Page 67 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 67
iMULUl NR. 9 076 • JOI, 22 IANUARIE 1987 Pag. 3
Adunarea reprezentanţilor cetăţenilor
O aniversare scumpa întregului popor
. din judeţul Hunedoara MICOLAE CEAUŞESCU
din pag. 1) cativ do stat, în unele plinite. Cu o seamă de faptul că, din Planul na
localităţi nerespectîndu-se produse au rămas datoare ţional unic de dezvoltare OMUL • COMUNISTUL • CONDUCĂTORUL NOSTRU
prevederile actelor norma fondului de stat şi de economico-socială a Româ
rcinilor ccono- tive. autoaprovizionare atît sec niei, judeţului nostru îi
» în proiil teri- Anul 1986 a fost primul torul socialist cît' şi gos revin sarcini deosebite în
nd în primul an în care au început să podăriile populaţiei. A- special în dezvoltarea ba ALEASĂ PREJUIRE, MANIFESTĂRI
: sănătoase de acţioneze prevederile Legii cestea din urmă au rămas zei de materii prime şi PROFUNDĂ RECUNOŞTINŢĂ OMAGIALE
a prevederilor nr. 1/1985 privind contri datoare cu peste 600 tone energetice, în producţia
1986—1990. buţia în bani şi muncă a carne de porc, 96 000 hl de oţel, urmînd în toate (Urmare din pag. 1) reu cupriler. Sint succese e „UN OM PENTRU OA
1986 industria cetăţenilor la autogospodă- lapte, 9 milioane de ouă direcţiile linia de dezvol pe care le dedicăm înăl MENI, UN OM PENTRU
ŢARA“ n fost genericul sub
ă a realizat rirea şi autofinanţarea u- şi cu alte produse. In tare intensivă. Industria ţătoarei sărbători de la care s-a desfăşurat, Ia Brad,
;cît în anul pre- nităţilor administrativ te cuvîntul lor participanţii hunedoreană va trebui să cele mai bune condiţii a 26 ianuarie. Însoţim aces o frumoasă şi instructivă
17 500 tone cocs ritoriale. Pentru anul tre la dezbateri au criticat sporească în acest an cu mecanizării cu care este te succese cu străbuna acţiune de cunoaştere a ac
tivităţii
se
a
revoluţionare
49 800 tone cut, în adunările cetăţe faptul că o parte din 17 la sută producţia de dotată unitatea noastră. urare „La mulţi ani I" iu cretarului general al parti
00 tone ciment, neşti s-a hotărât ca locui populaţia satelor rămîne cărbune net, cu 5,4 la sută Am reuşit astfel ca in pri bitului conducător, multă dului, preşedintele Republi
cii, t o v a r ă ş u I Nicolae
>refabricatc din torii judeţului să contribuie doar consumatoare de pro energia electrică, cu 8,1 mele 20 de zile ale aces sănătate şl putere de mun Ceauşescu. Acţiunea, la care
jlte produse. In cu 48,1 milioane lei, cu duse alimentare industria la sută producţia de oţel, tui an să realizăm supli că Intru bunăstarea şi pro au participat numeroşi pio
, roadele bune 1,6 milioane zile-muncă cu lizate necontribuind cu cu 17,7 la sută pe cea mentar ? 800 fone mine gresul patriei noastre. nieri, a constituit un cald
omagiu
a permis să se braţele şi cu 39 000 zile- nimic la crearea premise de cocs şi altele. bit al adus părintelui iu la
copiilor
patriei,
fondul de stat muncă cu mijloace de lor unei mai bune apro In domeniul agricultu SĂNĂTATE DEPLINĂ ILUSTRULUI frumoasa aniversare.
ută mai multe transport. Din sumele în vizionări. Programul unic rii, planul pe 1987 va a- • EXPOZIŢIE. „E p o c a
casate s-au realizat lucrări de creştere a producţiei sigura în continuare dez NOSTRU CONDUCĂTOR ! Nicolae Ceauşescu, epoca
revoluţio
î locală a mar- finanţate în valoare de 26 agricole — au subliniat voltarea intensivă şi mo (Urmare din pag. t) lii noastre este astăzi de marilor a împliniri tematica ex
fost
nare“
somenea, paşi milioane lei, un însemnat vorbitorii — obligă pe dernizarea producţiei în poziţiei fotodocumentare, or
pe linia dez- volum de lucrări de gos fiecare locuitor al satului consens cu exigenţele noii aproape trei milioane lei. ganizată de Muzeul jude
ţean
1 diversificării, podărire şi înfrumuseţare să crească în gospodăria revoluţii agrare, cu cerin o realizare a anilor celei S-au creat astfel condiţii Statului şi la Filiala Arhivelor
culturii
Palatul
mal umane perioade din pentru ştergerea diferenţe
a mică planul a efectuîndu-se şi prin con sa animale şi păsări, să ţele de sporire a contri istoria milenară a poporu lor dintre unităţile de rn- din Deva. Expoziţia este o
t cu 2,7 la sută tribuţia în muncă. cultive eficient fiecare buţiei judeţului la fon veritabilă frescă a marilor
pe
ui
¡spodăria comu- Şi în această direcţie — palmă de pămînt . astfel dul de stat şi de auto lui, pe care cu mîndrie o vofămint de la sate şl zidiri durate timpul pămînt ce
în
patriei
eroic
amul total al s-a afirmat în cadrul dez ineît să-şi acopere nevoile aprovizionare. In acelaşi numim u Epoca Nicolae cele de la oraşe. a trecut de la Congresul al
Ceauşescu“. In ultimii ani
In aceste momente ne
,şi prestărilor a baterilor — în unele locali consumului propriu şi să context în baza Progra . IX-lea al partidului.
it cu 12,2 la tăţi s-a acţionat mai puţin creeze şi un plus de pro mului unic trebuie să spo au lest date in fo-losinţă îndreptăm gindurile şl toa • „o viaţa dăruită'
tă recunoştinţa spre ilus
şase noi săli de clasă, un
partidului;
ce a permis convingător de către con duse cu care să contribuie rească contribuţia gos local de şcoală primară, trul c o n d u c ă t o r săr POPORULUI“. PATRIEI Şll
La
ITunedoa-i
ţlimcntară la siliile populare respective la autoaprovizionarea te podăriilor populaţiei coo au fost înfiinţate două bătorit, tovarăşul Nicolae ra şl Petroşani, în aşeză-,
\ şi la export astfel că din contribuţia ritorială. peratiste şi individuale grădiniţe cu program nor Ceauşescu, dorindu-i să mlntele de cultură şi clu- 1
fost
buri
muncitoreşti
au
îuri. în bani pe anul trecut a In perioada supusă ana la dezvoltarea pe toate mal şl treapta I de liceu. nătate deplină, multă pu organizate emoţionante mo
le un însem- mai rămas de încasat o lizei — au reliefat rapor planurile a producţiei a- Locul tradiţionalelor săli de tere de muncă pentru a mente evocatoare ale activi
investiţii — sumă importantă. In pe tul şi cei care au luat gricole şi, pe această bază, clasă a fost luai de labo putea conduce, cu aceeaşi tăţii revoluţionare a tova
' lei — rioada care urmează vor cuvîntul la dezbateri — a contribuţiei la autoapro ratoare şi cabinete spe clarviziune, România spre răşului s-au Nicolae Ceauşescu.
Ele
desfăşurat
Impre
t „-tar gos- avea loc adunările cetă aotivitatea de soluţionare vizionare. cializate, dotate la nive treptele înalte ale bună sionant sub genericul „O
ţ-au dat în ţeneşti pentru votarea con a propunerilor, cererilor', In investiţii, proiectul lul posibilităţilor şi cerin stării materiale şl ale vie viaţă dăruită partidului, pa
, apartamen- tribuţiei băneşti şi în sesizărilor şi reclamaţiilor planului de dezvoltare în ţelor actuale. Zestrea şco ţii spirituale. La mulţi ani ! triei şi poporului, cauzei
socialismului şi păcii“.
peste plan, muncă pe acest an. Este oamenilor muncii şi cetă profil teritorial prevede
| zestrea teh- un bun prilej de a stabili ţenilor s-a desfăşurat -în executarea de lucrări în
, a localităţ'i- măsurile politice şi orga baza Hotărârii C.C. al valoare de peste 10 mi }H 1NTÎMP1NAREA ANIVERSĂRII A 65 DE ANI DE LA
papacităţi de nizatorice cele mai po P.G.R. şi Legii nr. 1/1978. liarde lei din care se va
i apă, termo- trivite pentru a asigura In semestrul al II-lea al asigura punerea în funcţie
t rutiere şi participarea mai activă a anului trecut la Consiliul a obiectivelor în curs de CREAREA U.T.C, Şl A 30 DE ANI PE LA ÎNFIINŢAREA U.A.S.C.&:
rdrul acestei cetăţenilor la realizarea popular judeţean s-au execuţie, reutiiarea şi mo
iloc însemnat lucrărilor votate în baza primit 552 de scrisori şi dernizarea unor unităţi şi
prevederilor legii. au fost audiaţi de către capacităţi de producţie ca Bogat program de activităţi politico-
«ţinerea fon-
anul trecut Referindu-se la modul membri ai Comitetului şi dezvoltarea zestrei ur
lucrări de în care s-au înfăptuit pre executiv peste 1 500 de banistice şi edilitar-gospo- educative în rîndurile tineretului
I de confort vederile programului de cetăţeni. O parte din pro dăreşti a localităţilor ju
locuinţe din au toapro vizionare terito blemele ridicate în au deţului. In 1987 urmează
oara, Haţeg, rială şi de aprovizionare dienţe şi scrisori au fost să se realizeze din investi In luna martie a.c. se elaborat un program, cu- municări în minerit, side*
( şi Simeria. a populaţiei cu bunuri de de interes general dar au ţii, între altele, 4 350 de împlinesc 65 de ani de la pripzînd o gamă largă de rurgie, energetică, con
consum, în raportul pre fost multe care prezentau apartamente, iar din con
port cit şi în probleme de interes per tribuţia bănească a popu crearea Uniunii Tineretu activităţi. Una din direc strucţii de maşini, menite
participanţilor zentat şi în dezbateri s-a sonal legate de repartiza laţiei — lucrări de spo lui Comunist şi 30 de ani ţiile principale de acţiune să stimuleze participarea
is-a scos însă scos în evidenţă faptul că rea şi întreţinerea spaţiu rire a gradului de con de la înfiinţarea Uniunii o reprezintă educarea şi tinerilor la activitatea de
(tul că în do- şi în cursul semestrului lui locativ, de asigurarea fort al localităţilor în va Asociaţiilor Studenţilor. formarea tineretului pen creaţie tehnico-.ştiinţifică.
al II-lea al anului trecut
ilitar gospodă s-a asigurat o aprovizio unor prestaţii de gospodă loare de aproape 80 mi Comunişti din România, tru muncă şi viaţă, creş — Ce sc va întreprin
rie rezultatele nare corespunzătoare cu rie locativă. în legătură lioane lei. O creştere sub eveniment marcat şi în terea contribuţiei sale la de pentru intensificarea
făcut simţite cele mai multe dintre cu aceste probleme mai stanţială, cu 60,4 la sută, judeţul nostru prinlr-o înfăptuirea programelor de activităţii dc educare co
fi lipsuri. Ast- mărfurile necesare ca şi o mulţi participanţi la dez urmează să înregistreze largă gamă de manifestări dezvoltare economico-so munistă, revoluţionară,
j,- \ iul pla mai judicioasă distribuire bateri au afirmat că o exportul de mărfuri din politico-educative tn rîn cială a judeţului şi a pa ştiinţifică şi patriotică ai
to (s-au ixccutat preocupare mai atentă a judeţ. durile tineretului munci triei. In acest scop, pe tinerilor muncitori, elevi
î,- ico-edilitare de a lor în teritoriu. La a- tor, elevilor şi studenţilor. rioada 10—20 a fiecărei şi studenţi ?
; ceasta au contribuit şi sto unor consilii populare şi a Referindu-se la sarcinile
I comunală în unităţilor administratoare In legătură cu semnifi luni din primul trimestru — Comitetele judeţene,
31 milioane lei. curile de produse agroali- de fond locativ ar fi dus deosebit de mobilizatoare caţia evenimentului ne-am al anului este declarată municipale, orăşeneşti şî
1 un număr de mentare constituite în la soluţionarea îor pe plan ale acestui an, partici adresat tovarăşului Virgil decadă record în produc comunale,, consiliul A.S.C.
toamna anului trecut, pre
(mente neocupa- panţii la dezbateri în ca Sicoe, prim-secretar al Co ţie şi calitate în toate or din Institutul de mine Pe
cum şi asigurarea din local. drul adunării reprezentan
auza exploatării judeţ a unor produse de Am început un nou an, ţilor cetăţenilor pe judeţ mitetului judeţean Hune ganizaţiile U.T.C. din in troşani vor acorda o aton*
îzătoare de către bază ca laptele şi produ al doilea al cincinalului au subliniat necesitatea doara al U.T.C., cu cîteva dustrie, construcţii, trans ţie deosebită însuşirii te
iu locuit în tre- sele lactate, carnea de la sfîrşitul căruia Româ înfăptuirii lor neabătute, întrebări. porturi, cercetare-proiecta- meinice şi aplicării neabă
remenea nu s-au pasăre, ouăle. Aprovizio nia va trebui să păşească sub conducerea organelor — Pentru început, tova re şi din sfera serviciilor, tute în viaţă a orientă
răspunzător ta narea populaţiei cu aces în rîndul ţărilor mediu şi .organizaţiilor de partid, răşe prim-secretar, vă ru având ca obiective reali rilor şi sarcinilor formu
nc pentru pres- te mărfuri şi cu altele ar dezvoltate. Referindu-se printr-un efort general al găm să vă referiţi, pe zarea zilnică a sarcinilor late de tovarăşul Nicolae
scurt, la
ispodărie locati- fi putut cunoaşte îmbună la sarcinile ce stau în faţa organismelor de condu nimentului. semnificaţia eve de plan, eliminarea rebu Ceauşescu, a h oţărî rilor
absen
al
turilor,
eliminarea
Congresului
al
Xllt-lea
a afectat calita- tăţiri substanţiale ' dacă oamenilor muncii hunedo- cere colective, al depu — Făurirea celor două ţelor, întârzierilor ş învoi partidului. In acest cadru,-
:
r servicii, Lip- prevederile programului de reni în anul 1987, ra taţilor consiliilor populare, organizaşi de tineret, deşi rilor de la lucru, reduce comitetele municipale şi
manifestat şi în autoaprovizionare terito portul şi participanţii Ia al tuturor cetăţenilor jude la interval mare, a avut rea cu 2 la sută a consu orăşeneşti şi Consiliul /
■a fondului lo rială erau integral înde dezbateri au subliniat ţului. o însemnătate deosebită mului de materii prime, sociaţiei Studenţilor «sâ
în viaţa politică a po materiale şi energie elec la Institutul de mine Pe
Sesiunea Consiliului popular judeţean porului nostru, activă a trică. U.T.C. din troşani vor organiza sim
relevîncî
„Tine
pozioane
tema
pe
mai
integrarea
Organizaţiile
întregului tineret muncitor unităţile miniere ale Văii reţea revoluţionară a tova
e din pag. 1) sumurile neproductive, s-au referit pe larg la rile programului privind .şi studios în grandioasa Jiului, Deva, Brad şi Hu răşului Nicolae Ceauşescu,
pentru sporirea produc prevederile programelor de autoconducerea şi auto operă de transformare a nedoara vor iniţia acţiuni exemplu strălucit de dă-,
personalitatea ţiei agricole în vede dezvoltare a agriculturii aprovizionarea, pentru asi societăţii româneşti, în în sprijinul producţiei, ruire şi abnegaţie patrio
u l u i Nicolae rea realizării sarcini şi industriei alimentare, gurarea bunei aprovizio făurirea socialismului în contribuind la aprovizio tică pentru întregul nos
cel mai iubit lor autoaprovizionării te scoţîndu-se în evidenţă nări a populaţiei cu pro România. Folosesc şi acest narea locurilor de muncă tru tineret". Vor fi organi
toporului român, ritoriale, pentru realiza faptul că acestea reflectă duse alimentare şi bunuri prilej pentru a exprima cu materiale, descongestio zate vizite la muzee, lg
niversore a zilei rea la termenele planifi orientările fundamentale industriale pe perioada gindurile de aleasă abne narea galeriilor în vederea locurile istorice de la Ţe-
■ şi a unei înde- cate a investiţiilor indus date de secretarul general 1 octombrie 1986 — 30 gaţie şi recunoştinţă a în obţinerii unor producţii bea, Munţii Oră.ştiei, Sar-
.ictivităţi rcvolu- triale şi social-culturale. al partidului la plenara septembrie 1987, s-a sub tregului tineret hunedo- suplimentare de cărbune mizegetusa şi altele. în
0 sărbătorim în In cuvîntul lor,, partici din decembrie anul trecut liniat că o bună apro rean faţă de secretarul şi minereuri. Prin ac luna februarie, la Institu
panţii la dezbateri au sub a Consiliului- Naţional al vizionare cu produse ali general al partidului, to ţiuni specifice, organizaţii tul de mine va avea loe
na exigenţelor liniat contribuţia fiecărei Agriculturii. Sporirea pre mentare .are la bază în varăşul Nicolae Ceauşescu, le U.T.C. din combinatele simpozionul cu tema „Tâ
aţa partidului şi localităţi cu venituri la văzută pentru acest an la deplinirea programului de a cărui întreagă activita siderurgice Hunedoara şi năra generaţie universitar
Ji popor de tova- bugetul local şi judeţean producţia de cereale, le dezvoltare a agriculturii te revoluţionară este pusă Călan, se vor preocupa ră a României socia
icolae Ceauşescu în scopul înfăptuirii prin gume, plante tehnice, carne şi achitarea integrală a în slujba bunăstării şi fe de creşterea indicelui de liste, puternic angaja
1 C. C. ‘ Vi P.C.R. cipiilor autogestiunii şi şi lapte va trebui să asi obl'gaţhlor la fondul de ricirii naţiunii noastre so folosire a agregatelor, in tă în transpunerea In
decern orie 1986, autofinanţării administra gure creşterea participă stat atît de către sectorul cialiste, afirmării nobilelor stalaţiilor şi a timpului viaţă a nobil- lor idea
ţii la dezbateri tiv teritoriale. Atît în ex rii judeţului la fondul de socialist, cît şi de gospo idealuri ale păcii şi cola de lucru, direcţie în care luri ale Epocii Nicolae
ţiat acţiunile şi punerea de motive cît şi stat şi de autoaprovizio dăriile populaţiei. borării în întreaga lume, vor acţiona şi organiza Ceauşescu". Vor avea loe,
ce le întreprind în dezbaterile pe marginea nare. Producţiile vegetale In problemele dezbătute faţă de tovarăşa academi ţiile din ramura construc de asemenea, simpozioa
¡opulare în scopul proiectului de buget s-a şi animale sporite trebuie sesiunea a adoptat hotă- cian doctor inginer Elena ţiilor de maşini. ne, mese rotunde, dezba
¡ortului judeţului scos în evidenţă faptul că asigurate în principal pe rîri corespunzătoare. Ceauşescu, pentru contri O bună parte a acţiuni teri în cadrul cărora vor
i creşterea bazei în 1986, cele mai multe seama creşterii randamen In încheierea lucrărilor buţia de seamă pe care o lor sint orientate spre per fi evocate marile realizări
i prime şi ener comune, oraşe şi municipii telor la hectar şi pe cap sesiunii a luat cuvîntul aduce la înfăptuirea poli fecţionarea pregătirii pro dobîndite de poporul nos
vării, la organi- au încheiat anul cu exce dc animal, prin folosirea tovarăşul Radu Bălan, ticii partidului. fesionale a tinerilor, orga tru, sub conducerea parti
bună a produc- dent bugetar, ceea ce a largă a culturilor intensive prim-secretar ai Comitetu — Prin ce activităţi vor nizarea unor concursuri şi dului, in transformarea
¡care unitate e_- condus la un excedent pe şi asigurarea unei baze lui judeţean de partid, marca organizaţiile U.T.C. olimpiade pe meserii, pre socialistă a societăţii ro
economisirea e- judeţ de aproape 74 - mi furajere optime atît can preşedintele Comitetului şi A.S.C. evenimentul ani cum şi a unor consfătuiri mâneşti.
i combustibilului lioane lei. titativ cît şi în structură. executiv al Consiliului versar ? cu caracter de schimb de Interviu realizat <ste
il rînd la con Participanţii la dezbateri In legătură cu prevede popular judeţean. — Comitetul judeţean a experienţă, sesiuni de co CORNEL ARMEAM&I