Page 75 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 75
9 078 • SÎMBÀTÀ, 24 IANUARIE 1987 Pag. ă
r<
• f ; îhţre. multiplele r ac-;
T
ţiuni omagiale. dedicate a-i.
IZIUNE niversurii zilei dc naştere' Unirea de la
a secretarului general al
O aniversare scumpa întregului popor partidului, cel mai iubit
fit dc săptă- fiu al poporului, se numă 24 ianuarie 1859
>.c,) :
nostru ro- N I C O L A E C E A U Ş E S C U ră .şi seara de muzică şi
— p~ # elodii poezie organizată de comi
3 tetul sindicatului de la act. istorie al întregii
senului aiU-
OMUL • COMUNISTUL • CONDUCĂTORUL NOSTRU Combinatul siderurgic Hu
tni... tinere nedoara, în colaborare cu
în studio consiliul dc conducere al naţiuni române
iri ale uni-
storin unui PRINOSUL DE RECUNOŞTINŢĂ ALEASĂ Clubului „Siderurgistul".
^Ilora Uni- Tematica acestei semnifi dreptăţile, M. Kogălni-
AL TINEREI GENERAŢII CINSTIRE (Urmare din pag. 1)
conduciito- cative activităţi este „Via ceanu, ¡iuţea să spună,
nonient poe- PENTRU CTITORUL ţa revoluţionară a tovară a Munteniei. . Factorul în 1863, că „Unirea e ac
(Urmare din pag. 1) integrat in viaţă, din ce şului Nicolae Ceauşescu".
nomente ale tatea de foc a Hunedoarei NOILOR DESTINE hotărîtor al unirii l-a tul energic al întregii
L tovarăşului constituit lupta fermă a naţiuni române".
t lui, iar informările politice transmitem DE LIBERTATE maselor largi populare. Unirea principatelor a
muzical _ aduc gind de stimă şi Nicolae Ceauşescu, eroul
ia politică preţuire ctitorului învăţă- păcii şi al dreptăţii, un SI DEMNITATE Miile dc ţărani şi locui produs o vie impresie în
ea progra- tori ai oraşelor au deju rîndul românilor din
mintului românesc modern, fierbinte „La mulţi ani!“, ALE POPORULUI
al ACTIVITĂŢI cat încercările de falsifi Transilvania, aflaţi. sub
— o problo- (Urmare din pag. t) care a alegerilor pentru dominaţie străină. Aici
►astră, a tu- MANIFESTĂRI OMAGIALE POLITICO- cunoscutele divanuri ad- entuziasmul faţă dc uni
hoc, asigurîndu-le aces rea Moldovei şi a Mun
clopedia • EXPOZIŢIE DE CARTE. tivă, despro politica exter sărbătoresc, in care aniver EDUCATIVE tora o compoziţie unio teniei, aşa după cum a-
Ea Clubul ceferiştilor din nă a României ; prof. Kc-
docuiruMi- Slmeria s-a deschis expozi mus Iacob : „Contribuţia se săm anii de viaţă şi activi DESFĂŞURATE nistă. Aşa s-a creat po precia Al. Papiu Ilarian,
»lor): Uni- ţia omagială de carte : „Din cretarului general al parti tate revoluţionară închinată sibilitatea ca în Moţiu „era poate mai mare de-
ctul energic gindirea soeial-politieă, filo progresului necontenit şi
Nicolae
;ii naţiuni zofică, economică a tovară dului, tovarăşul dezvoltarea \ DE SINDICATE nea Adunării' ad-hoc a cît în Principate".
Ceauşescu,
la
po tricolor şului Nicolae ceauşescu“. economico-socială a ţării" multilateral al naţiunii noas Moldovei unirea să fie înfăptuirea statului na
alor). Spec- Expoziţia prezintă volume prof. Constantin Pascu : tre socialiste, devenirii noas imperios reclamată ca ţional român modern a
llterar-muzi- din magistrala operă a se „ C o n c e p ţ i a tovarăşului tre comuniste de tovarăşul „dorinţa cea mai mare,
[rafic cretarului general al parti Nicolae Ceauşescu asupra avut un puternic ecou
:v. (color) : dului, preşedintele Repu rolului literaturii şi artei“. Nicolae Ceauşescu. Am în cea mai generală, acea internaţional. în 1860,
Unirii«, blicii, rod ai gîndirli sale cheiat primul an al actua hrănită din toate gene Marx arăta că alegerea
i pe ţară. cutezătoare, vizionare, al 0 MONTAJ I.ITERAR- lului cincinal cu rezultate • „O ţară şi un condu raţiile trecute, aicea care lui Cuza în Moldova şi
dragostei pentru destinele remarcabile in întreaga ac cător" este genericul spec
al luminoase ale patriei, pen CINEMATOGRAFIC. Cine tacolului festiv iniţiat de este sufletul generaţiei Muntenia a pecetluit u-
din
îndrăgite tru afirmarea sa în lume. matograful a „Modern“ monta tivitate, toţi indicatorii de Consiliul municipal Hune actuale, acea care, împli nirea „Naţiunii Române".
Iniţiat
Hunedoara
ja progra- jul llterar-cinematografic pe plan fiind realizaţi şi depă doara al sindicatelor, de nită va face fericirea ge Unirea principatelor,
a CICLU DE ACŢIUNI. tema „Cintee pentru alesul şiţi. Şi debutul acestui ia neraţiilor viitoare". reformele ce i-au urmat,
Apropiata aniversaro a zi ţării. Omagiu tovarăşului nuarie aniversar a coincis dicat sărbătoririi zilei de In împrejurările cînd întărind forţa economi
lei do naştere a secretaru Nicolae Ceauşescu“. Prin naştere a tovarăşului
lui general ui partidului, versuri de mare încărcătură cu angajarea formă a tu Conferinţa puterilor eu că, politică şi militară a
preşedintele Republicii, tova emoţională şl gingăşie n fost turor oamenilor din între Nicolae Ceauşescu. ropene de la Paris ţvara statului român, au con
răşul Nicolae Ceauşescu, a omagiat cei mal iubit fiu al prindere în îndeplinirea im anului 1858) nu a ţinut stituit o promisă pentru
prilejuit organizarea ia Ca poporului nostru, eroul pă portantelor sarcini ce le re • Perioada 19—24 ianua
I: 6,00 Ra- sa de cultură din Hune cii, t o v a r ă ş u l Nicolae rie a.c. a fost declarată seama de dorinţa de u- cucerirea independenţei
dimineţil * * doara a unui ciclu de ac Ceauşescu. Versurile au fost vin, sporind încă din prime nire a românilor, în ia naţionale în anul 1877,
ii; 7,00 Ro- ţiuni. Au avut Ioc eu a- însoţite de semnificative le zile contribuţia lor ta în de comitetul sindicatului nuarie 1859, datorită vo implicit pentru unirea
10 Răspuns eest prilej simpozioane pe secvenţe din filmele: „Stop- făptuirea marilor obiective de la ‘uzina 6 a Combina inţei maselor largi, pa cea mare din 1918. Ac
,00 Revista teme ca : „Marile împliniri cadru pentru etornitate“,
ori de em ale patriei în Epoca Nicolae „Planeta albastră“, „De fai ale colectivelor muncitoreşti tului siderurgic Hunedoa triotismului înflăcîirat şi tele istorice memorabile
il,00 Bule- Ceauşescu“, „Politica exter mă mondială“. Acţiunea a din judeţ. Dar nu numai ra drept „Săptămîna ca simţului politic ale ce Înfăptuite în anii 1859,
,05 Audien- nă promovată de Romănia fost gîndită şi prezentată de atît. Pentru a sprijini mai lor mai înaintaţi ' fii ai 1877 şi 1918 reprezintă
,C 'nlctin socialistă, de preşedintele prof. Maria Penescu, Stela bine şi mai rodnic efortu lităţii şi eficienţei econo poporului, unirea a fost
5 î co- său — o politică de pace, Tetileanu şi un grup de c- mice". treptele de aur pe care
ulut ; 10,25 prietenie, , colaborare cti levi de la şcoala generală rile minerilor de a da eco înfăptuită prin alegerea a urcat poporul nostru
rară radio; toate statele lumii“. A avut nr. 1 Ilutiedoara. nomiei naţionale cit mai • Consiliul orăşenesc al lui Alexandru Ioan Cu- pe drumul construirii
i de ştiri ; loc, de asemenea, recitalul mult cărbune, recent la Ro- za ca domn al Moldovei
le socialis- de poezie patriotică sub ge • Casa de cultură a sindi sindicatelor Călan, în co României moderne, spre
lănie, răsă- nericul „Omagiu tovarăşului catelor din Călan a organizat vinari am deschis o nouă laborare cu cel de la Com şi apoi al Munteniei. înfăptuirea idealului se
12,00 Bule- Nicolae Ceauşescu“, recital simpozionul pe tenia: „Poli autobază. In toai’e aceste Dubla alegere a dom cular de unitate şi inde
12,05 Publi realizat cu participarea tica externă de pace a parti eforturi avem un model stră binatul siderurgic „Victo nitorului Alexandru Ioan pendenţă naţională, pen
cenaclului
ce pe mu- membrilor lJlaga“ al casei literar dului şi statului nostru. Ini ria" au organizat un
do
„Lucian
ţării; 13,00 ţiativele şl contribuţia tova lucit de muncă şi dăruire Cuza a constituit un mo tru care s-au jertfit zeci
; 15,00 A- cultură. răşului Nicolae ceauşescu revoluţionară, de cutezanţă schimb de experienţă cu ment culminant al luptei de generaţii de luptători
Radio-Tv; cu privire la reducerea cursei şi luptă a t o v a r ă ş u l u i tema : „învăţămîntul poli- pentru unire, consacrînd şi fără de care n-ar fi
lestin unit; a SIMPOZION. La casa de înarmărilor“. Au fost pre
i culturale; cultură din Deva a avut loc zentate iniţiativele de pace Nicolae Ceauşescu pentru tico-ideologic, factor hotă unitatea adîncu, reală, fost posibilă existenţa
mal ; 16,15 simpozionul cu tenia „Tine alo Romănlei socialiste, ale înaintarea fermă a Români râtor în formarea şi dez care sălăşluia de secole patriei noastre. Pe bună
isaj indus- reţea revoluţionară a tova preşedintelui său, tovarăşul ei socialiste pe nai trepte voltarea conştiinţei socia în inimile românilor. Ea dreptate, secretarul ge
oran ; 16,30 răşului Nicolae Ceauşescu“, Nicolae ceauşescu, care de bunăstare, pentru gloria
n operetă ; organizat de comitetul mu s-au bucurat de o unanimă liste ,în mobilizarea oame era, prin urinare, rezul neral al partidului, tova
1 do ştiri ; nicipal ai U.T.C. apreciere, de un larg inte şi fericirea naţiunii, li urăm nilor muncii la înfăptuirea tatul necesar al unui în răşul Nicolae Ceauşescu
ra-n sârbă- Au participat tineri din res în lumea întreagă. Un iubitului conducător ,,La sarcinilor". delungat proces istoric, arăta : „Fără unire, fă
Drele serii; unităţile productive, insti pas concret, confirmat de mulţi ani I", dorindu-i din la care. şi-au adus con ră proclamarea indepen
rnal ; 21,00 tuţiile şi şcolile municipiu întreaga naţiune prin refe
z, uniţi în lui. Au prezentat comuni rendumul do la 23; noiem toată inima multă sănătate, Rubrică realizată tribuţia în trecerea seco denţei de stat, însăşi fi
r
Radiojurnal; cări : Ionel Codreanu, direc brie anul trecut, a fost re fericire şi pute e de muncă, cu sprijinul lelor şi deceniilor toţi inţa naţională şi dezvol
>2,20 Pagini tor adjunct al Cabinetului ducerea cu 5 iu sută a ar spre binele şi progresul ne aceia care simţeau şi tarea poporului român,
,00 Moment judeţean pentru activitate mamentelor, efectivelor şi Consiliului judeţean
Muzică de ideologică şi politico-educa- cheltuielilor militure. contenit al societăţii noastre. al sindicatelor gândeau româneşte. De a naţiunii noastre nu ar
4,00 Buletin aceea, cu perfectă în- fi fost posibile".
Economisirea energiei INVAŢAMÎNTUL AGROZOOTEHNIC DE NASA
desfăşurat
ion- fiul (Urmare din pag. 1) rul unităţilor controlate a CELE BUNE SĂ SE ADUNE, datorită faptului că ea s-a se desfăşoară .dezbaterile
(şi
cîte
şi 'la cercul de învăţămînt
după
In .and o fost, poate, dublu faţă de CELE RELE SĂ SE... ELIMINE am înţeles vina nu este de la C.A.P. Bîrcea Mică.
grea — se seară (17—23) e Reduce raidurile anterioare. Ex
ta) ; HUNE- rea la strictul necesar a plicaţia ? „în oraşul nos a lectorului, nici a cursan Nu am avut această şansă.
artacus — La cercul de învăţămînt O singură observaţie a- ţilor) într-un loc neadec- De ce ? Inginerul Tiberiu
Modern — numărului cuptoarelor e- tru — ne-a declarat elec zootehnic de la C.A.P. De supra modului în care s-a .vat. Mai precis, într-un a-
vals (Mo- lectricc de topit metal şi tricianul Vaslle Radu, de va s-a dezbătut, joi, tama Basarab, lectorul cercului
Iceenil (Fla- a instalaţiilor aferente. la punctul de exploatare desfăşurat învăţământul a- dăpost de animale (? !). Şi respectiv, nu era prezent
ismentul — a noua — „Raţiile furaje grozootohnic la acest cerc. nici măcar nu a fost o lec în unitate, ci — afirma
Uastel); PE- La fel, instalaţiile indus şi distribuţie a energiei e- re la bovine, asigurarea şi în vederea creşterii gra contabila şefă a cooperati
iravana mis- triale de tratamente ter lectricc Orăştie — s-au administrarea nutreţurilor dului de însuşire a teme ţie practică I Cu mai mult
rîng); Jan- mice. luat măsuri ferme faţă de interes şi simţ de răspun vei — plecase la Simeria
îxtra tereştrii în stare preparată" — dez lor prezentate lectorul ar dere faţă de această im cu unele probleme, dc ser
¡); Profetul, Pentru micii consuma orice abatere, s-a dus , o batere care a avut loc în trebui să se folosească de viciu „foarte urgente". O
elenii (Uni- tori şi consumatorii casnici intensă muncă de propa materiale propagandistice, portantă formă de pregă
2NI: Lanţul de energie electrică — fa gandă. în plus, toate uni vestiarul din incinta fer tire profesională a coope oredom pe cuvînt, dar pro
• seriile I-II ţă de alte îndatoriri deja mei. Lectorul cercului, in cum sînt planşele, grafi ratorilor, la C.A.P. Cristur mitem că ne vom strădui
VULCAN : tăţile comerciale aparţin ginerul Ioan Popa, şeful cele sau diapozitivele. în să participăm rit de cu-
umbră (Lu- cunoscute — sistematizăm C.P.A.D.M. Orăştie, a că acest sens cercurile de în se poate şi trebuie să se
ONEA : A- următoarele: • Realizarea rei conducere dovedeşte o fermei zootehnice de aici, găsească o încăpere adec rînd la una din dezbate
area Nordu- zilnică a unei autoana a reuşit, prin modul în văţământ trebuie să fie rile învăţământului agro
; ANINOA- exigenţă sporită pe aceas care a expus terna, să an mai eficient sprijinite de vată pentru desfăşurarea zootehnic din această uni
uni (Munci- lize energetice din partea tă linie". factorii responsabili de la dezbaterilor la învăţămîn tate.
CANI: Pro- fiecărui consumator în sco La restaurantul „Dacia" treneze la discuţii un nu nivelul conducerii unităţii,, tul agrozootehnic.
nalc (Rete- pul cunoaşterii consumului există multe măsuri de e- măr mare de cursanţi. Fi
D : Căută- indcă amintim de cursanţi, al consiliului unic, cît şi Am vrut să vedem cum MIRCEA LEPÂDATU
— seriile real şi efectuarea unei de conomisire a energiei. Şe al municipiului.
roşie); O- pline autoreglări • Evita ful unităţii, Nicolae Şuş- toţi lucrători în ferma de
^ursa (Pa- rea oricărui consum de c- man, a sigilat prizele e- animale a cooperativei, Aproximativ aceeaşi te ORGANIZARE BUNĂ,
>u împreuna mă ca şi vecinii lor de la
GEOAG1U - nergic electrică în orele lcctrice din încăperi (fapt trebuie să relevăm atît Deva nu dezbătut-o, joi, DEZBATERI INTERESANTE
eţul electric de vîrf de seară (17—23) ce-1 întîlniun pentru pri prezenţa bună (din 20 în
Itură); HA- o Eliminarea iluminatu ma dată, în aceste rai scrişi la acest cerc au fost şi membrii cercului de în
tu şi Ovidiu lui electric exterior din duri), a redus la minimum prezenţi 18), cît şi intere văţămînt de la C.A.P. (Urmare din pag. 1) ţilor despre metodele cele
AZI : Padu- Cristur. Lectorul cercului, a mai moderne de sporire a
CĂLAN : gospodăriile personale, re iluminatul pe coridoare, a sul manifestat de aceştia. inginera Mariana Popa,
seriile I-ÎI ducerea iluminatului de scos din funcţiune trei Atît în timpul expunerii, importanţa furajării ani producţiilor de furaje pe
ură); SIME- pc culoare, din magazii, plite electrice (din patru). şefa fermei zootehnice, s-a malelor ou nutreţuri de unitatea de suprafaţă, fo-
pentru Ro- cît şi în finalul acesteia s-a Străduit — şi în mare mă : losindu-se în expunerea sa
I-II (Mure- pivniţe etc. • înlocuirea Spirit de buni gospo stabilit un dialog fructuos sură a reuşit — să reţină bună calitate şi în funcţ e
: Racolarea becurilor mari cu lămpi dari ai energiei electrice între lector şi cursanţi, cu de producţie, starea de de diapozitive care pre
GHELARI : electrice dc puteri mai consemnăm şi la unităţile atenţia participanţilor (din gestaţie, vîrstă ş.a. Lecto zentau utilajele de .însă
acuză (Mi- mici, folosirea temperatu de alimentaţie publică referiri concrete la activi 20 cursanţi au fost prezenţi rul a insistat pe necesita mânţat şi recoltat nutre
tatea din sectorul zooteh
rilor scăzute ale iernii ca „Rapid", „Rotisor", cafe- 16) cu principalele aspec tea tocării şi preparării ţuri, precum si cele de
mijloc de conservare a ali bar, cofetăria „Palia" şi nic al unităţii. Astfel, ca te ale hrănirii vacilor cu f u r a j e l o r , arătîndu-le preparat furaje. Aurica
mentelor. în întregul magazin uni urmare a intervenţiilor fă lapte în perioada de sta- cursanţilor ' concret cum Vasiu, Tina Popa, ionică
Toate cerinţele înscrise versal „Palia". La fel, la cute de îngrijitorii de a- bulaţie. Pe marginea ex se face melasarea şi droj- Uieţ, Cornel Modoca, Ioan
mai sus au constituit şi magazinul „Favior" şi în- nirnale Vítanos Takacs, Ion punerii au fost şi inter dierea acestora. Munteanu, ioan Dobrotă
Vremea va Tu doran, Ianoş Vincze, venţii (îngrijitorii Petru
a cerul- mai obiectivele raidului efec Ir-o seric de secţii de pres în cercul pentru cei ce şi Gheorghe Filipaş au
t. Va ninge tuat, miercuri, 21 ianua tări servicii ale coopera Gheorghe Tudoran, Prun Gara, Mihai Micloş) cu re muncesc în cultura vege participat la dezbateri
va sufla în rie, în oraşul Orăştie. Din tivei „Viaţă nouă”. Aici, la cise Toth ş.a., au fost de feriri concrete la situaţia tală s-a dezbătut joia tre subliniind necesitatea de a
din nord- taliate o serie de aspecte din ferma respectivă. Ele
•aturile mi- „echipă" a mai făcut par meşteşugari, trebuie ară cută tema : „Tehnologia se depune eforturi mai
cuprinse In te Li viu Stan, de la I.R.E. tat că măsurile întreprin privind organizarea muncii au fost clarificate pe loc. producerii furajelor". Dez mari în acest an • pentru
şi minus 3 Deva. De la început tre se de I.R.E. Deva cu pu în fermă, metodele de pre Din păcate, dezbaterea de baterea s-a ţinut la sediul obţine: ea de producţii su
iele maxime buie făcută o menţiune: ţin timp mai în urmă — parare a nutreţurilor şi joi nu s-a ridicat la ni cooperativei, într-o sală perioare de fîn iarbă
5 şi zero
ceaţă, izo- reu aim găsit, în Orăştie, cînd s-au acordat avertis administrarea furajului, velul cerinţelor şi nici mă bine încălzită. Angelica — factor ¡mp rtant în spo
iere de chi- cazuri de risipire a ener mente şi sancţiuni — au gospodărirea şi eliminarea car al gradului de interes Codreanu, şefa fermei ve rirea continuă t rezulta
giei electrice, deşi numă prins, se vede, foarte bine. risipei etc. manifestat dc participanţi getale, le-a vorbit cursan telor din zootehnie.