Page 64 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 64
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 075 • MIERCURI, 21 IANUARIE 1987
Fag. 4
COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
„MOŢUL" BRAD
Nicolae Ceauşescu - un om pentru istorie str. Avram lancu, nr. 30
Organizează în data de 24 ianuarie
Publicaţia finlandeză „SOUMENMAA" inserează porului, pregăteau instau politicii externe româneşti, J 1987, ora 12, CONCURS pentru ocuparea
un amplu articol intitulat „Nicolae Ceauşescu un rarea dictaturii fasciste, al cărei făuritor este a
numeroşi militanţi pentru p r e ş e d i n t e l e Nicolae I posturilor :
om pentru istorie", în care relevă înaltul prestigiu Ceauşescu, publicaţia sub- !
internaţional de care se bucură preşedintele Româ adevăr şi dreptate au su ® un lucrător gestionar la magazinul
ferit puternice represiuni, liniază: din România lui |
niei, iniţiativele sale consacrate dezarmării, secu între ei — subliniază pu Nicolae Ceauşescu por- * din Vaţa
rităţii şi colaborării în lume, politica externă de blicaţia finlandeză — me nesc importante iniţiative Ş
pace a României. Sînt relevate, de asemenea, suc reu in primele rînduri ale şi valoroase idei cuprin- « ® două posturi de lucrător gestionar Ia
cesele poporului nostru în edificarea socialismului. luptei antifasciste, dove zînd răspunsuri şi soluţii | magazinul de mobilă Deva
dind alese calităţi organi originale la marile proble- J
Nicolae Ceauşescu, evi marcat un tinăr luptă zatorice, politice şi morale me apărute în epoca noas- a ® un post de primitor distribuitor Brad
denţiază publicaţia finlan tor revoluţionar : Nicolae s-a aflat Nicolae Ceauşescu, tră — subdezvoltarea, de- * ® un tehnician la biroul producţie în
deză, s-a născut într-un Ceauşescu. El s-a afirmat continuu urmărit de orga calajele economice şi teh- î ramura industriei uşoare
moment deosebit al isto prin cutezanţă, prin dărui nele de represiune, peri- nologice, datoriile externe, |
riei poporului român. Năs re patriotică, prin clarvi clitlndu-şi mereu liberta cooperarea economică, şti- J © doi ingineri în ramura piele
cut la Scorniceşti, într-o ziune politică, avînd meri tea, viaţa. Arestat, con inţiiică şi culturală. Dar I Condiţiile de încadrare sînt cele prevă
familie de ţărani cu mulţi tul nu numai de a fi în damnat, torturat — scrie Nicolae Ceauşescu gîndeş- ■»
copii, anul naşterii lui ţeles clar — aşa cum re „Suomenmaa" — nimic nu te că problema fundamen- | zute de legile 12/1971 şi 57/1974, cu o-
Nicolae Ceauşescu, 1918, levă înflăcăratele sale dis l-a oprit din drum; el a tală a epocii noastre este J bligaţia să aibă domiciliul în zona respec
încheia un secol de mă cursuri din acei ani grei răspuns mereu prezent la apărarea dreptului oanne- a
reţe împliniri ale poporu — caracterul reacţionar, marile chemări ale istorici. nilor la viaţă, la dezvolta- I tivă. -
lui român în lupta înde războinic, esenţa antiuma- Este relevată, apoi, con re liberă. în concepţia lui, î Informaţii suplimentare la sediul coo
lungată pentru unitate na nistă şi antinaţională pro cepţia preşedintelui Nicolae modalitatea cea mai efi- §
ţională, un secol de renaş prii fascismului, ci şi de Ceauşescu privind defini cientă de a apăra acest . perativei, telefon 50791.
tere românească. Acesta a fi acţionat ferm, neîn rea drumului dezvoltării drept fundamental o con- I
a fost anul desăvîrşh'ii u- cetat, zi de zi, an de an, economico-sociale ca op stituic asigurarea unei “
nităţii statului român, o- pentru unirea tineretului ţiune fundamentală a păci trainice şi sigure. în |
peră a maselor largi din progresist, a poporului, României în care se re aceste condiţii — scrie »
toată ţara, a întregului po cu convingerea că numai flectă forţa gîndirii sale „Suomenmaa" — glasul lui I
por, ce a contribuit în forţa unită a întregii na creatoare, adevărul că di Nicolae Ceauşescu cheamă *
mod hotărî tor la consoli ţiuni poate salva ţara. namica progresului este la acţiuni ferme, cît nu t
darea independenţei. Chamînd la unitate împo dependentă de această a- este încă prea tîrziu, pen- J
Vis de veacuri al româ triva forţelor ce ameninţau legere. Că, de fapt, între tru oprirea cursei înarma- >
nilor, împlinit prin voinţa însăşi fiinţa patriei, gla gul curs al evoluţiei unei rilor, în primul rînd a l
poporului — făurirea sta sul lui Nicolae Ceauşescu societăţi, munca a milioa înarmărilor nucleare, pe J
tului naţional unitar — a a răsunat în Comitetul na ne şi milioane de oa pămînt şi în Cosmos, pen- |
marcat intrarea României ţional antifascist, s-a fă meni, viaţa lor sînt tru trecerea la dezarmare. *
într-un nou stadiu al evo cut auzit puternic în sala înrîurite hotărîtor de di Doctrina dc politică ex- I
luţiei sale, caracterizat de judecată a tribunalului recţiile imprimate creş ternă a preşedintelui *
printr-o puternică afirma militar din Braşov, în pro- terii economice, de deci Nicolae Ceauşescu relie- 1
re a aspiraţiei maselor . cesul intentat unor tineri ziile politice referitoare la fează însă adevărul că toa- *
spre libertate şi democra luptători antifascişti. A- natura dezvoltării econo te problemele grave ale ?
ţie, a dorinţei- lor de a tunci, Nicolae Ceauşescu mico-sociale, la priorităţi lumii contemporane nu |
înscrie ţara pe coordona s-a transformat din acu şi ritmuri, la repartiţia ve pot fi rezolvate numai de J SPITALUL C.F. SIMERIA
tele unei dezvoltări pro zat în acuzator. El a în nitului naţional pentru a- către cele două mari pu- |
gresiste. Amintind că în vinuit autorităţile judecă cumulare şi consum. teri, iar din această per- « Î N C A D R E A Z Ă
conştiinţa poporului erau toreşti de miopie politică, „Suomenmaa " relevă ca spectivă el consideră că I
încă vii ecourile marilor de neînţelegere a perico o teză proprie gîndirii este o necesitate obiectivă, *
victorii româneşti din pri lului pe care fascismul 11 p r e ş e d i n t e l u i Nicolae legică unirea eforturilor | ® personal mediu sanitar, absolvenţi de
mul război mondial şi că, prezenta pentru întreaga Ceauşescu raportul dia tuturor statelor lumii, I liceu sanitar sau şcoală profesională sani
deşi lunga noapte de răz omenire, pentru poporul lectic dintre politica in fără deosebire de o- î tară de 2 ani, pentru secţiile clinice, punctul
boi se sfîrşise, dimineaţa român. ternă şi politica exter rânduire socială, pentru |
de pace nu era senină, „Suomenmaa" scrie, a- nă în viaţa unei so a-şi asuma răspunderi di- * sanitar I.T.A, Hunedoara, Dispensarul medi
nori grei aşternîndu-se poi, despre marea demon cietăţi, a unei ţări, subli recte în asigurarea păcii. | cal C.F. Deva, Dispensarul medical Depou
deasupra Europei — norii straţie antifascistă de la 1 niind că pe plan intern, în acest spirit „Suomen- •
fascismului — „Soumen- Mai 1939, de la Bucureşti, şeful statului român pro maa" relevă în încheiere: | C.F. Simeria.
maa" scrie: După venirea cînd rolul hotărîtor în or movează spiritul construc La propunerea lui Nicolae * încadraţii vor beneficia de permise
la putere a hitlerismului, ganizarea acesteia i-a re ţiei, al dezvoltării neîn Ceauşescu, în urma con- |
în Germania, în 1933, e- venit tovarăşului Nicolae cetate. sultării întregului popor I C.F.R. şi abonamente gratuite de călătorie
chilibrul european începu Ceauşescu, împreună cu Realizările dobîndite — român, în cadrul referen- ! pe C.F.R.
se să se clatine, iar Româ tovarăşa Elena Ceauşescu, se evidenţiază — i-au per du mul ui de la 23 noiem- |
nia îşi vedea ameninţată care i-au imprimat şi un mis României să-şi propu brie 1986, România a tre- » Solicitanţii se vor adresa pentru infor
unitatea naţională, atît de puternic caracter antirăz nă să devină ţară mediu cut în mod unilateral la • maţii la telefon P.T.T.R. 60681, sau direct la
greu cucerită. boinic. în anii ascensiunii dezvoltată din punct de reducerea cu 5 la sută a jj
în uriaşul val de forţe fascismului în Europa şi vedere economic şi social armamentelor, efectivelor | spital.
ce s-au ridicat stavilă îm în lume, cînd în România pînă în anul 1990, iar pî- şi cheltuielilor militare, '
potriva fascismului, în cercurile reacţionare, ne- nă în anul 2000 — una din nutrind convingerea că va |
frunte ou Partidul Comu ţinînd seama de interesele ţările dezvoltate ale lumii. fi urmată şi de alte state. *
nist Român, s-a făcut re naţiunii şi de voinţa po- Relevînd paleta largă a (Agerpres) ţ
DORIŢI SĂ FIŢI ÎMBRĂCAŢI ELEGANT ?
ACT1UNI ÎN FAVOAREA PĂCII şedinţele Republicii Nica
ragua, Daniel Ortega Saa
HLiÜsSB vedra, în cadrul convorbi
SI DEZARMĂRII ÎNTREPRINDEREA „VIDRA" ORĂŞTIE e-
rilor cu membrii misiunii
STGCKHOLM 20 (Ager- externe, Iians - Dietrich de pace în America Cen xecută şi vinde cumpărătorilor, prompt sau
pres). — La Stockholim a Genscher, a reamintit că trală, formată din secreta într-un termen scurt, la comandă, articole
avut loc şedinţa Comisiei membri ai Partidului Li 13 BRUXELLES. - La An- rii generali ai O.N.U. şi
parlamentarilor din ţările ber Democrat doresc revo vers, sub auspiciile primă de confecţii : HAINE, JACHETE, CĂCIULI,
nordice în problema creă carea acordului americano- riei oraşului, se desfăşoa O.S.A. şi miniştrii de ex
rii unei zone fără arme vest-german privind parti ră o suită de manifestări terne ai „Grupului de la PĂLĂRII, GULERE, COLIERE ETC., DIN BLĂ
nucleare în nordul Euro ciparea firmelor din a- culturale româneşti dedica Contadora" şi „Grupului NURI NOBILE : nurcă, nutria, karakul etc.,
pei. Preşedintele comisiei, ceastă ţară la proiectul a- te aniversării Unirii. A fost de Sprijin", care între
Anker Joergensen, pre merican Iniţiativa de A- prezentată o expunere de prind un turneu în regiune. după gusturile şi preferinţele fiecăruia, ur-
şedintele P.S.D. din Dane părare Strategică (S.D.I.), spre semnificaţia acestui
marca, a anunţat, după cunoscut sub numele de eveniment în făurirea sta S LONDRA. - Marea mînd linia modei în acest domeniu.
şedinţă, că în anul 1987 a- „războiul stelelor". Tot tului român modem şi dez Britanie şi S.U.A. au pro
cest organism urmează să odată, el a spus că firmele voltarea multilaterală a cedat în secret la un exer Adresaţi-vă casei de comenzi „Favior"
prezinte un raport care va care s-au angajat să par României contemporane, ciţiu militar de protejare
cuprinde unele prevederi ticipe la o serie de pro îndeosebi în perioada de în cazul unor accidente cu din Orăştie, judeţul Hunedoara, str. Arma
ce vor putea fi incluse în cînd la conducerea ţârii se arma nucleară sau al u- tei, telefon 41560-2, interior 182.
tratatul referitor la crea iecte din acest program află tovarăşul Nicolae nor atacuri teroriste im-
rea zonei menţionate, re au înregistrat puţine re Ceauşescu. plicînd arme nucleare, se
latează agenţia TASS. zultate pînă acum şi că Au fost prezentate ex subliniază într-un articol
★ sînt puţine perspective şi poziţii de artă populară apărut într-un ziar britanic
ATENA 20 (Agerpres). pentru viitor. românească, de fotografii citat de agenţia Kuna. In
— Peste o jumătate de ~k artistice, de carte şi dis aceste exerciţii au fost ÎNTREPRINDEREA DE MORĂRIT
milion de cetăţeni greci au ATENA 20 (Agerpres). curi, s-au organizat seri incluse şi rachete „Cruise"
semnat un apel pentru în — „Să se pună capăt tu ale filmului românesc cu - aflate la bazele militare ŞI PANIFICAŢIE DEVA
cetarea oricăror experien turor experienţelo.r ou ar tematică istorică. britanice — sau rachete de
ţe nucleare. Apelul a fost ma nucleară I" — sub a- ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURS;
dat publicităţii în decem ceastă lozincă, la 20 ianua 15 MANAGUA. - Nica pe nave militare. Detalii
cu privire ia acest exerci
brie, el fiind apoi semnat rie în Grecia a fost de ragua a propus semnarea ţiu, susţine ziarul „The conform Legii nr. 12/1971 şi Legii 57/1974 :
în cadrul unei campanii clanşată Decada păcii. Ini „imediată" a unui acord Independent", au fost ob
la scară naţională, la care ţiată de organizaţia Comi intre cele cinci ţări cenîro- ţinute de un analist al ar ® lucrător comercial cu gestiune Ia ma
au subscris peste 200 pro tetul elen pentru destin americane bazat pe nor gazia centrală
melor nucleare americane,
fesori din învăţămîntul su dere internaţională şi pa mele fundamentale ale William Arkin.
perior elen, informează a- ce, această campanie se dreptului internaţional în © şofer rutierist pentru tractor cu re
genţia ADN. vederea soluţionării poli morcă.
•A- bucură de sprijinul tutu tice a crizei din regiune,
BONN 20 (Agerpres'). — ror organizaţiilor democra informează agenţia EFE. Concursul va avea loc la sediul între
într-un interviu acordat tice şi progresiste din Gre Propunerea în acest sens prinderii din Deva, str. Mureşului nr. 4, în
cotidianului „Kurier", mi cia, a numeroşi lideri po a fost prezentată de pre-
nistrul vest-genman de litici şi pe tărîim obştesc. I data de 2 februarie 1987.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Gerbu, Ion Ciocieî, Dumi tru Gheonea, Tiberiu Isîrate (redactor şef), Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob 8 4,t0|i5 I
REDAQŢIA şi ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane iTÎ275~ 12157, 11585. Te lext 72238. TIPARUL: Tipografia Deva," str. 23 August, ar. 275
1
