Page 59 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 59
iSMULUl NR. 9 074 • MARŢI, 20 IANUARIE 1987 Pag. 3
ÎLEVIZIUNE „Gîndirea şi acţiunea revoluţionară
ilejurnal
icrgla — o problc- a secretarului general al partidului,
i» a noastră, a tu-
ror
dustr.V» omâneas-
în Epitaa Nicolae tovarăşul Nicolae Ceauşescu -
¡auşescu. Docu-
ontar (color)
aire — unitate în
itrla română, cîntcce contribuţie de inestimabilă valoare îndatorire primordiala <
srsurî şi
itriotico, revolu-
maro (color) om al muncit, a fiecâryi
sară de balet (co-
r). Cu ansamblu - la îmbogăţirea teoriei şi practicii
‘o Teatrului Mare
n Moscova şi Ten
ului „Kirov“ din Geamuri sparte,
ningrad. Selecţiunl construcţiei socialiste“ CONSUMUL CASNIC SĂ FIE REDUS
n „Lacul lebede- buni de piaţă!
r“ do P. I. ceai- LA STRICTUL NECESAR !
vsld; „Spartakus“
, A. Haciaturiam (Urmare din pag. 1) în cele peste două de popoarelor, pentru întări „In urma controalelor
ilejurnal cenii ale „Epocii Nicolae rea încrederii între naţiuni, lalâ care este consumul lunar al unor apa efectuate pe linia utiliză
ţifică a societăţii româ Ceauşescu", producţia In pentru o lume mai dreap rate de uz casnic şi pentru iluminat : 1
neşti; tovarăşul Nicolae dustrială a ţării a cres tă şi mai bună, fără arme rii energiei electrice —
Ceauşescu oferă un mi cut de peste 6 ori, fiind şi fără războaie". @ 9 kWh — aspiratorul ne-a transmis ing. Alexan
nunat şi fascinant exem astăzi de 111 ori mai ma Intr-o atmosferă caldă, dra Popovici, clin com
JREŞTI I: 6,00 Ra- plu de îmbinare armoni re decît în 1944, iar pro entuziastă, participanţii la © 15 kWh — aparatul de radio partimentul furnizarea e-
;ranuil dimine|il * oasă şi eficientă a ideii ducţia agricolă de apro simpozionul omagial au nergici electrice al T.R.E.
de ştiri ; G,30 cu fapta, a gîndului şi a ximativ 2,5 ori. Venitul na adoptat textul unei tele ® 18 kWh — maşina de călcat
inea zilei în ngri- Deva — specialişti apar-
; 7,00 Radiojur- acţiunii, demonstrînd că ţional a crescut, de ase grame adresate tovarăşu @ 20 kWh — televizorul ţinînd centrelor noastre
,J0 Azi, în )ară; 8,10 ideile care cuprind şi în menea, de patru ori. In lui NICOLAE CEAUŞESCU,
al melodiilor ; 9,00 sufleţesc masele devin ele procesul de edificare a so în care se spune, între al de distribuţie din Deva şl
do ştiri ; 9,05 cialismului multilateral dez ® 2 9 kWh — frigiderul Brad au constatat anu
idem ascultători- însele o veritabilă forţă de tele :
10.00 Buletin de propulsie în acţiunea so voltat în patria noastră „Participanţii din judeţul © 50 kWh — iluminatul mite abateri de la reguli
10,05 Microfonul cială. judeţul Hunedoara se re le stabilite, din partea
-ilor ; 10,45 Publlci- marcă printr-o prezenţă Hunedoara la simpozionul © 58 kWh — maşina de spălat rufe..
11.05 Universitatea întemeiată pe adinca ştiinţific omagial organizat unor consumatori mici şi
11,25 Din cînte- cunoaştere a realităţilor prestigioasă, el fiind unul la Deva, cu gîndurile în casnici. Bineînţeles, în
i dansurile popoa- româneşti, pe analiza cri dintre cele mai industria dreptate spre dumneavoas DIRECŢII DE ACŢIUNE PENTRU
12.00 Buletin do lizate judeţe ale ţării. Aici toate cazurile au fost apli
12.05 Revista me- tică a drumului parcurs, tră, cel mai iubit fiu al REDUCEREA CONSUMULUI cate amenzi usturătoare".
radio; 12,35 Din această concepţie nouă, se realizează mai mult de naţiunii, strălucit revolu
a folclorului; 13,00 originală, concretizată sub 3.4 la sută din volumul ţionar şi patriot înflăcărat, — Exemplificaţi prin
1 la 3 * Rndiojur- aspect teoretic şi practic producţiei industriale a ţă genial strateg şi conducă în fiecare locuinţă este necesar ca aparatura cîteva nereguli constatate.
v 5,00 Avanpremieră rii, ocupînd locul 8, iar — La Orăştie, coopera-;
v n. ; 15,30 Ateneu în Programul P.C.R., în tor al poporului român, electrică să fie folosită cu maximă chibzuinţă,
t >a României“; 16,00 documentele congreselor media valorii producţiei ctitor al României socia tiva meşteşugărească „Via
■%irnal; 16,30 com- partidului din ultimii 22 de industriale ce Fevine la în acest fel toţi cetăţenii adycîndu-şi o contri
i de muzică uşoa- liste, vă exprimă, cu pri ţa nouă" a fost avertizată
10 Bul' de ştiri; ani, elimină cu hotă.rîre un locuitor este de circa lejul aniversării zilei dum buţie directă Ia economisirea energiei, atît de pentru depăşirea repartiţi
Sol ,,? şi for- tezele dogmatice, metafi 1.4 ori mai mare decît neavoastră de naştere, ce
folcloriLe laureate zice, care ignoră necesita cea pe ţară. Deţinem 4,9 necesară în această perioadă economiei naţio ei de energie electrică. în
•stlvalului naţional la sută din fondurile fixe le mai înalte sentimente nale. aceeaşi situaţie au fost
ea României“; 18,00 tea perfecţionării procesu de gratitudine, de stimă
;crll; 19,05 Epoca lui construcţiei socialismu industriale ale ţării, ocu şi aleasă preţuire, de dra găsite şi cîteva din sec
s Ceauşescu. con- lui, dezvoltării independen pînd locul 4 pe ţară. Hu goste şi recunoştinţă, pen ® Este cu desăvîrşire interzisă folosirea apa ţiile cooperativei respeo
i, Independentă, nedoara se situează pe
Transmisii, radio- te, multilaterale a tuturor tru activitatea neobosită şi raturii eleclrice în orele de vîrf de sarcină. tive, cele situate în str.
vjo, interviuri: 19,20 laturilor sale. locuri fruntaşe la o serie contribuţia hotărîtoare a- T. Vladimirescu şi N. Ti-
20.00 Radiojurnal; întreagă de produse vitale dusâ la elaborarea şi în
femoria pămîntului întreaga concepţie a pentru progresul econo © Se interzice folosirea în birourile institu tuiescu. De asemenea, la
isc ; 21,00 La su- t o v a r ă ş u l u i Nicolae făptuirea măreţei opere cetăţenii Gheorghe Alb'
dv. ; 22,00 O zi în- Ceauşescu, activitatea prac miei naţionale - cărbune, de ridicare a patriei noas ţiilor a oricăror aparate electrice de încălzit,
•ă; 23,00 Moment energie electrică, oţel, tre pe înalte culmi de pro (din Geoagiu), Aclam Iar
: 23,10 Nocturnă tică de zi cu zi a con cocs, metale neferoase şi iar iluminatul să fie limitat Ia strictul necesar. (Jeledinţi), loan lovan (Po
lă; 23,55—24,00 Bu ducătorului partidului şi gres şi civilizaţie, pentru
le ştiri. statului nostru sînt puter multe altele. promovarea ideilor de dele) şi Militon Lăslău
nic străbătute de ideea In încheierea intervenţiei pace şi progres în lumea © în toate blocurile de locuinţe, pe casa scă (satul Şesui'i) s-au găsit
legăturii indiscutabile a sale, primul secretar a a- contemporană. rilor să fie montate şi să funcţioneze automate contoarele electrice dete
ft£!V!A Hm socialismului cu ştiinţa, a dresat tuturor oamenilor Printr-un bogat conţinut riorate şi ' cu geamurile
necesităţii utilizării celor muncii hunedoreni îndem de idei, pătrunse de înăl electrice, pentru a se evita risipa de energie e- spz’-te. Pentru aceasta, au
l : Salamandra mai noi realizări ale revo nul de a acţiona cu depli ţătoare sentimente patrio lecîrică. fost buni de plată.
i ; Declai-ajie de luţiei teh n i co-ştiînţif i ce în nă răspundere pentru tice, de dragoste neţărmu
e (Arta); HUNE- folosul construcţiei socia transpunerea în viaţă a o- rită faţă de partid, de ţară
t: Spartacus — şe biectivelor şi sarcinilor ce
fi (Modern — A); liste. şi popor, comunicările
vals (Modern — Un aport de mare sem revin judeţului în anul ştiinţifice prezentate au
decenii (Flacăra); nificaţie la îmbogăţirea 1987 şi în perspectiva în reliefat rolul istoric al glo Eforturile actuale — miezul
albaştri (Castel); tregului cincinal.
ŞANI: CartTvan'a teoriei şi practicii construc riosului nostru partid co
oasă (Parîng) ; ţiei socialiste a realizat to Comunicarea prezentată munist, al dumneavoastră,
nul şl extratereş- varăşul Nicolae Ceauşescu de tovarăşul ’Ion lonescu, mult stimate tovarăşe unei preocupări permanente
Noieiyib-'V; Pre-
îiret.'. PENI : prin fundamentarea' tezei secretar al Comitetului ju Nicolae Ceauşescu, care
ie lega.„ (Cultu- continuităţii procesului re deţean de partid, a avut v-aţi identificat cu cele în ultimul trimestru al ţi iversitatea cultural-ştiin- comitetul comunal al
/ULCAN: Asocla- voluţionar în întreaga pe ca temă : „Concepţia mai nobile aspiraţii ale anului trecut .şi în prima
aceafărul) ; LO- rioadă istorică a trecerii Partidului Comunist Ro ţifică prin cursurile sale U.T.C., conducerea insti
Şeherezada (Mine- maselor populare, îmbogă parte a acestei luni, ac avînd ca tematică; „Me tuţiei organizează .sărbă
NINOASA : Dosa- de la capitalism la socia- mân, a secretarului său- ţind mereu tradiţiile înain tivitatea politico-educativă dicina în slujba omului", torirea majoratului. în a-
astru (Muncito- 'lism, a necesităţii perfec general, tovarăşul Nicolae tate de luptă pentru liber şi cultural-artistică des desfăşurat la dispensarul nul trecut, treizeci de ti
URICANI ; In- ţionării permanente a re Ceauşescu, privind crearea tate socială şi naţională,
( R e t e z a t ) ; făşurată de Căminul cul uman, „Pedagogia familiei" neri au trâiţ emoţia îm
Patru zile de- laţiilor sociale, a formelor şl modernizarea bazei teh- pentru construcţia unei tural clin Brănişca a cu (Căminul cultural Boz), plinirii vîrstei de optspre
e casă (Steaua de organizare şi conduce nico-mateiiale a economiei vieţi noi, mai bune şi mai noscut o reafă înviorare, „Lupta poporului român zece ani, dar, mai ales,
OHAŞT1E : Mu re a societăţii. naţionale - fundamentul
ci vieţi (Patria) ; drepte în ţară şi întrea a sporit în intensitate, do pentru libertate, unitate, emoţia atenţiei colective
•inspectorei (Fla- întreaga strategie a pro dezvoltării. societăţii româ ga lume. vadă a unei preocupări independenţă naţională", de care s-au bucurat. Cu
C.EOAGIU-BAI : gresului ţării a fost ela neşti, al asigurării inde In epoca istorică a ma susţinute- din partea con „Legalitate, echitate, res noscută mai bine, îmbogă
(Casa de cultu- borată de secretarul gene pendenţei şi suveranităţii ducerii instituţiei, a ce
IAŢEG : Berlin rilor împliniri româneşti de ponsabilitate", „Educaţia ţită, această iniţiativă ar
(Dacia); BRAZI; ral al partidului îritr-o vi naţionale". după cel de-al IX-lea lorlalţi factori educaţio materialist-ştiinţifică, mij putea fi generalizată la
mohican; CĂ ziune unitară, cuprinzînd Tovarăşul Viorel Faur, Congres al partidului, ju nali de la nivelul comu loc de emancipare spiri nivelul întregului judeţ.
CI şansă prea secretar al Comitetului ju nei, sub îndrumarea con
laşa de cultură); organizarea şi conducerea deţul Hunedoara, aseme tuală a oamenilor", ulti Eforturi susţinute a fă
l : Prietenul întregii economii, a tutu deţean de partid, a rele nea tuturor judeţelor ţării, cut conducerea aşezămîn-
Ti 11 (Mureşul); ror sectoarelor activităţii vat „Concepţia tovarăşului a cunoscut o vertiginoasă tului de cultură in direc-
Dublă depăşire sociale. Măreţele înnoiri Nicolae Ceauşescu cu pri IARNA - ANOTIMPUL
i); GHELARI : dezvoltare în toate dome ţia intensificării activită
,'mplat la Rostov care au avut loc în ulti vire la crearea cadrului niile. Gîndirea creatoare, UNEI INTENSE ACTIVITĂŢI ţii artistice de amatori.
I). mii aproape 22 de ani în. larg al democraţiei socia cutezanţa revoluţionară şi CULTURAL-EDUCATIVE LA SATE Fără îndoială, potenţialul
România, pe toate planu liste, muncitoreşti, revolu măreţele dumneavoastră de 14 colective artistice
rile vieţii sociale, rod al ţionare, perfecţionarea par iniţiative au constituit un cu care comuna s-a în
educaţie
poli
trei
cursuri
no 2m m aplicării neabătute de că ticipării oamenilor muncii permanent exemplu de ur siliului şi de cultură socialistă. mele în salul de organi scris în actuala . etapă a
tică
zate
centru.
tre întregul popor, a aces la conducerea societăţii". mat pentru locuitorii din Aceasta a făcut ca şi nu Apropiată din punct de Festivalului naţional „Cîn-
ele extrase la tei înţelepte strategii, au Tovarăşa prof, univ. această vatră strămoşeas mărul participanţilor la vedere a obiectivelor edu ţarea României" nu este
clin 18 ianua- înnobilat chipul patriei Stana Buzata, de la Aca că a patriei. actul cultural să crească, caţionale a fost activita u n u l ridicat. Ceea ce re
noastre socialiste, spre demia de partid pentru Gîndurilor alese şi sen ţine insă atenţia este
i : 32, 36, 26, A. învăţămîntul social-politic, implicit eficienţa mani tea brigăzii ştiinţifice ale
n II-a : 58, 13, mîndria şi fericirea tuturor timentelor de nemărginită festărilor iniţiate. cărei ieşiri s-au efectuat frecvenţa cu care aceste
cetăţenilor el. România so a abordat „Concepţia stimă pe care vi le pur Au fost organizate sim formaţii urcă pe scenă,
i IlI-a : 7, 60, cialistă se înfăţişează as Partidului Comunist Ro tăm pentru necontenita de pozioane, dezbateri care au periodic în toate satele faptul că. printre puţinele
tăzi ca o ţară înfloritoare, mân, a secretarului său comunei — Tîrnăviţa, Tîr-
otal de câştiguri: venire socialistă a patriei adus în prim-plan marile nava, Boz, Furcşoarâ, Bă- comune din judeţ. Bră
:i. îndustrial-agrară, cu o in general, tovarăşul Nicolae şi poporului român, pro izbînzi obţinute de po nişca are un taraf, o for
dustrie puternică, modernă Ceauşescu, privind rolul iectată şi realizată sub porul nostru în perioada răşti, Gealacuta, Căbeşti. maţie de dansuri populare
şi agricultură socialistă, cunoaşterii istoriei patriei, înţeleaptă dumneavoastră Un mijloc de informare mixte, la care se adaugă
Congresul
al
EMEAÜ în plină dezvoltare. Prin însuşirii literaturii şl artei conducere, le alăturăm cu deschisă al de partidului, acti rapidă îl reprezintă sta cele obişnuite - grupul
IX-lea
efortul eroic al poporului socialiste în formarea o- prilejul apropiatei aniver vitatea .prodigioasă, gîndi- ţia de radioficare care vocal bărbătesc, dubaşii,
azi: VC 1 Alea va şl beneficiind de o con mului nou". sări a zilei dumneavoastră rca cutezătoare, revoluţio bisăptămînal realizează e- soliştii vocali promovaţi
neral închisă, cu ducere sigură, de înaltă In intervenţia sa, tova de naştere, mult sti nară, neobosită a secreta misiuni atractive, urmărite la etapa pe consiliu unic
ii mult noros. competenţă, România a răşa Maria Mitrofan, se mate tovarăşe Nicolae cu interes de locuitorii agroindustrial a Festiva
■r cădea prccipi- rului general, tovarăşul comunei. Acestea vizează
ic, mai ales sub depăşit multe din caracte cretar al Comitetului jude Ceauşescu, urări de viaţă Nicolae Ceauşescu, pusa lului naţional „Cintarca
2 ninsoare. Vîn- risticile unei ţări • în curs ţean de partid, a prezen îndelungată, multă sănăta în slujba intereselor su-' modul de îndeplinire a României".
îfla slab pînă la de dezvoltare, continuîn- tat tema: „Politica externă te şi deplină putere de preme ale naţiunii noastre. sarcinilor economice ale
cu unele inten- du-şî neabătut ascensiunea Aşadar, eforturile unei
temporare de a României socialiste, a muncă, pentru a ne fi şi Au fost programate deo comunei, cunoaşterea le,- activităţi cultural-educa
40—60 - km/oră pentru a se înscrie spre P.C.R. - expresie a gîndi- pe mai departe ilustru ar potrivă acţiuni cu reale gislaţiei. Oferă deopotrivă tive şi artistice susţinute
irul estic. Tcm- sfîrşTtul actualului cincinal rii ştiinţifice, novatoare a hitect şi călăuzitor al de valenţe patriotice amin programe artistice, întîlnirj
2 minime vor fi în rîndul ţărilor cu nivel sonore cu datinile şi o- se fac simţite la Brănişca.
între minus 7 secretarului general al venirii comuniste a scum tind de aniversarea a- 2 500 Ne exprimăm convingerea
2 grade, iar mediu de dezvoltare .iar partidului, preşedintele Re pei noastre patrii, Republi de ani de la primele lupte bicfeiurile folclorice ale că ele vor deveni o conn
inie între minus în orizontul anului 2000 în publicii, tovarăşul Nicolae ca Socialistă România ! ale geto-dacilor purtate localităţii. stantă. miezul unei preo
> 4 grade. Lo- rîndul celor cu o înaltă Ceauşescu, a înaltei sale Să trăiţi ani mulţî pen
î produce ceaţă, pentru libertate şi neâtîr- Nu lipsesc nici căutările cupări permanente, do
şi cu depunere civilizaţie materială şi spi responsabilităţi pentru des tru fericirea şi prosperita nare. de atragere, in special a perspectivă.
ară, rituală. tinele păcii şi securităţii tea poporului nostru“. O activitate educaţiona tinerilor, spre a.şozămîntul
lă complexă desfăşoară u- de cultură. împreună cu MINEL BODEA