Page 74 - Drumul_socialismului_1987_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

PERMANENTE ALE VIEŢII ARTISTICE HUNEDORENE

ÎN „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU“ 13,00 Telex
13,05 Lu si
mină
* „I'lahi
51 mânes
popul
„Prin conducător vedem neasemuita * Gala
mat
* Promi
patrie română“ * „Simb
talent
lăţii",
In actul profund şi com­ Ne creşte inima-n văpaie,/ fiii patriei o poartă tovară­ cîntec
plex de formare a noii per­ Că ţara mea română e clă­ şului Nicolae Ceauşescu, rii“
sonalităţi umane, în con­ dită/ De-un ctitor — mîndria de a-1 avea mereu * „Clnst
rul<‘ -
solidarea unui mediu spi­ Ceauşescu Nicolae !/ Răsu­ în fruntea destinelor Ro­ tic
ritual elevat specific orîn- nă tulnice-n ecou/, Vestind mâniei socialiste primesc * Morile
baletu
duirii noastre socialiste, o zi de primăvară,/ Cin­ o bogată încărcătură emo­ * Tclesi)
creaţia literară se consti­ stim cu toţii un erou/ Şi ţională în creaţia lui Fran­ * Autog
tuie într-un factor de rea­ toţi cîntăm iubita ţară". cise Brondics din Hune­ 14.15 Săptăi
lă influenţă, deopotrivă de Pline de căldura crezu­ doara, ca şi în versurile 15.00 Inchii
mulul
sensibilitate şi căldură. Do lui patriotic sînt versurile lui Voicu Duda, locuitor al 133)0 Teleji
o mare densitate, apropia­ elevei Maricica Mihar-, de satului Rişculiţa : „E tot 19.15 Energ
mu n
tă realităţii cotidiene se la Şcoala generală nr. 4 ceravem mai bun, mereu turor
dovedeşte creaţia membri­ Petroşani : „Purtînd izbîn- în gînd îl purtăm/ Şi la 19,25 Tcdoe:
îţi mulţumim, Zi de Ianuarie lor cenaclurilor literare de da omului de azi/ Ca pe-o tot pasul îl urmăm/ Căci 19.55 Memc
(color
de
aşezămintele
lîngă
fiu al patriei româno este/
pe
lumină arzătoare/ în frun­
conducător iubit Te simt Patrie lingă respiraţia cuvîntului cultură, puternic angrenată tea ţării avem un om vi­ între eroi, eroul neamului telor
rea -
ampla
în
a
el creşte". Pentru tot ceea
manifestare
teaz/ Falnic stejar ce creş­
al Ini
Lingă dragostea cea mare spiritualităţii româneşti — te către soare./ Venind din ce a făcut spre binele şi 20.15 E, SCI
Iţi mulţumim, conducător iubit, Pe care o port peste tot Festivalul naţional „Cînta- seva acestui pămînt,/ Din fericirea poporului nostru, Unire
tacoî
Cit mai aproape de izvorul luminii curate rea României". Oameni ai Ştefan, din Mihai şi din conducătorului partidului şi cul-ec
pentru dimineţile noastre senine Pe drumul vieţii şi al păcii muncii în unităţi economi­ Bălcescu/ Trăieşte-n noi statului, tovarăşului Nicolae 20.55 Teatr
pentru şcolile cu prag de lumină Poemul ţi-1 scriu nu dintr-o întîmplare ce şi instituţii, tineri aflaţi prin faptă şi cuvînt/ Pă- Ceauşescu, i se aduce un „Ceas
Prem
Ci fiindcă m-am încălzit la fereastra Ta pe băncile şcolilor hunedo- rinte-al R o m â n i e i , cald omagiu, fierbintea ura­ Parte
pentru visele noastre cutezătoare Fiindcă mi-am aşezat inelul gîndului rene, laolaltă creatori, îşi Ceauşescu“. re de a se afla mereu la 22.05 Tcleji
pentru acest pămînt al lui Dcccbal Pe ramul Tău deschis ca un ochi spre lume exprimă cu multă căldură Temeinica cunoaştere a cîrma destinelor patriei 22.15 Melot
(coloi
Ori de unde privesc gîndurile şi sentimentele lor realităţilor patriei, dragos­ spre gloria României peste 22.30 Inchii
şi-al lui Mircea şi Ştefan Te simt Patrie cu inima împlinită de dor faţă de patrie, partid, faţă tea cu care se apropie de milenii. Semnificative sînt mulu
şi-al nostru, pentru totdeauna Te privesc cu nesomnul zăpezilor pure de conducătorul iubit şi ele, dialogul permanent pe în acest sens versurile mun­
Te cînt Patrie cu toate înălţimile stimat al partidului şi sta­ care secretarul generai citorului tipograf, Ioan
peste care Prezentului şi ale Viitorului tului nostru, tovarăşul îl.poartă cu oamenii mun­ Chiraş, din Petroşani : „Ce jeg
pasărea albă liber ţişneşte Te povestesc Patrie ca o aşezare frumoasă Nicolae Ceauşescu. cii se regăsesc în versurile vers ar putea să-mi cu­
Cu anii Tăi solemni şi biruitori „Prin conducător vedem de mare sensibilitate ale prindă,/ Urarea din fiin-
BUCURI
' spre imensul senin al cerului înflorind în această Zi de Ianuarie neasemuita patrie română" maistrului David Rusu de ţă-ini scăpărată/ Cînd văd dloprograi
cînţînd lumii Ziua Eroului Patriei şi al Poporului — iată un sentiment toni­ la I.M.C. Bîrcea : „El stă în ochii lui ca-ntr'-o oglin­ Azi, ziua
Al acestei mari şi veşnice Uniri fiant, bogat în sensuri la sfat cu ţara cînd raze dă/ Cum ţara noastră-i dra­ diojumal- ;
imnul de pace al neamului TĂU. Ce se numeşte Republica Socialistă profunde, majore de care de lumină/ îşi pune dimi­ gostea sa toată./ Pie dar comunist; g;i
presei;
România. sînt animaţi toţi creatorii. neaţa trccînd prin flori de ca-n lumina vremii,/ Po­ tce româr
ROXANA MOLDOVAN Emoţionante devin în acest măr/ Biroul său de muncă porul să Vă stea mereu a- tin 'io ştb
elevă MIRON ŢIC ţa liot
sens versurile elevei Ileana e Patria, grădină/ A drep­ proape/ Şi pentru gloria de ri;
Baliţa de la Liceul indus­ tului la viaţă în pace şi-a­ patriei peste milenii/ Drept moara io
trial nr, 3 Deva : „E tot devăr“. chezăşie să vă fie gîndul Revista
pămîntul o lume însorită/ înalta, stimă pe care toţi şi fapta comunistă". 11.00 Bi
11.05 Din
te; 11,35
Dreptul de a fi noi înşine rit de so
tin de şt
citate; 12
rea sceni
De la l
Făcînd parte, prin spi­ bănuita lor profunzime, de membrii cercurilor fo­ vanpremii
rit, şi Cutezanţă, dintre ce­ frumuseţe intrinsecă, pen­ to şi ai cinecluburilor, 15.15 Ave
le mai ■ alese personalităţi tru amplele valenţe edu­ sînt prezenţi în expoziţii 15.30 Dii*l
10.00 15
pe care le-a dat lumii pa­ caţionale. Cu tot respec­ de artă plastică, de foto­ România,
tria 1 noastră, tovarăşul tul datorat tradiţiei, au grafie ce aduc în prim- triaj eon
Nicolae Ceauşescu, pe ca­ fost valorificate şi menţi­ plan oameni şi fapte, mă­ Selecţiuni B
17.00
re comuniştii, întreaga na­ nute jocul şi obiceiul eă- reţe ctitorii ale anilor so­ 17.05 Chil
ţiune, într-o deplină una­ luşeresc, obiceiul colinda­ cialismului. O permanen­ toare; 18
20.00 Rai
nimitate, l-au ales, la tului cu duba, .ale unor ţă a vieţii artistice o con­ Uniţi in
Congresul al IX-lea, îe momente semnificative din stituie activitatea cu fil­ fapte; 22
fruntea partidului, a des­ viaţa omului, specifice co­ mul, Hunedoara fiind gaz­ 22,10 Spo
simfonice
tinelor României, a ofe­ piilor şi maturilor. Aşa au da unor premiere, chiar poetic; ;
rit poporului nostru un fost iniţiate festivalurile la scară naţională, a mul­ dans; 23,
timp îndelung aşteptat, un' „Căluşerul transilvănean", tor filme româneşti. Sem­ de ştiri.
timp al unor împliniri fă­ obiceiurilor de iarnă, al nificativă este activitatea
ră precedent. Ne-a oferit altor obiceiuri populare de spectacole oferite de
un inegalabil şi funciar locale, „Colinda ţării pen­ instituţiile profesioniste.
respect pentru istoria pa­ tru minerii Văii Jiului", în anii Epocii Nicolae
triei, dreptul de a fi noi aceasta din urmă ca o Ceauşescu în repertoriul Galeriile de arta din Deva cău („Platformă industrială“) 'VA :
ia);
înşine în obiceiuri şi tra­ modalitate de aducere a formaţiilor artistice şi-au găzduiesc în aceste zile ex­ Expozlfie omagială ş.a. pentru o
diţii, în civilizaţie şi lim­ datinilor mai aproape de făcut loc vechi cîntece pa­ poziţia „REALIZĂRI ALE E- O idee care străbate ca un rlile I-ll
bă, ' în creaţie. Sînt per­ colectivităţile muncitoreşti, triotice, ce amintesc de POCII NICOLAE CEAUŞESCU spaţiu <le slmeză, atelierele fir roşu creaţia picturală ex­ şi DOARA :
în
prezentă
OGLINDITE IN ARTA PLAS­
sculpturală
seriile
I-
manenţe care ne definesc de locul de muncă. momente importante ale TICA IIUNEDOREANA". Este situate în noul centru civic poziţie este aceea a păcii pro­ A); .TIta
al municipiului.
de
care
cu
specificul ca popor, un Creaţia literară a fost istorici naţionalei care prin omagiul pe fierbinte creatorii do pot fi menţionate la loc (le movată socialistă, ardoare de Romă- dern — B
preşedinte­
de
nia
vatră
/
această
pe
popor care şi-a păstrat stimulată prin larga des­ mesajul lor ne înnobilea­ istorie, cultură şi civilizaţie frunte, pentru căldura senti­ le său, tovarăşul Nicolae căra); I-
seriile
comorile culturii materia­ chidere a cenaclurilor li­ ză sufletul. Toate acestea românească îl aduc condu­ mentelor, a mesajului pe ca­ Ceauşescu, în numele căruia TROŞAN
aed
le şi spirituale în evul terare de pe lingă casele oferă argumente conclu­ cătorului partidului şi stalu­ re îl degajă, compoziţiile : ţara noastră a oferit con- terloasă
ctitorie
„Transfăgărăşanul
—
strălucit
exemplu,
pas
u
Nicolae
ş
socialist al patriei. de cultură şi cluburile dente ale faptului că bo­ lui, t o v a r ă Ampla l expoziţie a Epocii Nicolae Ceauşescu“, tfret, de reducere unilatera­ da rinul
(7 No ion
Ceauşescu.
în ansamblul vieţii cul­ muncitoreşti. Pentru crea­ gata tradiţie, literatura, reuneşte lucrări figurative, semnată de pictorul Ion Câr- lă cu 5 la sută a armamen­ nurul şl
efectivelor
şi
turale şi artistice naţiona­ torii din mediul rural a arta contemporană . contri­ peisaje, portrete, compoziţii de joi, „Omagiu“, de Doina Re- telor, militare. Lucrările cheltuie­ rea); i
Ion
ghiş,
de
„compoziţie“,
lilor
plas­
ammtirili
pictură,
sculptură
şi
grafică,
le, Hunedoara rămîne, în fost organizat festivalul creaţii pline do umanism, in­ Tengheru, „Cadru sărbăto­ tice, prin intermediul cărora (Cultural
timp, un bogat rezervor poeţilor populari „Din toa­ buie mai mult ca oricînd spirate din izvorul mereu viu resc“ de Iosif Matyas. este promovată • această aspi­ Bătălia
raţie, poartă genericul : „Ma­
şi un depozitar inconfun- tă inima". Judeţul se mîn- in aceşti ani luminoşi la al realităţii cotidiene, ce Li se alătură peisajele in­ nifest pentru pace“ de Eva ceafăru!)
ale
împliniri
dabil ■ de obiceiuri şi da­ dreşte cu 22 autori de car­ împlinirea permanenţelor reflectă marile mal luminoa­ dustriale, adevărată emblemă Suto, „Templul păcii“, do venturi i
a
dezvoltării
judeţului
nos­
(Min
lui
perioadei
celei
tini, de creaţie literară, patriei, sînt desemnate să se din istoria patriei, deschi­ tru, multe dintre ele apărute Ioan şeu, „Flori galbene“, do SA : Pri
muzicală, coregrafică, ar­ te, apărută în edituri, li­ reliefeze convingător noua să do Congresul al IX-lea al pe harta Hunedoarei în peri­ Ioan Păr van, „Lumină“, de toresc);
Micsandra Paşca Zlatan ş.a.
tistică. în ampla manifes­ nii dintre ei membri ai condiţie umană, persona­ partidului. Lucrările sînt răs­ oada ultimilor 21 de ani. Men­ de Sînt reflectate deopotrivă bleinc i
zat) ;
semnate
ţionăm
lucrările
plin
tare a spiritualităţii româ­ Uniunii Scriitorilor. Pen­ litatea omului nou, uma­ punsul concret, care de re­ Micsandra Paşca Zlatan („O- bogata istorie a poporului torii do
pe
plasticie-
cunoştinţă
rădăcinile
sale
neşti, Festivalul naţional tru un larg contact cu nismul, spiritualitatea sa nii hunedoreni îl dau în ma­ ţel“, „Lumină“), Iosif Tell- nostru, puse cu pregnanţă mile­ în I-II (Sti
nare,
„Cîntarea României", cti­ cartea a tuturor oamenilor bogată, militează pentru terializarea sarcinilor, a obi­ mnnn („Tinereţe“, „Complex valoare în Epoca Nicolae RAŞTIE Di
tria);
torie a Epocii Nicolae muncii se organizează a- libertatea şi independenţa ectivelor ai puse de secretarul in subteran), Eva Siito (♦♦Re­ Ceauşescu, împlinirile măre­ (Flacăra
faţa
Bătcă
Mircea
coltă
bogată“),
generai
partidului
în
Ceauşescu, toate acestea nual „Salonul hunedorean patriei, reliefează lecţia croaţiei artistice naţionale, („Minereu I), Adrian Mate- ţului prezent socialist, crea­ BAI : i
ţie a unui timp eroic, puter­
(Casa d
au primit o nouă strălu­ al cărţii", lansări şi pre­ demnităţii poporului nos­ recunoştinţa pentru condiţiile escu („Oţelnri“), Simonel nic marcat do personalitatea ŢEG : E
de
a
bune
cire, au fost valorificate zentări efectuate de libră­ tim. tot mai de care au creaţie şi Bucur („Subteran“), ochi, Marcel de excepţie partidului, secretarului (Dacia);
Breileanu
benefi­
(„Mină,
expunere
preşe­
al
generai
o-
de factorii culturali şi fă­ rii şi biblioteci. ciat. Dovadă concludentă ţel“), Lucia Mărglneanu („Pei­ dintele Republicii, tovarăşul rea neb
Spartaci
cute cunoscute pentru ne­ Artiştii plastici, alături MINEL BODEA stau noile galerii de artă, cu saj Industrial“), Eugen Ben- Nicolae Ceauşescu. (Casa de
IHA: Bi
ma — s
şui);
(Lumina
Un con
nerul).
Pentru
fi înclii
mult ac
slab. Vi
general
vest. Ti
nime v<
tro min
grade,
între n
grade,
Prezenţe hunedorene în literatura naţională contempo rană. Foto NICOLAE GHEORGHIU lat cu
ci ură.