Page 73 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 73
O aniversare scumpa întregului popor
N I C O L A S C E A U Ş E S C U
OMUl•»COMUNISTUL • CONDUCĂTORUL NOSTRU
PRINOSUL DE RECUNOŞTINŢĂ ALEASĂ
CINSTIRE
AL TINEREI GENERAŢII
PENTRU CTITORUL
In prinosul de recunoş in meserie, iar internatul NOILOR DESTINE
tinţa, dragoste şi preţuire (300 locuri), cantina (150
pe care naţiunea îl adu locuri pe serie), biblio DE LIBERTATE
ce conducătorului stimat al teca (cu peste 20 000 vo Şl DEMNITATE
patriei, se integrează şi cel lume) oferă condiţii opti
al generaţiei de elevi care me de pregătire şi de via- ALE POPORULUI
Anul XXXIX, nr. 9 078 S1MBATA, 24 IANUARIE 1987 4 pagini - 50 bani învaţă şi se formează la fă. Avem mindria de a fi
Crupul şcolar al pregătit in meseriile ce Pentru toţi fiii şi Fiicele
din Hunedoara — unitate rute de întreprinderile de României socialiste, pentru
de invăţămint realizată în tricotaje şi încălţăminte din întregul nostru popor, aniver
acest timp eroic, ca ur Hunedoara şi Petroşani, de sarea zilei de naştere a to
mare a orientărilor date confecţii Vulcan, ţesătorii- varăşului Nicolae Ceauşescu
Ia faţa locului de secre le de mătase din Deva constituie un moment de a-
tarul general al partidu şi Lupeni, ca şi pentru u- leasă sărbătoare, un minu
lui, cu prilejul vizitelor de nităţile cu profil de indus nat prilej de a-şi îndrepta
lucru efectuate in judeţul trie uşoară din Motru, glodurile cu deosebit res
nostru. Aşa au apărut in Caracal, Macin, Cîmpeni, pect şi aleasă recunoştinţă
Hunedoara Întreprinderea Tg. Frumos, Rădăuţi, To- către cel mai iubit fiu al
de tricotaje tip lină, fa pliţa, Cristuru Secuiesc, naţiunii, genialul conducă
tor al partidului şi statului
brica de Încălţăminte, aşa Singiorgiu-Băi şi altele, mai
îndatorire primordială a fiecărui s-au impus aici meserii noi. mult de 10 600 de cadre, nostru, ctitorul noilor desti
Iar pentru pregătirea for formate prin cursurile li ne de libertate şi demnita
om al muncii, a fiecărui Cetăţean ţei de muncă calificate in ceale de zi şi serale, prin te ale poporului român, cel
profil a luai fiinţă, prin şcolile profesionale şi de care şi-a consacrat şi îşi
grija partidului şi statului maiştri. consacră toată puterea de
muncă progresului neconte
nostru, Grupul şcolar ai
• Contoarele electrice înregistrează Ministerului Industriei Uşoa noastră elevii şi cadrele nit al patriei, bunăstării şi
Acum, cind în unitatea
re, care cuprinde liceul didactice îşi exprimă re fericirii oamenilor el.
Împreună cu întregul po
consumuri reduse industrial nr. 2, şcoala pro cunoştinţa faţă de partid por, oamenii muncii din în
fesională nr. 3 şi şcoala
şi conducătorul său iubit
de maiştri. Investiţia (in prin emoţionante manifes treprinderea noastră, intim-
pin3 cu cele mai alese sen
Sînlem în plină iarnă şi leotrică, gaze naturale, ţean din oraşele şl satele valoare de 19 milioane lei) tări omagiale, cind orele timente de preţuire, cu vie
preocupările pentru eco combustibili. judeţului nostru. dispune de 24 săli de de dirigenfie au căpătat emoţie şi noi fapte de mun
nomisirea energiei cicatri — în anod deosebit — — Ce trebuie să ştie, clasă, patru laboratoare şi un conţinut încărcat de că acest 'înălţător moment
ce trebuie să fie, în con sublinia ing. Alexandra în această perioadă, con şapte cabinete, cu o pu fiorul cald al patriotismu-
tinuare, la cea mai „înal Popovici, din biroul fur sumatorii de energie elec ternică bază materială prin IOAN HARAGA,
tă tensiune". Aşadar, U- nizarea energiei electrice trică ? care se asigură elevilor o Prof. PARASCHIVA CINDEA, secretarul
nităţile economice ce fo al I.R.E. Deva — este ne —- Punctăm cîteva sar bună pregătire teoretică şi directorul Grupului şcolar comitetului de partid de la
losesc cantităţi mari de cesar ca toţi consumatorii cini formulate pe baza practică. Prin cele cinci Hunedoara al M.I.U. I.T.A. Hunedoara—Deva
energie, precum şi micii mici şi consumatoKi cas răspunsului primit la în ateliere-şcoală, bine dota
consumatori sau cei cas nici să dovedească un înalt trebarea de mal sus. In te, se face deprinderea (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)
nici trebuie să depună simţ gospodăresc în utili unităţile industriale: ®
toată străduinţa pentru a zarea energiei electrice, Realizarea unui consum
scoate din sistemul naţio pentru a da posibilitatea echilibrat pc tot parcursul
nal o parte cit mai mică unităţilor industriale im a 24 de ore • încărcarea
portante ale economiei na schimburilor de noapte în
de energie electrică. Con aşa fel incit să fie reduse
siliile populare trebuie să ţionale să-şi realizeze pro
ducţia planificată, mai a- puterile energetice absor
urmărească, la nivelul fie les pe cea destinată expor bite în orele de vîrf de
cărei localităţi, încadrarea tului. Aceasta este o înal
în cotele energetice aloca tă îndatorire patriotică MARIN NEGOIŢA
te, reducerea continuă a pentru fiecare om al .mun
consumului de energie e- cii, pentru fiecare cetă {Continuare în pag. a 3-a)
ENERGETICIENI ! OAMENI AI MUNCII,
Acţionaţi cu maximă răspunde CETĂŢENI !
re pentru a asigura funcţionarea,
zi şi noapte, cu înalte randamen La locurile de muncă şi acasă,
te a tuturor agregatelor din ter folosiţi raţional, cu maximă grijă
mocentralele MINTIA şi PARO- gospodărească energia ! Aceasta
ŞENI, pentru a produce energia este o înaltă îndatorire patriotică
necesară economiei naţionale, în
a tuturor, o sarcină de maximă
vederea îndeplinirii exemplare a
sarcinilor de plan, pentru desfă importanţă pentru desfăşurarea
şurarea normală a activităţii în normală a activităţii economice şi C.S.V. Cătun, centrala electrotermica numărul 1. După încheierea unei reparu-
toate domeniile ! sociale ! }U la turhosuflantă, Emeric Bertuş, împreună cu oamenii din subordine mat fac »;
recapitulare o detaliilor aces tel lucrări.
Învăţămîntul agrozootehnic de masă
Unirea de la 24 ianuarie 1859 — act istoric
al întregii naţiuni române Organizare bună,
dezbateri interesante
Coordonată fundamen otoman, habsburgic şi nurile militare şi diplo Idealul unităţii naţio
tală şi permanentă a is ţarist —, războaiele pus matice ale înaintaşilor nale a fost înscris . pe
toriei României, rezultat tiitoare duse pe terito noştri, devenind, în epo frontispiciile marilor e- — Unitatea noastră a re sînt înscrişi peste 200
leg ie al evoluţiei socie riul ţărilor române, dis ca modernă, idealul su venimente social-politice, obţinut în ultimii ani pro cooperatori. Toate cursu
tăţii româneşti, lupta trugerile sau înstrăina prem al întregii naţiuni revoluţionare, începînd ducţii tot mai mari, atît rile sînt la zi cu dezbate
pentru unitate şi inde rea a nenumărate valori române, ţelul ei politic cu istorica ridicare popu în sectarul vegetal, cît şi rile temelor cuprinse în
pendenţă naţională a materiale şi spirituale, fundamental. Pe bună lară de sub conducerea în zootehnie — arăta Aro- program.
constituit idealul şi nă toate acestea, la care dreptate, marele istoric lui Horea, Cloşca şi Cri- nim Ocoş, preşedintele — Cum apreciaţi calita
zuinţa multiseculară a s-au adăugat, uneori, di şi revoluţionar democrat şan, cu revoluţia condu Cooperativei agricole de tea dezbaterilor ce au a-
poporului român. Ea a vizarea sau Împărţirea ţă Nicolae Bălcescu scria în să de Tudor Vladimires- producţie din Sîntandrei. vut loc pînă acum ?
fost grefată pe temelia rilor române între, mari 1850 : „Unitatea naţiona cu şi cukninînd cu re Experienţa acumulată re — Nu cred că exage
de granit a dezvoltării le puteri ale timpului, au lă fu visarea iubită a voluţia română de la levă că un factor decisiv rez dacă o consider ridi
poporului român — po frînat considerabil proce voievozilor noştri cei vi 1848. Aşa de pildă, Ho în sporirea continuă a re cată. Lectorii îşi pregătesc
por plămădit unitar în sul social-economic al teji, a tuturor bărbaţilor rea era supranumit „Rex coltelor obţinute la hec cu minuţiozitate expuneri
vatra strămoşească a Da poporului român. Dar, noştri cei mari care în Daciae“, iar Tudor Vla- tar, ca şi a cantităţilor ob le, participarea la cursuri
ciei şi care îşi avea sta în pofida acestor grele: trupară în sine indivi dimirescu, în plină des ţinute la lapte, carne ş.a. şi la dezbateri este bună.
tul său centralizat şi in furtuni ale istoriei, cu o dualitatea şi cugetarea făşurare a revoluţiei, este ridicarea nivelului de Fiecare dezbatere ce are
dependent încă în urmă mînă pe plug şi cu alta poporului spre a o ma preconiza întărirea legă cunoştinţe profesionale ale loc la cercul pentru lucră
cu peste două milenii. pe sabie, poporul român nifesta lumii. Pentru turilor cu Moldova pen oamenilor muncii din a- torii din zootehnie este
Din cele mai vechi tim şi-a păstrat fiinţa etni dânsa ei trăiră, munciră, tru ca „să putem câştiga gricultură. Iată de ce a- urmată de demonstraţii
puri, poporul român s-a că şi de stat, hotărârea suferiră şi muriră". deopotrivă dreptăţile a- cordăm o atenţie deosebi practice. Dispunem de un
dezvoltat intr-o continuă de a fi unit, liber şi pe Unirea ţărilor române cestor prinţipaturi aju- tă desfăşurării în cele mai bogat material didactic —
confruntare cu piedici şi deplin stăpîn în propria ‘ Ia 1600 într-un singur tîndu-ne unii pe alţii". bune condiţii a învăţămân grafice, panouri etc.
greutăţi de tot fe ţară. stat, pecetluită testamen împrejurările istorice tului agrozootehnic de Joia trecută, în cercul
lul, cu nenumărate ad Năzuinţa refacerii sta tar de Mihai Viteazul au determinat ca unirea masă. cu profil zootehnic s-a
versităţi şi vicisitudini tului unitar, eliberat de prin jertfa sîngelui său, celor trei ţări să nu se — Cum este organizat dezbătut tema „Metodele
ale istoriei. Valurile plin şi definitiv de do a exprimat voinţa româ poată înfăptui concomi învăţămîntul în acest an ? de preparare a furajelor"
populaţiilor migratoare, minaţia opresiunii, în nilor de a avea şi a trăi tent, înscriindu-se ca pri — Avem patru cercuri Viorel Sîncrăian, şeful fer
abătute secole întregi care românii, strînşi la într-un’ singur stat uni mă etapă a acestui pro — două pentru cei ce mei, le-a vorbit celor pre
peste patria noastră, po olaltă, să-şi afirme indi tar, devenind peste gra ces unirea Moldovei şi muncesc în cultura vege zenţi — 23 de cooperator'
ziţia de răscruce la in vidualitatea în cadrul u- niţele viitoare un simbol tală, unul pentru lucrăto din 26 înscrişi — despri
terferenţa intereselor ri manităţii, a dominat în şi un îndemn în lupta Prof. I. FRAJ1LĂ rii din zootehnie şi altul
vale ale celor mai mari tregul ev mediu gîndirea pentru unitatea şi nea- pentru cei ce activează în TRAIAN BONDOR
imperii din Europa — politică şi culturală, pla tîrnarea ţării. (Continuare în pag. a 3-a) sectorul de mică industrie
şi prestări servicii, în ca (Continuare în pag. a 3-a!
