Page 79 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 79
¡9 079 • DUMINICĂ, 25 IANUARIE 1987 Pag. 3
--------------------------------------------------- - cvn. ;------------------------------------
„Uniţi în cuget şi-n simţiri“
flZIUNE Manifestări omagiale
Uniţi în cuget şi-n-sim ceului industrial nr. 2 Momentul adine patrio | SIMPOZION deţean al U.T.C. a pre
ţiri în acest ianuarie a- şi fanfarei municipa tic al „Monumentului pă într-o caldă şi entu- I
[NICA, zentat comunicarea „Ti ziastă atmosferă, de dra- ţ
JUARIE niversar, oamenii muncii le, la spectatori de toa cii", dăruit înălţător de l In organizarea Coini- nereţea revoluţionară goste .şi profund respect, I
hunedoreni — oamenii te vîrstcle veniţi, în zi grupul foile „Crisalide", :
cărbunelui şi-ai oţelului, de iarnă, ' să-şi încălzeas / totului judeţean al U- a tovarăşului Nicolae participanţii la simipo- |
copiilor (co- versurile. lui. Valentin 1 niunii Tineretului Comu- Ceauşescu, secretar gene zion au adoptat textul ţ
# ai energiei electrice şi zi- că sufletele Ia flacăra Chiorcanu, ca şi celelalte I nist, .ieri, la Palatul cul- ral al Partidului Comu unei telegrame adresate |
eopiii Epocii ‘dirilor fără precedent, oa dragostei de ţară. „Venind prezenţe muzicale ale
n — reportaj menii ogoarelor ce pre din timp, din vechi is i tyrii din Deva a avut loc nist Român,‘ cel moi iu tovarăşului NICOLAE
noi de copii, Clubului .tineretului De I un simpozion omagial bit fiu al poporului ro CEAUŞESCU, secret arul J
rfî omagiu vestesc pîinea celui de al torii/ O forţă a ţîşnit din va (taraf, solista vocală ţ consacrat , aniversării zi-
animate doilea an al ■ actualului inimi/ Din crezuri şi voin mân".. Comunicarea pre general al partidului, ţ
patriei cincinal, îşi exprimă prin ţe/ Purtînd dor de unire/ Emilia Petrean) s-au întâl 1 lei do naştere a, tovaru- zentată de tovarăşul Ni preşedintele Republicii, ţ
lotcca de A două ţări surori/ A nit cu jocul adus dc for ) şului Nicolae Ceauşescu, colae Androhaclîe, inspec
n: Racheta manifestări încărcate de maţia artistică ‘a liceu v| secretarul general al părintele iubit al tinerei I
Episodul 7 fiorul cald al dragostei două ţări române/ Ce mi lui , industrial nr. 2, tor general al inspecto generaţii din patria )
nuna eîntc- de neam şi ţară, gîndu- na peste Milcov şi peste jj Partidului Comunist Ro- ratului şcolar 'judeţean, noastră. . \
roriiuncsc — rile curate faţă de popor timp şi-au dat/ Pe vatra spre a împlini, cu emo i mân, preşedintele Repu- secretarul Asociaţiei ju
populară ţia conferită de valorile t blicii Socialiste România.
de
şi pămîntul străbun, fa Daciei eterne/ Unind ro artei, sărbătoarea. deţene a oamenilor ... .............................................. _..................................... ...................; !
dc
duminical ţă de partid şi ilustrul mân lingă român/ în ţara \ La lucrările simpozio- ştiinţă, s-a intitulat „în- La Casa de cultură a sin
său conducător, tovarăşul ce prin vreme avea să-şi Cîntul de viaţă nouă i nului au participat aoti- văţăm muncind, muncim dicatelor din Petroşonţ |
uiule-s’najtl Nicolae Ceauşescu. întregească/ Conturul hăr statornicită- în.ţară nouă, ?, vi.şti ai -U.T.C., membri
i— moment vitalitatea jocului româ 1 ai activelor U.T.G. din învăţînd, concept al gân S-a desfăşurat — în or- i
7iică ţi poe-, O asemenea manifesta ţii scumpe/ închipuind nesc de pe aceste, străbu 1 unităţi,.economice; insti- dirii. revoluţionare a tova ganizarea Muzeului mi- -
re înălţătoare s-a desfă de-a pururi/ Rotundul u- răşului Nicolae Ceauşescu,
;ii ani cu să- şurat ieri în Piaţa Vic nei pîini“. ne vetre folclorice au în i , tuţii : şi şcoli. .. promotor al instituirii u- neritului din localitate .
urări de i După alocuţiunea dc ~ colocviul de istorie ţ
;S cuprinsul toriei din Deva, consa Vibraţia patriotică a sufleţit şi încălzit atmo ţ deschidere, t o v a r ă ş a nui învăţămînt modern „Unirea Moldovei cu i
crată împlinirii ă 128 de versurilor rostite de Lo- sfera zilei de iarnă, iar în România .socialistă".
i din Galeria ani de la actul istoric al rodana Balabuc (pionie cind Hora Unirii a răsu l Maria Mitrofan, secretar Primul secretar al Co Muntenia, pas important i
l i ra care avea marea bucu / al Comitetului judeţean pe calea realizării unită- J
il permanen- formării statului naţional nat din alămurile fanfa 1 de partid a prezentat co- mitetului judeţean al ţii statale a poporului ro- \
strc. Frag român, prin Unirea Mol-' rie ca în această zi isto rei municipale, inimi şi U'.T.C., tovarăşul Virgil
ilen opereta dovei cu Muntenia, la 24 rică să aniverseze 13 cugete s-au reunit în cînt ) municarea „Tovarăşul mân". Au fost evocate |
ou“ de Ci- Ianuarie 1859. Organizată ani de viaţă), ca şi i Nicolae Ceauşescu, se- Sicoe, a prezentat în. con- momente semnificative
Forumbescu şi joc : „Hai să dăm mi 1 cretarul general al parti- ' tinuare comunicarea „Po 1 \
r * de Consiliul municipal de a ■ celor interpretate nă cu mînă/ Cei cu ini 1 dului, genial gânditor, în- litica externă a României ale luptei poporului ro'
ai I de Geor- educaţie politică şi cul de mai micul ci co mân pentru unitate ş
1
sCu leg Lucian Cîmpeanu, a ma română/ Să-nvîrtim ţ flăcărat revoluţionar şi socialisto, a .Partidului
gpste de ta tură socialistă Deva, ma hora frăţiei/ Pe pămîn i patriot, mare ■ strateg şi Comunist Român, expre independenţă, ca şi ma
tii corul „Pre- nifestarea a reunit copii, însoţit fiecare moment tul Rămân iei", unind, în- sie a gîndirii ştiinţifice rile izbînzi din timpul
i adolescenţi şi maturi — artistic dăruit, la ceas de ! original. . inventator în eroic care a urmat Con-
stă urare de la membrii formaţii dragă sărbătoare, de for tr-o impresionantă horă a ţ conducerea politică a so- novatoare a Şedretarului
nea progra- lor artistice ale Casei maţiile C.P.S.P. (taraf, frumuseţii şi mîndrrei de 1 cietăţii româneşti". general af partidului, . greşului al IX-lea al 1
t - ■ pionierilor şi şoimilor pa neam sutele de partici } în continuare, tovară- preşedintele Republi partidului, de cind la. j
:ţnl dansuri populare, solista I şui Traian Creţ, seore- cii',' 'iovârăştil • Nicolae cîrma patriei se află tova-' 1
îea .azi : triei, Clubului tineretului, vocală Ileana Rusu) sau panţi, la Sărbătoarea Ţă ţ - tar al Comitetului ju CcauşeSeu".' răşul Nicolae Ceauşescu. i
Ctitorii ale şcolii generale nr. 6, li ale şcolii generale nr. G. rii.
: Nicolae
;cu (color),
aj-documen-
sărbă' ire —
oct« (co- Raport muncitoresc
rtv. : „Cca- (Urmare din pag. 1) ■ I.M. HUNEDOARA,
rii“; Partea în cursul acestei săptă-
nai, ■ MINA DEVA. Har mîni, în care minerii şi
nicii mineri de Ia Deva preparatorii din bazinul.
IANUARIE şi Muncel, printr-o exem Poiana Ruscăi au obţinut'
nai plară mobilizare în aba succese deosebite în mun
omagiu con taje — aşa cum Ie-a re că, ziua de joi, 22 ia
ului nostru comandat Minerul de O- nuarie a.c., se înscrie eu,
color) noare al ţării, tovarăşul
mtar Nicolae Ceauşescu — au numeroase „vîrfuri" de
It Ceauşescu, producţie. Astfel, la Uzi
a (color) reuşit, în perioada trecu
ol omagial tă dc Ia începutul anu na dc preparare Teliuc,
nai lui, să extragă suplimen planul zilnic a fost dc-'
Mdrăgito. tar sarcinilor de plan păşit cu 182 tone concen
3 000 tone de minereu trat, cu un conţinut de
cuprifer şi 320 tone de fier de 47 tone pe
minereu complex. Mine ste prevederi, la Ca
rii de la Deva preconi riera minieră ZIaşti sar
zează să încheie luna ia cinile Ia dolomită au fost
nuarie cu un spor Ia pro
Bonner Iiui ducţia marfă de peste un depăşite cu 500 tone, în
Un comando milion Iei. în acest fel timp ce minerii din ca
grea — se drul sectoarelor I Teliuc,
rta); HUNE- înţelege colectivul de
jartacus — muncă de ai "i s-7 cinsteas III şi IV Ghclari au ex
(Modern — că ziua de naştere a ce tras suplimentar mai bi
; vals • (Mo- ne de 220 tone de mine
'jlceer "ln- lui mai iubit fiu al popo
tlsme — In Piaţa Victoriei, Hora Unirii a fost încinsă de zeci de grupuri. Foto NICOLAE GHEORGHIU rului nostru. reu dc fier brut.
[Castel;; PE-
aravana mls-
ring); Jan-
extratereştrii
e); Proletul,
lelenii (Unl-
ENI: Lanţul
- seriile i-Il Şi consumatorii mici pot face economii mari!
VULCAN ;
din umbră OAMENI Al MUNCII, CETĂŢENI
m l ) ; Aven
ícea Nordu- împreună cu lucrătorii La noi, după cum se poate Intr-adevăr, nici în sa în biroul său. unde ilu
|; PETRILA: Al JUDEŢULUI HUNEDOARA ! minau un bec mare şi un
(i trei nopţi loan Pslverea şi Arpad constata, nu arde inutil loanele de servire, nici în
); ANINOA- Nagy, de la C.D.E.E. Hu nici un bec. Aceasta .fără bucătărie, nici în magazii tub de neon, iai încălzi
luni (Munci- Acţionaţi zi de zi cu hotârîre şi înalt spi nedoara, am trecut prin a afecta cu nimic buna nu ardea nici un bec. La
ICANI: Pro- rea se făcea cu un... re-
male (Rete- rit gospodăresc, la locurile de muncă şi mai multe unităţi de sei> servire a publicului. în bucătărie, în funcţie dc şou electric. De asemenea,
D : Căută- acasă, pentru reducerea substanţială a con virc publică din Hunc- felul acesta economisim cerinţe, se folosea o sin- în sala de servire ardeau
i . — seriile
oşie); GURA- sumului de energie electrică, pentru preve inutil o sumedenie de- be
colarea (Mi- curi.
ŞTIE : Cursa nirea oricărui fel de a o risipi !
in nou lin Asemenea cazuri de ri
iara) ; GE- Este o înaltă îndatorire civică, cetăţe sipă am mai întîLnif la
Călăreţul
ia de cultu- nească, o sarcină de maximă însemnătate, unitatea confecţii serie a
: Eu, tu si cooperativei meşteşugă
la); BRAZI : în interesul economiei naţionale, al nostru,
ibună: CA- reşti „Drum nou", la ali
rtacus — se- al fiecăruia, de a face totul pentru econo mentara nr. 126, în unele
lasa de cul-
RIA : Bătălie misirea severă a energiei electrice ! secţii prestatoare de ser
n — seriile vicii din complexul meşte
ii); 1LIA :
(Lumina); îndatorire primordială a fiecărui şugăresc „Geor-ge Enescu",
Un comisar la unitatea de alimentaţie
irul).
om al muncii, a fiecărui cetăţean publică nr. 24 şi la altele.
Vom sublinia că în cele
mai multe unităţi comer
IEAS ENERGETICIENI DIN JUDEŢUL
doare, urmărind modul în lună de lună un mare nu gură plită electrică, cel ciale, prestatoare de ser
care s-a înţeles dezidera măr de kilowaţi dc ener mult două. vicii, de alimentaţie pu
HUNEDOARA !
: Vremea va tul major al economisirii gie electrică. înalţ spirit de răspun blică din Hunedoara s-<a
cerul v»ria- energiei electrice, chiar şi Maria Truţă, şefa res înţeles şi se acţionează în
'a sufla/ jab dere faţă de folosirea chib
lerat, cu' in- Dovediţi zi şi noapte spirit de înaltă răs la aşa-zi-şii mici consuma taurantului „Gambrinus", zuită a energiei electrice consecinţă pentru econo
•mporare pî- tori. ţine să precizeze: misirea severă a energiei
i/h din sec- pundere, de patriotism, asigurînd buna func am întîlnit şi la cofetăria
u Tempera- La Oficiul P.T.T.R. II, — Mai bine de jumătate „Tosca" (şefă de unitate electrice. Cu alte cuvinte,
e vor fi cu- ţionare a tuturor agregatelor producătoare dirigintele Dionisie Preda, din pereţii localului nos cei mâi mulţi dintre micii
minus 13 ţi ţine să sublinieze: Florica Botofan), la res
ide, Iar cele de energie electrică ! tru sînt din sticlă, permit consumatori dovedesc că
e minus G şi — înţelegînd cum se cu pătrunderea iluminatului taurantele „Ciuperca" (res pot face economii mari.
d. Este o îndatorire de cinste şi onoare ponsabil Ştefan Muzicaş),
vine necesitatea economi natural. Beneficiind cit mai Spiritul lor civic, de buni
patriotică aceea de a asigura economiei na „T.raian" (condus de Con
vreme rece sirii energiei electrice mult de lumina zilei nu gospodari trebuie extins,
iporar noros. ne-am adaptat programul stantin Năstase). 'ieneralizat.
ilnsori Izola- ţionale energia electrică de care are atîta numai că ne încadrăm în
va prezenta trebuinţă în aceste zile de iarnă ! de hieru în aşa fel incit cotele repartizate, dar e- în schimb, la restauran
pînfl la 80 să folosim cit mai mult conomiskn importante can tul „Corvinul". responsa ÎOAN VLAD,
•rînd zăpada corespondent
lumina . naturală a zilei. tităţi de energie electrică. bilul Emil Oproni stătea