Page 55 - Drumul_socialismului_1987_01

! NR. 9 073 • DUMINICA, 18 IANUARIE 1987 Pag. §

IN PREGATIKËA Şl INSTRUIREA ACTIVULUI ) • R u b r i c a „Sărbă­
SI APARATULUI DE PARTID ECONOMISIREA ENERGIEI toritul săptămînii" de la
LEVIZIUNE Gazeta de perete „Mi­
Modalităţi noi de lucru îndatorire primordială a fiecărui nerul", a I.M. Lupeni, îi
prezintă la loc de cinste
DUMINICA, | pe doi dintre cei mai ■ i
IANU/.^îtK om al muncii, a fiecărui cetăţean I buni şefi de brigadă ai
Zilele’ trecute a avut loc îmbinat forme de instrui­ cinilor adoptate de Con­
,ex în Vailca Jiului instruirea re utilizate pînă acum cu gresul al XlII-lea al parti­ 1 minei: Mihai Blaga, ca-
.moa copiilor (par- activului şi aparatului Co­ cunoaşterea nemijlocită, dului. Apoi fiecare grupă ţ re, împreună cu forma-
1 color) * Telclil- mitetului judeţean de practică, în organizaţiile a participat la cîte o adu­ într-o zi de vineri, kilowaţi i ţia sa, exploatează cu
itcca de ghiozdan partid din domeniile or- ■ de partid din întreprin­ nare generală .de partid > foarte bune rezultate un i
/ lor). „Racheta ganizatoric şi al propa­ deri şi instituţii a expe­ pentru dare de seamă şi ţ complex de mare pro- I
>ă“. Episodul G gandei, avînd ca temă cen­ rienţei existente. alegeri. Grupa deplasată aruncaţi pe „apa sîmbetei“ ! ţ ductivitate în sectorul III »
a cununa cîntc- trală pregătirea şi desfă­ întregul efectiv partici­ în oraşul Vulcan a asis­ ţ (brigadierul fiind feliei- ţ
vui românesc (co- şurarea adunărilor gene­ pant la instruire a fost tat şi la o dezbatere în (Urmare din pag. 1) Invitaţie la I.R.E. i tat, totodată, cu ocazia ţ
) rale şi conferinţelor pen­ împărţit în trei grupe de învăţământul politico-ideo­ / împlinirii a 27 de ani de ţ
>um duminical tru dări de seaană şi ale­ lucru, fiecare deplasîn- logic intr-un cerc al ca­
îrţial color) geri în organizaţiile de du-se în cite o localita­ drelor: didactice din liceul la locul său de muncă — Au fost găsite şi unităţi 1 minerit la Lupeni) şi Dio- i
ntcmporanii noş- partid, acţiune ce se des­ te. De această dată, uni­ industrial, dezbatere urmă­ nu ani; găsit nici radia­ comerciale unde regulile 1 nisie Zoia, de la secto- i
(color) * Ve­ făşoară în acest an între tăţile vizitate au fost în­ rită pe monitoare, ale te­ toare aprinse şi nici re- stabilite pentru economisi­ \ rul XI investiţii, care-şî ;
nei magistrala de 1 februarie — 31 martie. treprinderea minieră Pe- leviziunii cu circuit închis, şouri fierbinţi. Aici, func­ rea energiei electrice erau ţ depăşeşte constant sar- |
i. ; Reportaj Au participat prini-se- trila, I.P.S.R.U.E.E.M. Pe­ existente în şcoală. ţionau din plin doar so­ respectate întocmai: cafe-
.■hillcrea progra­ troşani şi oraşul Vulcan, Acţiunea de instruire bele mari, de teracotă, pe barul „Bulevard", restau­ ţ cinile zilnice, în medie, ţ
mul. cretari, secretari şi secre­ în faţa activului au fost s-a încheiat prin trans­ bază de gaz metan. în rantele ■ „Mioriţa", j,Turist" l cu 15 la sută. Laudă ţ
eJArnal tari adjuncţi ai comitete­ prezentate sarcinile econo- miterea sarcinilor imedia­ sala restaurantului era ză­ şi „Sarmis". 1 muncii şi celor care o fac C
ra ; «nea azi (co- lor municipale, orăşeneşti te ce stau în faţa orga­ puşeală în toată puterea Numai că la hotelul
I'. Judeţul Iaşi şi comunale de partid, ac­ mico-sociale ce revin orga­ nelor şi organizaţiilor de cuvântului. Din cauza a- „Sarmis" reccpţionera Au­ 1 cu pasiune şi dăFuire t l-
nelor
de
organizaţiilor
şi
coordonatele «lez- tivişti ai comitetelor jude­ partid în pregătirea şi des­ ceasta, unicul grup de rica Moldovan ţinea în \ femei şi bărbaţi • Cei ?
lării ţean, municipale,. orăşe­ partid, de masă şi obşteşti, făşurarea adunărilor şi consumatori (format din funcţiune o jumătate de ţ mai tineri cetăţeni ai ţ
tarea României neşti şi comunale de a colectivelor de oameni 4 persoane) se retrăsese în radiator (500 W), iar Anc- ? municipiului reşedinţă de ţ
)1ot) partid, precum şi aparatul ai muncii în anul 1987 şi conferinţelor pentru dări cel mai îndepărtat colţ. luţa Ardeleanu de la t judeţ se numesc Maria ?
n 'artistic. „Ca­ acestora. în perspectiva întregului de seamă şi alegeri, îm­ Lingă soba încinsă rezis­ „Shop"-ul hotelului folo­ ţ Anca Faur şi "Afiamaria J
lai» ca“ întreaga acţiune a fost cincinal, relevîndu-se for­ bunătăţirea şi perfecţiona­ taseră ou mult' eroism 6 sea pentru încălzire un i loanaş, care au urcat ţ
5 JUrnal me şi mijloace de acţiune rea activităţii politico- femei din personalul res­ calorifer electric (2 000 W). i la 60 numărul noilor năs- ^
hiderea progra- concepută intr-o modalita­ pentru transpunerea în ideologice şi cultural-edu­ taurantului. Făcuseră cerc
uh te inedită, în care s-au viaţă a obiectivelor şi sar- cative Fiecăruia din cei care j -----------------------
în jurul" „barmanei" Con­ au fost găsiţi în neregulă
19 IANUARIE stantina Ghinea ce le vor­ cu folosirea energiei e-
bea, probabil, despre ne­ leetrice, i s-a îmbinat şi
tjUrnal cesitatea economisirii ga­ E C R A N
îcţii prioritare zului metan. Şi le exem­ cîte o invitaţie la... I.R,E.
dezvoltare a cer- Desigur, dorinţa între­
irii ştiinţitlcc ro- plifica, ' concret, cum se : prinderii cu această siglă
icşti în Epoca poate... arde gazul de po- este ca „invitaţii" de a- i
olae Cenu.şescu. mană ! Să nu uităm: cest fel să existe cit mai ţ cuţi, in Deva, de la înce-
lumontar (color) lîngă ospătarc ardea şi un puţine şi dacă se poate, i putui anului. In aceeaşi
aur iolcloric (co- bec electric de prisos. deloc. ’ perioadă, tot aici s-au r
\ întemeiat 16 căsătorii •
4 La cantina - restaurant
nah-io, an. *
Ivarul“ (color) ' „Siderurgistul" din Hune' 2 - \
sodul 12 \ doara nu se mai serveş
ijUrnal Zilele filmului la sate“ ţ te cafea la nisip. Aeeas- . t s
iiderca progra- J5 ■ ta a fost măsura- - „o- V
ui. J riginală", nimic de zis —
• Simpozion. Cinema­ sonalităţi istorice păstră­ ţ care s-a considerat a fi
tograful din Păclişa a toare ale crezului poli­ 1 oportună pentru eradi-
g ă z d u i t simpozionul ? carea fumatului in loca- ^
tic al lui Mircea' cel
„România —.. promotoare 1 Iul respectiv. O fi, dor *
a păcii şi înţelegerii în­ Mare" a avut loc la ci­ ^ păcat este că printre cei /
tre popoare". A fost evi­ nematograful din Ostrov. i privaţi de o cafea la ni- ţ
Luptătorul cu Pe marginea filmului 1 sip se numără şi mulţi.,. L
.huria); Cintecele denţiată poziţia ţării ţ nefumători ® Vremea s-a
O v ta); IIUNE- „Mihai Viteazul" au vor­
Caravana mis- noastre, a preşedintelui i mai îmblinzit. Nu putem
(Modern — A) : ei, tovarăşul Nicolae bit Silvia Mastraghin, ’ uita însă gerul din urmă
Călăreţului sin- directorul căminului cul­ cu cîteva zile. Ca o sim-
(Modern — 11) ; Ceauşescu, în problomeic
a Pana do Vul- păcii şi dezarmării, sta­ tural, şi prof. Marcel l plă „curiozitate" vă co-
câra); Ora zero Aspect «le la Instruirea ce a avut Ioc la întreprinderea minieră Paroşeni. ! municăm, cu sprijinul
PETROŞANI: Foto NICOLAE GHEORGHIU tornicirii unui climat de Radu. 'tehnicianului meteorolog
i contraataca —
II (Parîng); Ciu- înţelegere şi colaborare, ^ Octavian Jucu, de la Sta-
(7 Noiembrie) ; în încheierea acţiunii, • Dezbatere. La pensuş ţ ţia meteorologică Deva,
rie (Unirea) ; gerea la această activitate s-a desfăşurat dezbate­ : cîteva informaţii de ac-
: Grăbeşte-te în- Valenţele hărniciei şi în mai mare măsură a oa­ la realizarea căreia şi-au ) tualitate. în data de 13
dtural); VUL- menilor din sat • Orga­ rea „Comedia — mijloc
•runcul, petrolul adus contribuţia profe- ianuarie s-au înregistrat
nil (Luceafărul); conştiinciozităţii in muncă nizarea, încă de pe acum, . sorii Virgil Cîmpeanu şi de educaţie etică". A fost i cele mai scăzute tempe-
iVracli' 1 (Mino- de acţiuni pe păşuni şi prezentat unul dintre
SÎ'RII,-. Eante- Emil Milvuţiu, s-a pre­ 1 râturi din zilele lui 1987:
vluşcht 1 Ro- (Urmare din pag. 1) mele ce mai trebuie să fie fineţe care să ducă la filmele de succes ale ^ minus 24 grade Celsius
ncltoresc)'; ani- sporirea producţiei de iar­ zentat filmul artistic I la Jebea (Brad), minus
Mireasma ploi- soluţionate privesc: • Gos­ „Mondo uniano". cinematografiei naţionale ' 20,4 grade la Deva şl
t
(Afuncitoresc) ; podărirea cu cea mai mare bă şi de fin • Punerea „Toamna bobocilor" ce
: ITel zile şl şurare a acestuia iau parte în funcţiune ’ a separato­ minus 21 grade în mosi-
iţi (Retezat) ; toţi membrii consiliului de grijă a furajelor întrucit • Evocare. O caldă aduce în prim-plan aspec­ vul Parîng. Tot aici, gro­
[Tei scrisori se- se face o oarecare risipă rului de lapte pe aceas­ evocare pe terna „Per­ te din viaţa tinerilor. simea stratului de zăpa­
Steaua roşie) ; conducere din unitate, în tă cale putîndu-sc obţine
3 A R 7. A : Cui- conformitate cu graficul • Permanentizarea lucră­ o producţie marfă mai ■ dă este in prezent de 74
imandrelor (Mi- stabilit. Cîteva din proble- cm. Cea mai mare canti­
IRAŞTIE: Sep- torilor din zootehnie, atra­ mare. tate de precipitaţii o că­
(Pntrla); Călăre-
tTic (Flacăra); zut vineri (16 ianuarie
7-BAI: Bătălia a.c.), la Valea de Peşti: „
Roma — seriile Neaua, odată aşternu­ Vă ve(i întreba, poate, i 40 I pe metru pătrat • |
ift de cultură) : tă peste ogoare, mai mol- ce caută acest muncitor
1
Despărţire torn- comeşte truda oamenilor. Ţărani în iarnă... / La întreprinderea minie-
4 seriile I—II siderurgist intr-un reportaj 1 ră Dîlja, familia Călin —
BRAZI: Al pa- Le dă, intr-un tel, un ră­ despre ţărani ? Işi merită ţ loan şi Marcela, soţ şi
:rd lingă debnr- gaz. Să-şl mai tragă su. locul aici, deoarece Ior­
AlaN: Pruncul, cîmp. Rezolvă să vină cu lelor, de care s-au legat' vadă ce are porcul, că nu i soţie, Marcel, fiu - se
ş! ardelenii (Ca- Netul după neostenita motorina. Dar pină atunci definitiv prin profesia a- mai mănrncâ. O dat vreo dan Luca, trăind ia fără, 1 bucură de unanime apre­
irîtură): SIME- luptă dusă cu pămîntul mobilizează cooperatorii să leasă. Abrt de mult iubeşte baală-n el". încheiase nici un moment nu şi-a cieri din partea colecti­
nţul amintirilor din primăvară prnă tirziu, iasă cu atelajele, doar nu Si mina lonaşcu animalele „consultaţia" şi tratamen­ uitat obirşia şi statutul
1 I-1I (Mureşul): vului de muncă. „Sint
illetin de Bucu- in toamnă. Să-şi adune o să lăsăm gunoiul la u- (fiică . a meleagurilor Bal- tul iar stăpinul casei era său de om al satului. Aşa , oameni deosebiţi,' harnici
tmina); GHE- forţele pentru a o lua de şile grajdurilor. Apoi dă o şei, unde trăiesc vestiţi mulţumit. „Avem mai mult a fost mereu. Un destoi­ 1 şr conştiincioşi, cu aport
Taţll şl bunicii la capăt, o dată cu topi­ fugă cu oamenii sus, în crescători de vite şi oi, de lucru acum iarna, cind nic muncitor şi un tot pe ^ însemnat la realizarea
rea zăpezii. munte, să mai aduci cîte- este firesc să-i fie dragi), animalele sint in stabula- atit de vrednic lucrător al i planului, pe care mina
Greşeşte cine-şi închi­ va sănii de fin. Mai vezi incit nu rareori în familie fie. De aceea sîntem tot pâmintului, gospodar in 1 noastră se bazează — ne
puie că iarna ţăranii, cei­ cum merg treburile la a- apar discuţii contradictorii pe teren in fiecare zi. Dar comuna sa. Iar acum — ne ţ spunea tovarăşa- Ana
lalţi oameni ai satelor stau nexe ori la păstrăvărie. pe această temă. numai aşa poţi să contri­ spunea —, cum este încă 1 Băcăianu, inspector prin-
numai la odihnă. Sint des­ Mai semnează şi actele, Am mai avut prilejui bui la sporirea numărului in putere şl timp are be­ J cipal învăţâmînt. Tatăl
tule de făcut şi acum. Iar mai... Şi aşa, nici nu bagi să-i vedem pe cei doi soţi de animale in gospodării­ rechet, nu i se pare ni­ I ţ este maistru eiectromeca-
azi : vremea de oameni vrednici nu duc de seamă cum trece ziua. ia datorie. Am auzit des­ le oamenilor, in comună". mic mai firesc, decit să-şi i nic la sectorul III, mama
general închisă lipsă satele hunedorene. Iar seara, musai să mai ...Pe Iordan Luca, din continue munca alături de I
«a răci treptat. tule vorbe de laudă pen­ , - electrician la staţia de
Ii mai mult a- Dimpotrivă. faci cîte ceva şi prin gas- tru răspunderea şi compe­ Josani (comuna Peştişu cooperatorii din comună, J 1 telegrizumetrie, fiul - e-
/or cădea nin- ...Petru Mircea, preşedin­ podăria ta. Aduce iama tenţa lor profesională, Mic) l-am reîntilnit în a- pe ogoare, în zootehnie, | \ lectrician, la sectorul VIII".
lorare în Banat pentru ţărani zile mai do­ ceste zile. Şi am aflat că oriunde este nevoie de
n rest. Vîntul tele C.A.P. Roşea ni, este l-am reîntilnit, rece.nt, în­ din sul. Doar este neam de J l ® Echipa de fotbal A.S.
moderat, cu unul dintre e/V Ţăran din rn o ale, în ce priveşte mun­ tr-o după-amiază de ia­ se află in pragul unui e- - Paroşeni-Vulcan - adevă-
Irl locale de so­ tatâ-n fiu, gospodar de ca - işi continuă el gin- nuarie. „Vin de la Roma- veniment mai deosebit din ţăran şi n-a uitat nimic . rată formaţie de „B" :
ft din sector durile — dar pentru un şei, zice, am fost să văd viaţa sa: ieşirea la pen­ din ce reprezintă acest
scolind izolat frunte, care-şi înţelege me­ preşedinte de „cea.peu“ a- ţ Baltaru, Buzduga, Barbu,
nai ales *n Bn- nirea de om al satului, de nişte viţei aflaţi in trata­ sie, după 35 de ani mun­ lucru. 1 Birsan — jucători de
ipcraturire mi- lucrător al pâmîntului. cestea parcă sint tot aşa ment. Mă îngrijorează fap­ ciţi consecutiv in cadrul ...Iarna viaţa la ţară se B(ază), Benea - antre
II cuprinse în- de fierbinţi ca şi vara". tul că iarna abia acum uzinei nr. 1 cocsochimice moicomeşte, işi mai pierde ! i
i 8 şl minus 3 Pentru el averea obştii, din C.S. Hunedoara. Ani, . norul echipei. Becuş —
• cele maxime bunul mers al treburilor ...Cine nu-i cunoaşte, la işi arată colţii. Poate fi din trepidaţia din timpul 1 preşedintele secţiei de
îus 5 şl zero din unitatea în fruntea că­ Romos, pe sofii llie şi Si- lungă, iar cooperativa de în care, zice, n-a avut nici campaniilor agricole. Dar
aţă locală cu mina lonaşcu ? El medic o zi loaie de boală ori ^ fotbal, Beserman - pre-
de chiciură. reia oamenii l-au ales acolo nu stă prea bine cu locuitorii satelor nu stau. şedinţele de onoare al
este datoria de căpătîi. El veterinar, ea tehnician ve­ furajele. Trebuie ajutaţi altfel de absenţe. Am vă-
te : vremea va îşi începe ziua de muncă terinar. Amindoi la dispen­ "zut în casa-i răsplata vred­ Ei îşi urmează modeşti şi i A.S. Paroşeni. Venind din
cu cer aco- sarul din comună şi de intr-un lei. De aceea, am harnici rosturile lor dintot- * .,C" ei vor să mai cuce-
r cădea ninsori în adăposturile animalelor trecut şi pe la primărie...". niciei şi responsabilităţii deauna, gîndind şi pregă­
). Vîntul va su- şi acolo şi-o încheie. Dar mulţi ani cetăţeni ai Ro- în muncă: ordine şi meda­ ^ rească o literă in alfa-
:u viteze do 80 cit de plină-i ziua de mosului. Deci, intelectuali Mai tirziu, la poarta u- tind cu chibzuinţă şi temei­ ţ betu! fotbalului nostru ;
'oră, viscolind muncă a preşedintelui in­ ai satului, dar amindoi, „os nei case, am intrinit-o şi lii, numeroase „stele" de
prind local ză- pe Simina lonaşcu. Au nicie recoltele noului an. l oe prima. B(ună) idee,
teorolog de scr- tre aceste două repere ? de ţărani", cu vocaţia fruntaş in producţie pe ani , 8(ăieţi) ! Daţi-i B(ă-
Proncenco). „Trebuie dus gunoiul în creşterii şi îngrijirii anima- chemat-o gospodarii. „Să şi cincinale. MIRCEA LEPĂDATU r laie) !...