scria pe uşă) de Ia in imJil.i - o parte dintre membrii formaţiei service a minei Dîlja — lăcătuşi, su
tot de conştiinţa fiecărui acelaşi restaurant: un MARIN NEGOIŢÂ dori, electricieni — oameni care sirii prezenţi la toate punctele de lucru din subteran şl
veghează cu atenţie In buna funcţionare a utilajelor.
consumator I Se poate „ochi roşu" de 600 W ne
-nune că unii consumatori, privea de sub masă. în (Continuare in pag. o 3-a)
* \rea majoritate, înţeleg încăpere nu se afla nici o
îndatorirea patriotică de persoană, fapt care poate
a economisi energia elec trezi şi interesul... pom FERMA ZOOTEHNICĂ - MODEL DE ORGANIZARE SI PRODUCŢIE
trică, însă alţii nu înţeleg pierilor I
şi caută mereu în „sacul" H SIMPOZION. La Den-
loc
simpozionul
cu justificări. Desigur, Risipă de energie Valenţele hărniciei si conştiinciozităţii in muncă suş a avut „Argumente pentru
toma
po
pentru a înţelege cit mai electrică o concepţie viaţă“. In despre
ştiinţifică
lume
şi
cadrul
bine aspectele multiple ce Este -un fapt real că, de ducţie la toţi indicatorii; evidenţiem factorii ee au simpozionului au vorbit
Grozav,
Lu-
se pot întîlni cu ocazia In zadar, a căutat Du cîţiva ani încoace, Coope în 1986 s-au obţinut re dus şi duc la rezultatele profesorii Ioan Au rulat fU-
chian Dănosc.
controalelor, este necesar mitru Crăciun (şef de uni rativa agricolă de produc zultate corespunzătoare la bune ce le înregistrează mele documentare : „Origi
tate la restaurantul „Ba- nea sistemului solar“, ,-,Vic
să însoţiţi direct, pe teren, ţie din Bîrsău are o ac marea majoritate a capito ferma. Conducerea coo timele ignoranţei“.
chus") repartiţia de ener tivitate tot mai bună în perativei susţine că acti
una din echipele noastre lelor de plan. Iată princi
gie electrică. A răscolit sectorul zootehnic. In a- vitatea bună a fermei are Bl O NOUA UNITATE DE
de control". dosare „serioase" (adică, nul 1985, ferma şi-a în palele realizări la 31 de la bază — ca factor esen PRODUCŢIE. In oraşul Vul
Am dat curs acestei destul de voluminoase) şi făptuit planul de pro cembrie 1986 : ţial — strădania ce o de can s-a deschis de curînd o
unitate de producere a bău
invitaţii şi vineri, 16 ia tot n-a găsit-o. Vorba a- pune Ioan Corb, şeful de turilor întreprinderii judeţene
răcoritoare,
aparţi-
nind
nuarie 1987, âm făcut ceea: „Există, dar, lip Indicatorul Plan Realizat' fermă. într-adevăr, I. Corb do producţie industrială şi
„echipă" prin Deva, cu e- seşte cu desăvîrşire “I Im Efectivul total de este un specialist bine pre prestări servicii. Unitatea,
depune
gătit,
multă
stră
cu t> producţie medie luna
lectricianul Mihai Blaj, portant este, totuşi, că nu bovine 320 341 danie şi suflet în activi ră de 300 000 lei, deserveşte,
din cadrul întreprinderi s-au găsit aparate electri Efectivul matcă de tatea sa. Nu-i mai puţin în afara oraşului oraşele în care
şl
funcţionează,
Po-
de reţele energetice. ce de încălzit sau alte bovine ICO 160 adevărat că ferma zooteh trila şi Uricani.
Efectiv total de nică se bucură de atenţie
sa
ovine 900 900 maximă din partea con LOIÎ. RECOLTA VINATOEI-
acţiunea
în
organizată
Viţei X30 114 ducerii cooperativei. Aşa duminica trecută pe terenu
Stoc de gestaţie 208 210 se explică faptul că sto rile de vînăţoare alo aso
membrii
către
cul de nutreţuri cu care ciaţiei de A.G.V.P.S. s-a
vînători
al
Se poate considera — său a păşit, cum se zice, s-a intrat în stabulaţie a strîns o recoltă cu care
deşi sarcina pe anul tre cu dreptul în anul ce a fost bogat, că în zooteh vînătorii se pot mîndri :
9 vulpi.
cut n-a fost realizată înre- debutat de curînd. Intrînd nie lucrează oameni, har 13 mistreţi, 5 lupi şi astăzi se
La
acţiunea
de
gistrîndu-se un minus de în actuala stabulaţie cu nici, pasionaţi de munca speră intr-un bilanţ ase
70 hl — şi în ce priveşte un stoc bogat de furaje lor, pricepuţi precum Pe mănător sau chiar moi bo
producţia de lapte s-au fă — cu substanţială depă tru Buftea, Gheorghe Co gat.
cut progrese însemnate. în şire a necesarului la gro cioc, Remus Irimie, Gheor ea UNICATE. Pe baza co
1986 s-au livrat la fondul siere — se asigură o bună ghe Loga, Maria ş> Gheor menzilor l a n s a t e de
cooperativele
de stat 970 hl lapte de furajare şi îngrijire a e- ghe Hoşta şi alţii. Pamfil „Drum nou“ meşteşugăreşti
Hunedoara
vacă, ceea ce înseamnă o fectivelor, după raţiile sta Cepălău, preşedintele coo şl „Viaţa nouă“ Orăştie, co
depăşire cu 104 hl a nivelu bilite pe flecare categorie perativei, ca şi Toma lectivul de proiectare metal,
lui atins în anul prece lemn, chimie al U.J.C.M. a
IM, pentru de animale. Vacile cu Lenghel, inginerul şef al conceput proiectele pentru
dent. Toţi factorii cu care lapte şi cele aflate în unităţii, au acordat şi a- elemente de caroserie din
T hüítós AccstAţ; «asvè, îs |^ : am stat de vorbă sînt de stadiu avansat de gestaţie cordă multă preocupare fibră de sticlă pentru auto
1
300“
si,
turisme
„Dacia
I mogatas de fjjjft «»ivit« If părere că planul putea sînt hrănite suplimentar, asigurării furajelor, bunei respectiv, Instalaţie pentru
fi îndeplinit şi în 1986 viţelele reţinute pentru desfăşurări a pă.şunatului încleiat şt uscat covoare.
V'pcţtdot?.;:. . r •• f dacă s-ar fi preluat tine reproducţie sînt furajate ca şi actualei stabulaţii a Sînt doar o parte din pro
unicate,
iectele
originale,
retul bovin la timp, fapt din abundenţă. întregul animalelor. Programul de executate de colectivul de
ce a dus la consum supli efectiv se află într-o sta grajd se respectă cu ri tehnicieni şl Ingineri o-
mentar de lapte în uni re bună de întreţinere, în gurozitate, la buna desfă- mintit.
tate. adăposturi se asigură un
încheind 1986 cu rozul-, microclimat corespunzător. TRAIAN BONDOR
ţaţele menţionate, ferma După cele consemnate
zootehnică a C.A.P. Bîr- pînă acum, se cuvine să (Continuare în pag. a 3 a)
