Page 70 - Drumul_socialismului_1987_01

«r
DRUMUL SOCIALISMI

20.00 Tele
20,15 Euer
mă
turo.
20,25 Şcoal
Ceau
lă v
coin’.
Doci
20.10 Ciut*
caro
lstor
* Uî
trico
20,55 Cacli
(colo
21.10 Seric
întreprinderea minieră Livezeni O tînără unitate a cărbunelui lor)
natu
21,35 Timi
fäpu-
rc
românesc, cu un colectiv în plină afirmare 22.00 Inch
21,50 Tele/
mult
(Urmare din pag. 1) litativ preconizat. Consi­ O dată cu mecanizarea Cu toţii ne dăm scama ORDINE Şl DISCIPLINĂ
liul oamenilor muncii, sub tăierii cărbunelui, pentru că aceste transformări în­
decisive pentru activitatea îndrumarea comitetului de corelarea cît mai bună a noitoare înseamnă investi­ MIRCEA SECRIERU, mi­ cele mai importante lu­
ce o desfăşurăm, activitate partid, a stabilit progra­ vitezelor de avansare în rea unor importante fon­ ner şer de brigadă: „De cruri rămîn ordinea şi BUCUR
înscrisă pe coordonatele me concrete de acţiune cărbune şi cea de pre­ duri băneşti (numai în la vîrsta de 21 de ani lu­ disciplina. Fără ordine şi dloprogrn
dezvoltării accelerate, me­ în vederea punerii la gătire a noilor fronturi de 1987, la mina Livezeni, crez în mină, în Valea disciplină, fără muncă din Buletin ti
canizării şi înaltei efi- punct a celor două laturi lucru, am intensificat ac­ valoarea noilor mijloace Jiului, dar de loc sînt de răsputeri nu obţii nimic. ordinea
cienţe. Dacă anul trecut, esenţiale ale activităţii ţiunea de dotare cu mij­ fixe va fi de 1,5 miliarde prin părţile Vasluiului. Cum altfel să reuşim cîş- cultură;
nai ; 7,30
din totalul producţiei rea­ noastre, respectiv evacua­ loace mecanizate a brigă­ lei). Partidul şi statul Aici, în „Valea Cărbune­ tiguri de invidiat ? Dar 8.00 Revi.
lizate doar 34 la sută a rea cărbunelui cu trans­ zilor specializate în lu­ nostru, Minerul de Onoare lui" m-am calificat ca mi­ să se ştie — pentru banii Curierul
fost obţinută pe baza me­ portoare de mare capaci­ crări de deschideri şi al ţării, t o v a r ă ş u l ner, ureînd toate treptele ăştia se munceşte aprig. Buletin
Răspunde
canizării lucrărilor, în 1987 tate şi aprovizionarea cu pregătiri. Combinele de Nicolae Ceauşescu, ne cer acestei frumoase * meserii. Este drept, munca de as­ lor ; 10
vom creşte acest indice materiale a locurilor de mare capacitate '.şi-au do­ sporirea continuă a pro­ Am terminat şi şcoala de tăzi a minerului nu mai Intr-un g
la 75 la sută, iar în anul muncă, ţinînd cont de vedit din plin eficienţa. ducţiei de cărbune. Iar maiştri, dar nu lucrez ca seamănă cu cea de acum Fublicitat
de ştiri ;
viitor întreaga cantitate faptul că, în anii următori, Un singur exemplu : de la I.M. Livezeni avem maistru, am rămas tot şef 10—15 ani. Noi, spre exem­ telc unlr
le cărbune va fi extrasă producţia minei va fi con­ cinci ani, brigada lui Mir­ cine să răspundă acestei de brigadă, funcţie pe care plu, lucrăm cu coYnbine de 11,30 Iute
i transportată mecanizat. centrată în abataje de cea Secrieru deţine locul necesităţi. Spun şi vor o deţin de mai bine dc înaintare de mai bine de că uşoar
de ştiri ;
\m pregătit cum se cu­ mare capacitate, cu lun­ întîi în competiţia cu cele spune „prezent" la înalta 15 ani. Pentru că îmi opt ani. Munca este ou moara fc
hne, din timp. saltul ca- gimi mari de front. datorie faţă de ţară mine­ place munca pe care o totul alta. Dar şi ordi­ Partidul,
mai bune formaţii din rii din brigăzile conduse fac, apoi, fiindcă nu pot nea şi disciplina. Eşti misiune i
investiţii de pe toată Va­ de Teodor Boncalo, Erou să mă despart de ortacii disciplinat, respecţi pro­ Formaţii
lea Jiului. Tot de dome­ cu care lucrez de ani de gramul de lucru — câştigi. matori li
NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE niul modernizării ţi'nc şi al Muncii Socialiste, de zile şi, în al treilea rînd, Eu unul ştiu că am mun­ tivalului
Rom
rea
PREGĂTITE PENTRU VIITOARELE BĂTĂLII centrul de dispecerizare. Cristea Vaiache, Vasile deoarece ci au spus me­ cit şi sînt mulţumit cum la 1 Ia [
Degeratu,
Cio-
Gheorghe
15.00 Ava
ALE CĂRBUNELUI Dotarea sa corespunzătoare banu, maiştrii Ioan Popa, reu că ar vrea să rămîn am fost răsplătit. Am tot tv. ; I5,3i
cu aparatură şi echipa­ Ion Mălăianu, Constantin aici. Mulţi sîntem rude. ce îmi trebuie — televizor să, cinsti
IAC OU JXTEA, inginer şef nele Văii noastre. Ei au să­ mente ultramoderne per­ Constantin Gliga, şef de în culori (că maşină nu 16.00 Rai
gură de mină: „Deşi nu am pat puţuri la Paroşcni, Lu­ Ştefănescu, Mihai Apetrei, schimb, îmi e cumnat; m-a tentat), mobilă... iar Publicita
decît 35 de ani, deţin func­ pani şi, .bineînţeles, la Live­ mit urmărirea parametrilor inginerii Ovidiu Andrieş, de mu zi
ţia de inginer şef gură clc zeni. Asemenea lucrări nu tehnologici dc funcţionare Niculin Bodi, Traian Ior- Petrică Manolache mi-e sufleteşte, mai ceva 1 Fiul utru i
mină de aproape doi ani, sînt executate pentru a re­ nepot. Din judeţul Vaslui, meu, Alin, lucrează tot m sin
timp în care am avut posi­ zista cîtevă luni, ci ani de a utilajelor principale, dache, Nicolae Pope'scu, ambii. Cum sînt şi alţi aici, la Livezeni, şi tot în orele se
bilitatea să mă conving de­ zile, pe ele făctndu-se eva­ staţiilor de transformare, practic întregul nostru co­ consăteni de-ai noştri — Investiţii. Dorinţa mea ştiri ; *
plin de realul potenţial al cuarea cărbunelui. aprovi­ de ventilatoare şi pompe, lectiv tînăr, dar care s-a Cenuşesc
minerilor noştri, cie capaci­ zionarea Jocurilor de muncă, Gheorghe Gherase şi Cristi cea mare este să mă de­ Tndepenc
tatea organizatorică a şefi­ transportul de persoane şi instalaţiilor de extracţie înscris hotărît pe drumul Blejaru. Sînt în brigadă păşească, să facă de două Transmi;
lor de brigadă, de străda­ aerajul general al minei. ş.a. în curînd, aici va fi afirmării. Un drum care şi ortaci din Alba, din ori mai mult decît am taje, i
niile maiştrilor pentru a în perspectiva pregătirii utilizată pe scară largă nu înseamnă altceva decît Sport ;
crea condiţii optime de lu­ noilor fronturi de lucru, a televiziunea cu circuit în- mereu mai mult cărbune Mureş. Fără favoruri, cu făcut eu pentru a da ţării feri,
cru în vederea creşterii noi capacităţi de producţie, toţii sîntem părtaşi şi la mereu mai mult şi mai 20.00 Ra
producţiei de cărbune şi pentru a menţine o corelare •his. patriei. bine şi la rău. La noi, La suge
pregătirii viitoarelor capa­ optimă cu ieşirea din func­ bun cărbune". zi într-i
cităţi de producţie. Asupra ţiune a celor existente vom ment pc
acestui ultim aspect mă voi introduce şi folosi încă citate j
referi în continuare. două combine de înaintări. între cei care sînt pe m uzlc’ft.i
In primul rînd, prin Avem oameni bine califi­ drept cuvînt numiţi „oa­ Buletin
munca neobosită a forma­ caţi şi dornici să foloseas­ meni de la izvorul căr­
ţiilor de la lucrările de că aecst.c utilaje moderne,
pregătiri şi investiţii avem cu ajutorul cărora ne stră­ bunelui" se numără şi
asigurată linia de front ne­ duim să obţinem viteze de ortacii din brigada lui
cesară pentru anul in curs, avansare mult îmbunătăţite Vasile Degeratu. Spe­
ceea ce nu înseamnă că în faţă de cele de pînă acum.
acest domeniu ai... viitoru­ De asemenea, la toate fron­ cializaţi în lucrări de DEVA
lui producţiei noi am „oprit turile de lucru de in lu­ investiţii, ei şi-au pus (Patria)
motoarele“. Formaţii ca crările de pregătiri şi in­ semnăturile dc hărnicie pentru
acelea conduse de cunoscu­ vestiţii folosim şi vom riile i-,
ţii mineri şefi de brigăzi folosi în continuare maşini şi dăruire în muncă pe DO ARA
Mircea Secrieru şi Vasile de încărcat. astfel îneît multe dintre puţurile de seriile
Degcratu sînt adevărate lopata să rămînă doar un la minele din Valea A); Tii
exemple de dăruire în mun­ auxiliar de... finisare a Jiului — Lupeni. Paro- dern —
că, de abnegaţie şi înalt încărcării, acolo unde nu căra);
profesionalism. Concret, Mir­ poate ajunge cupa maşini - şeni,’ Livezeni. Şi in seriile
cea Secrieru se menţine de lor. Cu alt*o cuvinte. şi in imaginea alăturată, sur­ TROŞA
cinci ani în fruntea între­ lucrările de înaintare c îfor- prinsă la sfîrşitul unui terloasi
cerii socialiste între forma­ tul fizic al minerilor V a fi '’armul
ţiile de investiţii ale Văii minim. Nur nai aşa vc >r de- nou şut, chipurile mi­ Noi
Jiului, iar Vasile Degeratu veni mor eu mai mari Cimti- nerilor lui Vasile Dcgc- rul
conduce cea mai bună bri­ tăţile de că i-hune cîe carc i atu oglindesc satis­ rea);
gadă specializată în săpa­ economi? i na iţ tonală ai •(? no- amintii
rea puţurilor din toate mi­ voie“ facţia datoriei îndepli­ (Cui tur
nite. Bătălia
Foto PAVEL BEKE ceafări
ventur:
MINERUL TEHNICIAN - MINERUL lui (M
PREZENTULUI Şl AL VIITORULUI PENTRU UN CLIMAT OPTIM DE MUNCĂ, ÎN DEPLINĂ SIGURANŢĂ SA : r
toresc)
ATENTIE SPORITĂ torii c
TEODOR BONCALO, E- Un bun miner trebuie, La mina Livezeni, ca ele flîndu-se în stadiu de fi­ a cărbunelui. In paralel T-TI (?
: ou al Muncii Socialiste obligatoriu, să fie policali- PREGĂTIRII altfel în toate unităţile de nalizare. O dată cu pu­ cu reducerea efortului fi­ RAŞTI
tria);
„Am lucrat la mină mai ficat ; să cunoască şi să PROFESIONALE extracţie a cărbunelui din nerea noii staţii în func­ zic, mecanizarea duce la (Flăcăi
iutii ca lăcătuş, apoi, din stăpîncască cel puţin două bazinul Văii Jiului, se ţiune, practic vom consem­ creşterea accentuată a BAI :
(Casa
¡970, ca maistru electro­ meserii, astfel îneît să „Creşterea continuă a depun eforturi stăruitoare, na supravegherea automa­ gradului de securitate a ŢEG :
mecanic. în 1978 mi-a fost ajungă miner-tehnician. Nu cantităţilor dc cărbune susţinute pentru crearea tă a concentraţiei de me­ muncii minerilor. (Dacia
încredinţată conducerea u- este o simplă „formulă", e.ste condiţionată şi de unui climat de muncă tan din subteran, în toate Pe lingă cele consem­ rea n
pro­
,.iei formaţii de lucru la acesta este şi trebuie să nivelul de a pregătire celor optim în subteran, pentru punctele de lucru ale mi­ nate pînă acum, ar trebui Aplau;
tuturor
fesională
mina Lupeni, intr-un aba­ fie minerul prezentului si ce muncesc — afirma a asigura mineriilor con­ nei noastre. evidenţiate şi alte aspecte de cui
Bătălie
taj mecanizat. Am accep­ al viitorului ! PETRU PUŞCAŞ, secreta­ diţiile de securitate nece­ Pentru eliminarea even­ ce ţin de ridicarea gradu­ seriile
partid
tat imediat. Aveam con­ Am aici, la Livezeni, c rul I. comitetului de Expe­ sare desfăşurării unei ac­ tualelor acumulări de me­ lui de siguranţă a muncii ILTA :
al
Livezeni.
M.
vingerea că un astfel de formaţie de 45 de oameni, rienţa acumulată în anii tivităţi rodnice, în depli­ tan în abataje, la I. M. în subteran. Fiind o mină na); <
mi sar
utilaj, care este o ade­ cu care muncesc cu un care au trecut de Ia în­ nă siguranţă. Iată, pre­ Livezeni avem în func­ relativ nouă, proiectată să
fiinţarea
vărată uzină subterană, complex de susţinere şi demonstrează, minei prin noastre zentate succint, de către ţiune două staţii de de- devină una dintre cele
forţa
imi va încerca şi cunoş­ tăiere mecanizată, utilaj dc necontestat a faptelor, IONEL ARAD, inginer şef gazare, cu ajutorul cărora mai moderne unităţi mi­
tinţele de electromecanic. de producţie românească... că există o legătură trai­ cu securitatea minieră la metanul este extras chiar niere din Valea Jiului,
Iar îmi va da şi satis­ sau „jiulistă", cum îi spu­ nică între stăpînlrea în- I. M. Livezeni, cîteva as­ din zăcămîntul de cărbune. toate galeriile sînt execu­
Pent
facţia obţinerii unor pro­ nem noi, din admiraţie tr-un înalt grad a tehno­ pecte. In cursul acestui prim se­ tate în profil dublu, asi- fi în
logiilor de lucru şi numă­
ducţii superioare de căr­ pentru calitatea . muncii rul tonelor de cărbune ex­ „La mina Livezeni se mestru urmează să fie gurînd debitul de aer ne­ cerul
bune. Aşa a fost, numai celor de la I.U.M. Petro­ trase. Pornind de la a- află în funcţiune o cen­ pusă în funcţiune o sta­ cesar şi o circulaţie op- Izolat
că acum, astăzi, cu noile şani. Avem o combină ceste adevăruri, la mina trală telegrizumetrică pen­ ţie centrală de degazare, tiVnă. Toţi oamenii mun­ burniţ
intensificat
Livezeni
s-au
p rodu
şi modernele complexe nu de abataj modernă, puter­ acţiunile menite să ducă tru controlul permanent iar metanul astfel captat cii din subteran, în func­ Vin tul
mai este nevoie doar de nică, transportoare de la ridicarea nivelului de şi eficient al acumulărilor va fi folosit la încălzirea ţie de locul de muncă, din se
profesionale,
oameni zdraveni, puter­ mare capacitate, cu care cunoştinţe şi practice, ale de metan din subteran şi apei şi a clădirii admi­ primesc echipament dc porati
teoretice
cuprir
nici, ci de mineri price­ realizăm în medie, pe zi. tuturor oamenilor muncii. de pe cele mai importante nistrative. protecţie gratuit, iar la ' şi mii
puţi, bine pregătiţi pro­ 500 tone de cărbune. Astfel, în cursul anului trasee de transport şi cir­ Un alt „amănunt" : mi­ echipamentul de lucru se le m<
fesional. Meseria de mi­ Satisfacţii... Din toamna trecut au absolvit cursurile culaţie, centrala dispunînd na noastră fiind una din­ face o reducere cu 50 la 5 şi :
şcolii de calificare în me­
ner în 1987 nu mai pre­ lui '86 am băiatul stu­ seriile de miner, electri­ de 40 capete de detecţie, tre cele mai mecanizate sută din preţul acestuia. dicate
roase,
supune exclusiv forţă şi dent la Institutul de mine cian şi lăcătuş 136 de oa­ dintre care 20 sînt re­ unităţi miniere ale Văii* Deloc lipsit de semni­ sociat
curaj, ea cere multă în- Petroşani,, iar fata e la meni, în majoritate tineri. glate pentru decuplarea Jiului — peste 75 la sută ficaţii apare şi faptul că, chicii
vor
La
demînrfre şi inteligenţă. liceul economic. Un pic In cursul acestui de an, califi­ automată a energiei elec­ din producţia anului în numai în acest an, pentru fi inc
cursurile
urma
Acum trebuie să ai cu­ de tristeţe am ; se apro­ care (fără scoatere din trice în cazul depăşirii curs va fi extrasă cu tă­ protecţia muncii sînt alo-' perit.
noştinţe temeinice de fizi­ pie anul pensionării. Mă producţie, timp de şase concentraţiei admise. în iere mecanizată din aba- ‘ cate fonduri însumînd 4 Vîntu
-
că, hidraulică, electrome­ reconfortează însă gîndul luni) alţi aproape 300 de curînd se va pune in func­ taje cu susţinere metali­ milioane lei ". cu in
oameni ai muncii (217 în
canică, pe care ortacii că alături de ortaci şi îm­ meseria de miner, 53 — ţiune cea de a doua cen­ că —, efortul fizic depus <10—60
sau :
mei le însuşesc prin cursu­ preună cu ei mi-am văzut lăcătuş şi 20 — electri­ trală telegrizumetrică, tot de mineri este mult redus Ancheta realizată de pada.
rile de calificare organi­ visul împlinit — să fiu un cian) “. cu 40 de capete dc detec­ în comparaţie cu meto­ MIRCEA DIACONU cia tă
zate la mină. om util oamenilor şi ţării". ţie, Ia aceasta lucrările a- dele clasice de exploatare chicii