Page 7 - Drumul_socialismului_1987_01

NR. 9 061 • DUMINICĂ, 4 IANUARIE 1987 Pag. 3

Complexul cetăţilor din Munţii Orăştiei Sâptămîna
culturală
• „La mulţi ani !" vâ
pleta'dotarea I. M. Live-
LEVIZIUNE ..COLINDA DIN urează, stimaţi cititori, zeni • 100 de ani de si­
expresie a înaltei civilizaţii dacice STRĂBUNI" şt realizatorii acestei ru­ derurgie ! Atit totalizează
brici, care, în 1987, în
lUMENIţ ' stîlpi de lemn legaţi între demersurile pentru creş- în această meserie cu
adevărat bărbătească fa­
JNUARli în Munţii Orăştiei se vea drept locuinţă, la ca­ La Zam a avut loc săp- tereo gradului ei de in­ milia Sladek, din Călan,
găsea centrul statului dac ei printr-o împletitură de re se ajungea pe o scară tămîna .eultural-educativă
cx a cărui temelie a fost pusă nuiele lipite cu pămînt foi;- interioară şi una exterioa­ „Colinda din străbuni”, or­ teres şi utilitate doresc In fosta uzină „Victoria"
nea copiilor (par-s pe ia mijlocul secolului 1 niînd palisada în spatele ră şi parterul — cămară ganizată de consiliul co­ o mereu mai strînsă co­ au lucrat zeci de ani buni­
color) * Tclo- î.e.n. de Burebista — „cel căreia se adăposteau apă­ de provizii. Erau construi­ laborare cu... beneficia­ cul şi fiul. Nepotul Herman
ooteca de ghloz- munal de educaţie politică rii, respectiv, cu dumnea­ Sladek, care a completat
i (color). „Ita- dinţii şi cel mai mare rege rătorii. Zidul masiv lucrat te din blocuri de calcar şi cultură socialistă. Ac­ voastră, cititorii • Aproa­
ta albă“ (episodul din Tracia". în tehnica murus dacicus. şi cărămidă, dar majori­ ţiunile, de mare diversita­ de curînd suta de ani a
Situată la sud de larga flancat de bastioane şi du­ tatea locuinţelor dacice din te, organizate cu acest pri­ pe 4 000 de tineri hune- familiei, lucrează azi în
i cununa cînte- şi mănoasa vale a Mure­ blă palisadă, constituie al Munţii ‘Orăştiei sînt dura­ dorenî au petrecut clipe modernul Combinat si­
ui românesc (co- lej au cuprins: expunerea de neuitat, la cumpăna derurgic „Victoria" •
I * Muzică popu- şului mijlociu, zona Mun­ doilea şi al treilea sistem te din lemn. Planul lor „Doi ani de la Congresul anilor, în cadrul celor 26 Prin amenajarea unei
l ţilor Orăştiei adăposteşte de apărare pentru cetatea este diferit, sînt locuinţe al XlII-lca al partidului". de revelioane organizate
•uni duminical cel mai bogat complex de de la Coste.şti. Puţin mai patrulatere, rotunde, poli­ Tribuna democraţiei, dia­ porţiuni de teren de pe
rţial color) cetăţi şi aşezări dacice. la miazăzi dăm peste cca gonale, în mod obişnuit în întregul judeţ, sub malul pîrîului Peţ, în o-
a mulţi ani ! Cm- logul cu tinerii; „Compor­ egida U.T.C. • Colecti- raşul Orâştie au fost
e şi versuri • Dc- Fortificaţiile de la Cos- mai puternică fortificaţie cu una sau două încăperi. tamentul tinerilor — o o-
e animate * Slă- teşti, Blidaru, Piatra Roşie ce străjuieşte valea — for­ La Sarmizegetusa locuin­ glindă în care privesc nu
Moldova — bu- atrag atenţia prin caracte­ tificaţia Blidaru — cu cele ţele se întindeau în afara
oşi de oaspeţi ! * zidurilor cetăţii pe diferite numai părinţii", masa ro­
rene muzicale • rul de sistem şi unitatea două cetăţi avînd şase tundă „Istoricul şi carac­ E C R A N
nea minunată a dc construcţie care prote­ terase, lfisînd între ele a- teristicile obiceiurilor fol­
lulul * Telcsport jează marele centru eco­ devărate străzi. Arhitec­
lecvenţa tclcspec- 2 500 de ani de la clorice locale“, întîlniren
»rului nomic, politic şi cultural tura civilă din Munţii O- cetăţenilor cu brigada .ştiin­ vul minei Lupeni, cea redate circuitului agri­
»temporarii! noş- de la Sarmizegetusa de pe primele lupîe pentru răştiei poartă nu numai ţifică, un simpozion. mai mare furnizoare de col 2 ha de grădină. Lu­
(color) dealul Grădiştei. independenţa amprenta dezvoltării meş­ Ultima zi a cuprins o
:ei ce fac să ro­ Planul cetăţilor dacice teşugăreşti în societatea cărbune pentru cocs din crarea a fost efectuată
şea Ideile.' Ite- este diferit, fiecare dintre ale geto-dacilor gcto-dacică, ci şi pe aceea paradă a portului popular ţară, care în anul tre­ de oameni oi muncii din
m acestea adnptîndu-sc carac­ a posibilităţilor economi­ şi un spectacol prezentat cut a extras mal mult cadrul I.M.O., in frunte
hiderea progra- de formaţii artistice de pe de 150 000 tone de căr­ cu sing. Nicolae Tlmaru.
lui. teristicilor terenului. Mai turnuri puternice. Remar­ ce ale regiunii. raza comunei: dubaşii de
[‘jurnal mult, ele sînt ridicate - în cabilă este cetatea I cu Alături construcţiilor ur­ la Pojoga şi Godineşti, bune în plus faţă de Acelaşi colectiv a ame­
a mea azi (co- asemenea locuri îneît să poarta de intrare în cleş­ banistice, tot atît dc im­ grupul vocal din Almaş 1985, este hotărît să va­ najat de curînd întreaga
* Drumul lubi- se vadă, să se sprijine re­ presionante. prin măreţia lorifice cu maximă efi­ zonă aferentă blocului nr.
de patrie. Do- ciproc. Peste tot, de-a lun­ te, iar cea de-a doua atra­ şi caracterul lor enigma­ Sălişte, grupul vocal şi cienţă dotarea tehnică 5, din strada Mureşului •
len tar-eseu. ge atenţia prin sistemul montajul literar de la Zam, Uricani — oraşul mine­
tarea României ‘ gul apei Grădiştei şi al platformelor de luptă de tic, sînt şi construcţiile dubaşii elevi din satul de şi condiţiile optime de
lor). • De pe văilor adiacente ce se stre­ pe laturile de N şi V. Aici religioase ale daco-geţilor. centru. care dispune în abataje, resc de la capătul judeţu­
rea scenă a ţării coară în această „parte, se Niciunde nu sînt mai com­ să dea economiei naţio­ lui nostru — şi-o sporit zes­
micul ecran. Se- zidul de incintă este du­ plet Reprezentate ca la nale în mod ritmic, zi de trea edilitară, în anul
luni găsesc aninate pe vîrfuri, blat dc un zid paralel, de curînd încheiat, cu 324
n artistic ..Alba- pe dealuri, pe terasele na­ unde s-au ridicat cazema­ Sarmizegetusa, unde avem TABERE zi, cantităţi sporite de
ml“ turale sau amenajate dc tele al căror parter ser­ de-a face cu o adevărată DE INSTRUIRE cărbune. O dovedesc pro- apartamente noi • Doar
eju »'nai niîna omului o serie de a- vea drept depozit, iar e- incintă sacră, ' sanctuarele ductîvităţile ridicate ob­ cîţiva dintre cei mai re­
progra- şezări, care, alături puter­ tajul ca platformă dc fiind aşezate pe terasele A ACTIVELOR ţinute rn abatajele echi­ cenţi... norocoşi (sau să-i
nicelor fortificaţii, consti­ luptă. a X-a şi a Xl-a. Pe cea PIONIEREŞTI pate cu complexe meca­ numim — şi ar fi mai
tuie marele complex ce re­ dc-a Xl-a găsim marele nizate, precum şi cele exact aşa — perseverenţi
Turnurile de apărare de
. IANUARIE 1H*7 flectă activitatea creatoa­ pe Făieragu, terasele Bli­ sanctuar cireular-calendar Ieri s-au deschis în ju­ aproape 300 tone de in ale participării Io con­
re, credinţele şi obiceiu­ ce constă din trei cercuri deţul nostru două tabere cursurile din sistemul
«jurnal rile daco-geţilor, expresia darului dau posibilitatea c.oncentrice, primul din de instruire a activelor cărbune extras suplimen­ „Loto-prona”): Dore! Do-
l*o n t tehnico- vizibilităţii pînă la Grădiş­ blocuri dc andezit, al doi­ pioniereşti, care îşi vor tar în acest an • Inimosul brei, din Deva (64 584 leî
nţific (color). cea mai înaltă a civiliza­ tea Măricelului, unde se inginer agronom Nicofae la Pronosport), Rafita La­
Stiinta románeos­ ţiei acestui popor. lea din stîlpi de andezit desfăşura activitatea pînă
la începutul co­ lireînd pe valea Apei ridica antica Sarmizegetu- grupaţi 6 -f- 1, al treilea în 10 ianuarie. La liceele Cîndeo, acum pensionar, zo, din Brad (Docta 1 300
de nî doilea an Grădiştei ne întîmpină la sa, cea mai marc aşezare din stîlpi de lemn, acope­ industriale nr. 1 şi 2 din se dovedeşte a fi in con­ la Loz în plic). Vasile
cincinalului dacică cunoscută, care, îm­ riţi cu plăci de teracotă, Deva şi-a început activi­ tinuare un om de nă- Ghionoiu, din P e t r i l a
«aur folcloric (co- tot pasul ziduri ce se înal­ preună cu cetatea se întin­ dăjde pentru producţia (19 377 lei la Loto), Eu­
T • Permanenţe ţă semeţ pe culmile dea­ ce lăsau liber patru pra­ tatea tabăra naţională de
crntecutui romă- lurilor. Sînt cetăţile da­ dea pc t) suprafaţă de guri pentru intrare. în instruire a activelor pio­ agricolă, credincios pami- gen Chiroşca, din Hune­
:c cice cu caracter civil şi trei hectare. centrul sanctuarului exista niereşti, la eare participă eufturri. Aşa se explică doara (37 916 lei io Prono-
anuí-fot leton (co- militar sau strict militar Cetăţile dacice- cu pu­ o ultimă îngrăditură de 314 purtători ai cravatelor de ce, împreună cu echi­ expres) • Zestrea tehni­
l. „Calvarul* fe­ ternica lor dezvoltare în stîlpi de lemn, dispuşi în roşii cu tricolor din 21 de pa de lucrători ce şi-o că a carierei Valea Marii
udul w) ■de genul celor de la Pia­ format-o, munceşte şi în -Brad (I.M. Barzo) o spo­
timpul lui Burebista şi De-
** !Fnal. tra Roşie sau Blidaru. Al­ ecbal demonstrează înalta formă de potcoavă. In a- judeţe. Sînt membri ai aceste zile la efectuarea rit de fa începutul o-
-«crea progra- tele au în jurul lor, sau propierea acestui sanctuar Consiliului Naţional al Or­ tăierilor în l i v a d a cestui an cu încă un ex­
liti. la poale, aşezări întinse şi măiestrie atinsă de daco- se află un pavaj de les­ ganizaţiei pionierilor şi loc­
odinioară înfloritoare, cum geţi în meşteşugul şi arta pezi de andezit numit soa­ ţiitori ai preşedinţilor con­ A.ţ.S.C. Sîntandrei, unde cavator de mare capaci­
ni se înfăţişează cetăţuia construcţiilor. Traiul lor, rele de piatră, ce servea siliilor judeţene ale Orga­ s-o executat lucrarea a- tate, montat de către
dc la Coste.şti, prima pe insă, poate fi surprins prin drept altar de jertfă. Ali­ nizaţiei pionierilor. Tot ieri mintttă pe moi mult de lucrătorii întreprinderii tn
care o găsim în drumul cercetarea construcţiilor ci­ niamente de tamburi — s-a deschis, ia Liceul in­ 25 ha • Pe fluxul de regie proprie • C.P.A.D.M.
nostru. Este o cetate pu­ vile. în Munţii Orăştiei-, adevărate sanctuare, în- dustrial nr. 2 Hunedoara, fabricaţie al I.U.M.P. Pe­ Orâştie a înregistrat o
ternică, fortăreaţa unei n- la Costeşti s-au descoperit tîlnwn şi în cetăţile Cos- o tabără judeţeană la care troşani se află în con­ depăşire a planului Io
albastre şezări civile, reşedinţa re­ cele mai impunătoare clă­ toşti, Blidaru. Piatra Ro­ participă 130 de pionieri strucţie un nou utilaj mi­ export, pe 1986, de 21,1
1
Patria) ; gilor daci transilvăneni, a- diri de locuit. Este vorba şie. membri ai CJ.O.P. şi co­ la sută. La acest rezul­
WEDOA- părată de un val de pă- de turnurile-locuinţă caro ADRIANA RUSU, mandanţi instructori de u- nier destinat creşterii gra­ tat, un aport decisiv l-au
va 4Mo- dului de mecanizare a avut lucrătorii depozitului
aj; „»lin ka- mînt în care erau înfipţi aveau cîte un etaj ce ser- arheolog nitate din judeţ. muncii din subteran : sus­
odern — B); AJ de achiziţii al unităţii. Tu­
cartuş (Flacăra); ţinerea mecanizată cu turor, succese şi mai mari
mohican (Arta); subminare, care va com- în noul an !
ANI: Fiii Marii Cu
• (Paring); In- gîndul la Gdansk, Sopot, Gdynia
a lui Magelan (7
*le); Grăbe.şte-tc
nirea); LUPE NI : GDANSKUL rămine un numele palatului se leagă minunat amfiteatru de 4000 loneze şi străine. Totul e
- seriile I-7I (cul- splendid niuzeu in aer li­ şl o legendă, dar şi reuşite de locuri, amenajat in aer incintător, nisipul afît de
VULCAN: Viraj ber in care piesa de bază expoziţii de pictură, iar in liber, in genul teatrului de mărunt, dar. plajele de la
s (Luceafărul) ;
Pădurea nebu- o constituie oraşul vechi, luna august, in porcul său la Mamaia. Dar. ceea ce Mamaia şi Neptun nu-şi ilAuinfifocHiTORii
terul); PETRII-A: neasemuit de ¡rumos. Aici, se deschide un tirg al plas- iţi reţine mai mult atenţia au egal in lumea întreagă.
, aurul şi ardelenii „bătrinul“, cum i sp mai ticienllor care lucrează in la Sopot e plaja de la GDYNIA iţi atrage cel
>resc); ANINOA-
iătorie cu repeti- spune, işi etalează contu­ aer liber. Marea Baltică înspre care mai mult atenţia asupra
ncitore.se); UR1- rul de odinioară al cetăţi, SOPOIUL rămine mo ! cobori pe strada Monte mării. Aici nu le-ai sătura SESIZĂRI - SOLUTH \
Căutătorii de aur medievale, una din porţile privind zile în şir la ex­
e I-II (Retezat);
Artista, dolarii şi de intrare in incintă de pe ponatele muzeului in aer • La sesizarea locatari­ mise la magazinul sătesc, ^
i (Steaua roşie) : vremea cavalerilor teutoni, Note de călătorie în R.P. Polonă liber : ol marinei, multe lor din blocul C.M. 3, stra­ s-au confirmat. Pentru ţ
ARZ A : Marele o basílica in stil baroc ri­ dintre ele documente ale da 30 Decembr.ie, Hune­ practicarea servirii prefe-t
(M I n c r u l ) ; celei mai crunte conflagra­ doara, ne răspunde I.G.C.L. renţiale o unor cumpără-1
E: B.D. în alertă dicată de regele lan So- mult un oraş turistic care Cassino, lungă de... 300 m,
; Clipa de răgâ7 bietzki, vechiul palat regal, ţii mondiale. In port, râ- Hunedoara. S-a constatat tari, gestionara Teodoro )
i) : GEOAG1U- otite a fi atitea edificii da- ne aminteşte de cunoscu­ pornind din centrul oraşu­ mii impresionat de silueta că cele sesizate sînt reale. Sfinteanu a fost amendată l
rult mai do preţ tind de multe sute de ani, tele festivaluri internaţio­ lui, şi unde, la capătul ei, de sabie a vasului ,,Furtu­ ■ La un ascensor a fost ars conform Legii 5/1971,
‘a (Casa de eul- nale de muzică uşoară. A- te aşteaptă Podul Moto, un
11AŢI2G: Cuibul care te lac să te înflori a- na", cea mai rapidă navă electromotorul, din cauza
drelor (Dacia) ; tunci cind le treci pragul. cestea se desfăşurau, a- intrînd in apa Balticii de din lume la deschiderea exploatării necorespunză- • Consiliul popular al ţ
Darcl6e: CALAN: veam să constatăm la la ţa alţi 320 metri, minunat loc celui de al doilea război toare a acestuia. S-au luat comunei Densuş ne răspun- i
dolarii şi arde- Intr-o ostiei de ambianţă, locului, intr-un cadru apar­ de promenadă ol turiştilor
asa de cultură) : cineaştii polonezi nu tre­ mondial. La chei se alfa măsuri de înlocuire a elec­ de că se confirmă aspec-)
A: Ca-n filme buie să recurgă la impro­ te, ai „Operei Lesna", un mai ales al starurilor po- acostat, de asemenea, un tromotorului. în ceea ce tele sesizate cu privire Io ţ
d); ILIA: Al pa vizaţii, la decoruri de mu­ bric construit, de curînd, priveşte ridicarea reziduu­ gospodărirea blocului dini
rard lîngâ dobar- de statul polonez (vas cu
imminn); GIIE- cava, pentru a realiza un rilor, au fost stabilite mă­ satul Peşteana. Ca urmare,)
Po atcJ nu se tro- film de epocă, ci doar să pinze de peste 150 m lun­ suri de ridicare a aces­ s-a trimis o adresă S.G.C.L 1
erllle I-TT (M«no- lic în stare să valorifice gime), de un alb Imaculat, tora, conform graficului. Haţeg, prN care se soli­
ceea ce au. In păienjeni­ care serveşte in pregătirea cită remedierea defecţiuni­
şul străduţelor flancate de viitorilor ofiţeri de marină. ® O anonimă din satul lor.
clădiri in care se regăsesc [Tasul s-o întors: aflăm de Peştera ne informa despre I
toate epocile şi stilurile de h gazde, din Japonia unde unele nereguli la ma­ • La cele sesizate de l
construcţie, cea moi intere­ a participat la un mare gazinul din localitate. către Mircea Oancea din }
santă rămine Uliţa -María- concurs internaţional. Ală­ UJ.E.Coop. Hunedoara-De- Brad, strada Şteampurile 1
î azi : vremea va ka, nu moi Iotă de 5 me­ turi de el se allă un vas va a luat măsuri ca pînă Vechi, nr. 7 b, Miliţia ora­
eu cer*'“'» tempo- tri, în care scările coboa­ cu pinze, gindii la dimen­ la găsirea unui lucrător şului Brad ne răspunde :
os. PeV ,ocini va siuni moi reduse, destinat gestionar, unitatea să fie „Numitul Margea Rusalim .
Vuitul va sufla ră aproape de axa drumu­
din nord-est. lui şi unde, in luna august pionierilor. Un mare inte­ predată la magazinul cu a fost sancţionat în baza ţ
»turile m i n 1 m c a fiecărui an se deschide res stirneşte portul iahtu­ autoservire din Băiţa. In articolului 144-1, din Legea i
uprinse între mi- un adevărat bazar cu tot rilor, aceste vapoare „în scopul lichidării restanţe­ nr. 19/1,971, pentru neafi- /
şi minus 10 gra­ miniatură" ce oferă atitea şarea Io loc vizibil a pre- 1
fit mai scăzute. ce vrei şi ce nu vrei. In lor, unitatea a fost apro­
maximo între preajma ei, un ,,canal ve- satisfacţii Iubitorilor mării. vizionată corespunzător cu ţurilor produselor petrofîe- ^
> şi minus 2 gra- neţian" aduce vara mii de Dar ce nu e de admirat produsele existente în de­ re...". De asemenea, a fost ^
turişti care animă viaţa a- intr-un port ? Dar mai ales pozit, ce se distribuie popu­ Informată, conducerea de- i
ante : vreme rece şezării şi aşa destul de a- intr-o astfel de zonă, in laţiei. pozitului de carburanţi 1
1 noros. Vor câ- nimată, ii conleră culoare. care oamenii te înconjoară
insorj temporare, cu atita simpatie şi la care Brad, în legătură cu re- )
hlerat. cu intensi- In parteo opusă o oraşu­ • Aspectele semnalate ctamaţiile făcute, tn sco­
ïnâ la 00—no k m 1 lui se allá Parcul Oliwski, rămîi să trăieşti cu un gind de către un grup de ce­
[scoli nd zăpada. cu palatul ce aminteşte de frumos, lără a-i mai re­ tăţeni din Vitcelele Bune, pul luării unor măsuri pe
• -aţă. (M »morolor; vedea, probabil, vreodată I
î r f i i I)âauţ P«*tru). marele scriitor Adom Mic- referitoare la neregulile co- linie administrativă. ^
kiewicz (1798-1855). , De ,, Bătrinul“ Gdansk. MINEL BODEA