Page 61 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 61
•4
O aniversare scump« Întregului popor I
nicolae ceauşescu!
IV"*
\ OMUL * COMUNISTUL • CONDUCĂTORUL NOSTRU
S O C I A L I S M U L MINERUL DE ONOARE AL ŢĂRII NOSTRU RESPECT S
NEMĂRGINITUL I
GÎNDURI CALDE PENTRU
OMULUI
mal
Cum bine se ştie, mina vederilor
mult
de
Paroşeni este ctitorie a „E- 146 000 tone de cărbune, CARE A SCHIMBAT j
Al COMITETULUI JUDEŢEAN pocii Nicolae CeaOşescu" aproape 14 000 mc la lu ÎN BINE DESTINUL
— perioadă de împliniri crările de pregătiri şi pe
iără precedent in scumpa ste 12 000 mc la lucrările FIECĂREI ’
noastră patrie. La 7 octom de investiţii, situindu-ne LOCALITĂŢI
brie 1966, conducătorul din nou pe primul loc în t
partidului şi statului po tre unităţile miniere din In fiecare an aşteptăm \
Anul XXXIX, nr. 9 075 MIERCURI, 21 IANUARIE 1987 4 pagini — 50 bani posea aici, pe malul Jiu Valea Jiului. cu emoţie şi ne gindim cu (
lui transilvan şi inaugura Brigada pe care o con respect la ziua de 26 ia- '
o nouă unitate carbonife duc, în sectorul I al minei nuarie, zi sărbătorită cu )
P le n a r a lă r g it ă a C o n s iliu lu i j u d e ţ e a n ră, căreia ii întrevedea, cu — de mal mulţi ani frun dragoste de întregul nostru ţ
Inegalabilul său spirit de taş pe întreprindere — a
clarviziune şl prospectivă, extras in plus, anul trecut, popor, ziua de naştere a ^
a l A g r ic u lt u r ii, I n d u s t r ie i A lim e n t a r e , un frumos viitor. 17 000 tone de cărbune, celui mai iubit dintre iiii <
acestui pămint românesc, ?
Minerii noştri au urmat aduerndu-şi o Importantă
cu fermitate indicaţiile şi contribuţie la sporul de t o v a r ă ş u l Nicolae \
aproape
producţie
de
recomandările date de to
S ilv ic u lt u r ii ş i G o s p o d ă r ir ii A p e lo r varăşul Nicolae Ceauşescu, 70 000 tone ol sectorului, Ceauşescu. ţ
Rostim numele-simbol, l
reuşind să consolideze un împreună cu cel 40 de or numele-stindard care o
colectiv puternic, să înfăp taci din brigadă exploa dat speranţe şi împliniri i
Ieri, la Deva a avut loc agricole judeţene, precum cătorului partidului şî tuiască un amplu program tăm un complex de tăiere unui popor de 23 de mi- |
plenara lărgită a Consiliu şi măsurile organizatorice, statului nostru la elabo de modernizare, mecaniza şi susţinere mecanizată a lioane de oameni şi ne
lui judeţean al Agricul politice şi tehnico-econo- rarea şi înfăptuirea obiec re şi automatizare a acti cărbunelui, de tipul SMA-2, gindim că omul, comunis \
turii, Industriei Alimenta mice care trebuie luate tivelor noii revoluţii a- vităţii productive, să obţi construit la I.U.M. Petro
re, Silviculturii şi Gospo pentru înfăptuirea în cele grare, la fundamentarea nă rezultate tot mai bune şani, cu care obţinem ran tul Nicolae Ceauşescu a \
dăririi Apelor. Convocată mai bune condiţii a pla unei concepţii ştiinţifice, de la un an la altul, care damente sporite in abataj, schimbat in bine destinul||
din indicaţia secretarului nului de stat şi a progra de largă perspectivă pri să ne situeze între frun producţii mari de cărbune. tiecărei localităţi a patriei t
dezvoltarea
intensivă
general al partidului, to melor pe anul 1987 în do vind modernizarea agricultu taşii pe industria carboni Rezultatele noastre bune noastre. L-a schimbat prin }
şi
varăşul Nicolae Ceauşescu, meniul agriculturii, indus feră a ţării. in producţie, condiţiile de politica pe care a pro/no- 1
plenara a analizat activi triei alimentare, silvicul rii. Vorbitorii au adus un In 1986, de exemplu, trai pe care le avem sînt
tatea desfăşurată şi rezul turii şi gospodăririi apelor. vibrant omagiu îndelun ne-am îndeplinit planul- a- VLADIMIR ŞTEFAN, )
tatele obţinute în anul 2. Dezbaterea şi aproba gatei activităţi revoluţio nual cu 52 de zile mai de VASILE COJOCARU, vicepreşedinte al. Biroului '
nare a conducătorului par
1986 în aceste ramuri şi rea programelor de dez vreme, am extras pentru şef de brigadă, executiv al Consiliului ţ
sectoare ale economiei na voltare a agriculturii ju tidului şi statului, acum prima dată intr-un an un I. M. Paroşeni popular orăşenesc Simeria j
ţionale, stabilind totodată deţului Hunedoara în anul in preajma aniversării zi- milion tone de cărbune,
măsurile necesare pentru 1987. realizind suplimentar pre (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) ^
înfăptuirea în cele mai Raportul a fost prezen (Continuare în pag. a 2-a) l
bune condiţii a planului tat plenarei de către tova
şi programelor de dezvol răşul Radu Bălan, prîm- mică 7 Iată cîteva răs
tare pe anul 1987, a pre secretar aii Comitetului ju punsuri :
vederilor cincinalului ac deţean Hunedoara al Parti Gomboşiu Coriolan: Sînt
tual şi a obiectivelor noii dului Comunist Român, administratorul Asociaţiei
revoluţii agrare. preşedintele Comitetului de locatari nr. 5 Deva, a-
La lucrările plenarei au executiv al Consiliului sociaţie care cuprinde două
participat membrii Birou popular judeţean. blocuri de locuinţe pe stra
lui Comitetului judeţean Pe marginea materiale da Griviţei şi unul în
de partid, primii secretari lor prezentate au luat cu strada Progresului. O parte
şi secretari ai comitetelor vântul tovarăşii : Georgel din întrerupătoarele auto
municipale şi orăşeneşti Răican, Antoniu Iuga, Doi mate de pe casa scărilor
de partid, secretarii comi na Sicoe, Eugenia Lazăr, îndatorire primordiala a fiecărui s-au defectat. Am luat
tetelor comunale de partid, Adam Moga, Sirnion Bugă, măsuri încă în prag de
secretarii comitetelor de Szegedi Ana, Aurel Luca, am ai muncii, a fiecărui cetăţean iarnă să le reparăm. Tot
partid şi ai organizaţiilor Mircea Silvestru, Aurel pe casa scărilor au fost
de baza din unităţile agri Picu, Gheorghe Prlp, Liviu înlocuite o parte d n be
;
cole, membrii consiliului Ghirca, Maria Oană, Ioan curile de 60 sau 100 W,
judeţean al Agriculturii, Işfan, Virgil Tudan, Mir Mai mult spirit cu becuri mai mici. A-
Industriei Alimentare, Sil cea Surmei, Nicolae Ku- ceste măsuri au dus la
viculturii şi Gospodăririi ezik, Maria Popa, Voicu OAMENI Al MUNCII DIN JUDEŢUL gospodăresc reducerea substanţială a
Apelor, cadre de la orga Găină, Iulian Drăgan şi costului energiei electrice
nele agricole judeţene şi Ştefan Crăciun. HUNEDOARA ! pentru reducerea pe asociaţie. în ceea ce
de la consiliile unice agro priveşte consumul indivi
industriale, preşedinţii, in Materialele prezentate şi CETĂŢENI DE LA ORAŞE Şl SATE 5 consumului dual în apartamente, am
ginerii şefi, contabilii şefi participanţii la dezbateri purtat discuţii cu fiecare
şi şefii fermelor din C.A.P., au exprimat profunda re energetic locatar pentru reducerea
directorii I.A.S., S.M.A. şi cunoştinţă şi stimă pe care în vederea asigurării tuturor condiţiilor la strictul necesar a ilu
asociaţiilor economice, alte lucrătorii din agricultura Preocuparea constantă a minatului în încăperi.
cadre din unităţile de pro hunedoreană, din indus necesare pentru desfăşurarea normală a ac conducerii partidului şi Le-am explicat că doar un
ducţie agricolă şi de la tria alimentară, silvicul statului nostru pentru re efort minim, este necesar
unităţi judeţene ce au tan tură şi gospodărirea ape tivităţii productive şi îndeplinirea întocmai a ducerea pe toate căile a pentru a scoate din priză
genţă cu problemele agri lor o poartă, împreună cu sarcinilor de plan, acţionaţi cu fermitate consumurilor energetice şi aparatele electrice care
culturii. întregul nostru popor, se încadrarea lor în nivelu funcţionează inutil sau a
A participat tovarăşul cretarului general al parti pentru încadrarea în consumurile planifica rile raţionale îşi găseşte stinge becurile după ce
ŞTEFAN ANDREI, mem dului, tovarăşul Nicolae reflectarea în stabilirea ieşi dintr-o încăpere.
bru supleant al Comitetu Ceauşescu, pentru activi te, micşorarea continuă a consumului de e- unor măsuri concrete pen Alexandru ZIate : Ca
lui Politic Executiv, secre tatea neobosită ce o des tru gospodărirea judicioa preşedinte al asociaţiei nr.
tar al Comitetului Central făşoară cu dăruire patrio nergie electrică, eliminarea oricăror forme să şi reducerea consumului 88, ori de cîte ori am pri
al Partidului Comunist tică şi abnegaţie revolu de risipă ! de energie electrică, ter lejul stau de vorbă cu
Român. ţionară în scopul ridicării mică şi de combustibil, locatarii, explicîndu-le ne
patriei noastre pe noi
Participanţii au aprobat culmi de progres şi civili ÎN LOCURILE UNDE SE HOTĂRĂŞTE în contextul preocupărilor cesitatea reducerii consu
Următoarea ordine de zi i generale pentru economi mului de energie electrică
zaţie, sporirii prestigiului
1. Raport privind acti internaţional al României SOARTA PRODUCŢIEI Şl ÎN PROPRIILE LO sirea tuturor surselor de şi termică, aşa cum s-a
vitatea desfăşurată în a- socialiste, promovării cu energie, asociaţiile de lo subliniat în recenta şe
nuil 1986 de către organele consecvenţă a unei politici CUINŢE SĂ GOSPODĂRIM CU MAXIMĂ catari au sarcini con dinţă a Comitetului Po
şi organizaţiile de partid, de pace, colaborare şi în crete. Cum se implică litic Executiv al C. C. al
consiliile populare, orga ţelegere între popoare. GRIJĂ ENERGIA ELECTRICĂ, SĂ REDUCEM membrii comitetelor aso P.C.R. Majoritatea locata-
nismele*“ de conducere co De asemenea, s-a dat o ciaţiilor pentru oa locata
lectivă, consiliile unice înaltă apreciere contribu CONSUMURILE LA STRICTUL NECESAR ! rii să realizeze reduceri ESTERA ŞINA
agroindustriale şi organele ţiei hotărîtoare a condu importante la consumurile
de energie electrică şi Icr- (Continuare in pag.
SUCCESE ALE FEROVIARILOR
Acţionînd, ca întot tăţii se pot cita depăşi- *
deauna, cu multă hărni rea tonelor expediate cu I
cie şi abnegaţie, în de 5 la sută, îmbunătăţirea '
plină siguranţă şi disci mediei de staţionare a j
plină, colectivul de mun trenurilor cu 1 la sută şi >>
că al staţiei C.F.R. Hu realizarea în condiţii op- |
nedoara a reuşit să ob time a nivelului propus •>
ţină, încă din primele în ce priveşte sarcina 1
zile ale acestui an, im statică. '
portante depăşiri la in
dicatorii principali de La panoul de onoare |
plan, la celelalte sarcini al hărniciei muncitoreşti J
înscrise în angajamen şi-au înscris numele, în g
tele asumate pentru în fiecare zi, comuniştii Cor- «
trecerea socialistă din cel nel Gulea, Mihai David, jj
de-a] doilea an al ac Ştefan Vizitiu, Ioan Ju- J
tualului cincinal. Dintre nie şi Petru Cernuşcă. g
realizările „la zi" în (Ioan Vlad, corespon- "
scrise în bilanţul activi dent). î
Paroşe ni. Operatorii din tura ninis-
irului Vasile Donclu urmăresc funcţionarea corespunzătoare a mstnla|Hlor.
Foto NICOLAE GHEORGHIU
