Page 87 - Drumul_socialismului_1987_01

NR. 9 081 • MIERCURI, 28 IANUARIE 1987 Pag. 3

Să se acţioneze mai ferm şi cu Preocupare statornică pentru valorificarea valenţelor
uEVIZIUNE
răspundere la fertilizarea ogoarelor ! formativ-educative ale fiecărei lecţii

îjuriK'.’' Din evidenţele aflate la compuse din cîte un Ifron De asemenea, la Ocolişu Schimbările calitative cum cercetători din acest ferim la literatura po-pu-
juna Tv. (color) C.U.A.S.C. Orăştie rezultă şi mai multe maşini de Mic, deşi sînt destule a- petrecute în ansamblul domeniu contribuie, prin iară. Comentînd „Scrisoa­
Imisíuno de dez- telaje în sat, s-au trans­ vieţii economico-sociale au studiile întreprinse, la rea III" dc Mihai Em in es­
sri polltico-ideo- că în unităţile din consiliu împrăştiat gunoi — preci­
ce s-au transportat, aşezîn- za interlocutorul —, care portat în cîmp şi s-au ad­ determinat deopotrivă mu­ creşterea producţiilor a- eu s-a scos în evidenţă
ului a c e s t u i du-se în platforme pe acţionează pe baza unui ministrat doar 40 tone de taţii -reale implicit în sfe­ grtcole. patriotismul, eroismul po­
ni, cuitare ! cîrnp, în această iarnă, a- grafic în toate unităţile gunoi. ra învăţămîntului. So sim­ Obiectul biologie este porului nostru în zbuciu­
Selectiunl din te tot mai mult nevoia chemat, la rândul său, să mata sa istorie, în lupta
ctacolul omagial proape 9 000 tone de îngră­ consiliului. Evident, ele Şi încă un aspect. Dacă
Uzat de Comité- şăminte organice. .„Din a- au fost dirijate mai întîi sînt transportate la aceas­ accentuării caracterului a- sprijine activitatea de an­ pentru păstrarea indepen­
municipal Bu- cestea, 2 800 tone s-a-u în unităţile care au supra­ tă dată aproape 9 000 to­ plicativ-practic, formativ samblu a şcolii privind e- denţei naţionale. S-a sub-!
eşti al r.c.R. feţe mai mari cp urmea­ al procesului instructiv- ducarea materialist-dia- liniat necesitatea ca noi,
lor) transportat de la începu­ ne de gunoi în cîmp, doar
îştilnţa de a trăi tul lunii ianuarie — pre­ ză a fi fertilizate organic. 1000 tone au fost şi îm­ educaţiv. Realizarea aces­ lcctică a elevilor. Dezba­ cei de astăzi să nu precu­
astă epocă ciza Nicolae Crăciun, in­ Dar, pe lîngă aceste for­ prăştiate, pe numai 20 ha. tui deziderat înseamnă terea privitoare la cauza peţim nimic pentru menţi­
tntologle cinema- ginerul şef al C.U.A.S.C. maţii în fiecare coopera­ Este puţin, dacă ne gîn- deschiderea drumului spre complexă a diversităţii nerea ' libertăţii, integrită­
ratlcă (color) —, printre unităţile care tivă s-a stabilit ca la dim că . luna ianuarie este o educaţie permanentă ce vieţuitoarelor pune în lu­ ţii şi independenţei patriei,
ejurnal. au acţionat mai bine, transportul şi împrăştie- pe sfîr.şite. De aceea, este oferă tinerilor o pregătire mină rolul determinant al a păcii pe planeta albastră.
transportînd cantităţi mai rea gunoiului în câmp să necesar ca în toate unită­ multilaterală bazată pc o factorilor mereu schimbă­ Posibilităţi nelimitate de
însemnate, nuimărîndu-se fie mobilizaţi toţi cetăţe­ ţile să se treacă neîntâr­ puternică motivaţie, trans­ tori ai mediului înconju­ educare patriotică, revolu­
A.E.I. Beriu (700 tone), nii satelor care deţin ate­ ziat la transportul întregii miterea bazelor şi meto­ rător. Studierea principa- ţionară a elevilor prezintă
C.A.P. Mărtineş-ti (500 to­ laje. în unele locuri s-a cantităţi de gunoi din fer­ delor au tof or măr ii. Pentru orele de istorie. La lecţia
ne), A.E.I. Orăştie şi C.A.P. înţeles acest lucru şi se mele zootehnice în cîmp, aceasta, in munca la cla­ „Revoluţia de la 1821, con­
Dine (cîte 300 tone) ş.a. acţionează ca atare, în al­ la administrarea lui pe te­ să şi în afara clasei pu­ La Liceul industrial dusă de Tudor Vladiimires-
iibşti I: f.,00 Ra- In prezent se acţionează tele ritmul la transport renurile destinate legume­ nem în evidenţă elemen­ nr. 4 Deva cu" s-au folosit şi docu­
amyj dimineţii;
ul medicului; G,30 la administrarea gunoiului este destul de lent. lor, sfeclei, cartofilor şi tul formativ atît în in­ mente de istorie locală, vi­
rea zilei în agri- pe ogoare în cele mai Intr-adevăr, ne-am pu­ porumbului. Toţi factorii strucţie cît şi în educaţie. zînd acuitatea problemei
7,00 Radiojur- multe dintre unităţi, pe tut da seama că nu în toa­ Astfel, cu ocazia predă­ lclor grupe de plante şi eliberării socialo la acea
0 Azi, în ţară ; lingă formaţiile mecanice te cooperativele agricole responsabili — ne referim rii lecţ ei „Chimizarea me­ animale (clasele a IX-a şi dată pe întreg cuprinsul
:
ista presei; 8,10 la conducerile de unităţi,
melodiilor; 9,00 la această lucrare fiind din C.U.A.S.C. Orăştie se primării, C.U.A.S.C. — să tanului” la obiectul chi­ a X-a) în ordine evoluti­ românesc. Menţionăm în
le ştiri; 9,05 Răs- antrenate şi atelajele ce­ acţionează zilnic, cu hotă­ se implice mai energic la mie, s-a urmărit, pe lîn­ vă, originea, pauzele şi acest sens „Scrisoarea lui
ascultătorilor ; râre şi răspundere, la apli­ gă transmiterea de infor­ dovezile provenienţei lor Badea din Sulighete", în
ilctln do ştiri ; tăţenilor din sate". mobilizarea oamenilor sa­
utece patriotice Cum suprafeţele de te­ carea îngrăşămintelor na­ telor şi antrenarea tuturor maţie, accentuarea educa­ d e t e r m i n ă înţelegerea care se afirmă că Toci or Uţ
luţionare; 10,25 ren pe care s-au împrăş­ turale în cîmp, nu sînt atelajelor la lucrarea res­ ţiei patriotice. S-au loca­ transformării continue a (Tudor Vladimirescu ■=»
1 formaţii folclo- tiat îngrăşămintele orga­ antrenaţi cooperatorii care lizat pe harta patriei prin­ lumii vii, a evoluţiei bio­ n.n.) sc va întoarce „să
la sate; 10,15 Fu- pectivă.
; 11,00 Buletin nice sînt destul de mici au atelaje la această lu­ In ce priveşte fertiliza­ cipalele zăcăminte de me­ logice. Vizînd aceeaşi la­ facă şi aicea dreptate".
; 11,05 Litera şl faţă de cele prevăzute a crare. De pildă, la C.A.P. tan, compararea lor cu ză­ tură a educaţiei, la mate­ Puternice valenţe for­
legii; 11,25 Ti- fi fertilizate pînă în pri­ Jeledinţi, sat în care exis­ rea cu îngrăşăminte chi­ căminte similare din Eu­ matică, în lecţia „Derivata mativ-educative oferă, cW
Iştl de muzică mice a suprafeţelor ocu­
12,00 Buletin de măvară, ne-am adresat in­ tă un mare număr de mij­ pate cu cereale păioase, ropa şi din lume, s-au unei funcţii într-un punct", e şi firesc, obiectele de
05 Armonii cora- ginerului Petru Puia, di­ loace de transport cu trac­ prezentat sarcinile ce re­ expimîndu-se cele două specialitate: materiale de
Dragoste supre- rectorul S.M.A. Orăştie, ţiune animală, nu s-a dus lucrarea a demarat şi se ies din documentele de căi ce au dus la dezvolta­
nănia; 12,45 Din desfăşoară în ritm destul rea derivatelor şi amplifi- construcţii, tehnologie, in­
folclorului; 13,00 pentru a vedea cîte forma­ în cîmp şi nu s-a admi­ de bun în mai multe uni­ partid şi de stat, ale Con­ stalaţii, mecanică în ca­
la r 15,00 A- ţii de fertilizare sînt con­ nistrat în acest an nici un gresului al XIII-lea al cînd calculele, li s-a ară­ drul cărora un accent deo­
deră 'o-tv. ; stituite în consiliu, ce alte kilogram de gunoi. La fel tăţi. Astfel, la C.A.P. Pri- partidului privind creşte­ tat elevilor că a fost po­ sebit se pune pe hărnicia
Jpereti. „Anton stau lucrurile şi la coo­ caz a fost executată fer­ rea producţiei, valorifica­ sibilă calcularea orbitelor
Ie Alfred Men- utilaje sînt antrenate la tilizarea fazială pe 170 ha şi abnegaţia oamenilor
— fragmente ; această lucrare. perativele din Căstău, O- rea ei superioară şi deo­ planetelor şi altor corpuri muncii în materializarea
orlţa. Revistă de — Avem două formaţii, răştioara de Jos şi Sibişel. însămînţate cu grîu şi orz, potrivă economisirea pro­ cereşti. Calculul s-a dez­ grandioaselor obiective de
le şi folclor; 16,00- Ia Mărtineşti şi Dîncu Ma­ voltat în aşa măsură incit
•nai; 16,15 Pu- re pe 150 ha, la Beriu şi duselor rezultate prin chi­ dezvoltare a patriei, eu
; 16,25 eîntece Jeledinţi pe cîte 50 ha, mizarea gazului metan. a fost stabilită existenţa precădere în perioada des­
e şl revoluţiona- MINERI Şl PREPARATORI ! Prin conţinutul orelor de teoretică a unor corpuri chisă de Congresul al IX-
Buletin de ştiri; mecanizatorii Mihai Costi- biologie, profesorii de spe­ cereşti eare ulterior au
(ordonate econo- Asiguraţi ritmic, în toate schimburile, nescu, Ştefan Creţu, Gheor- lea al partidului, perioadă
r,25 Orchestra de ghe Coman, Adrian Nicu- cialitate ai liceului au ur­ fost observate cu ajutorul pe care cu neasemuită
populară „Ţarl- cărbune de cea mai buna calitate pentru mărit educarea patriotică aparaturii nou create. mândrie întreaga naţiune
Alba Iulia; 17,40 lescu, Nicolae Şerban şi a elevilor. A fost prezen­ Aruncînd o privire asu­
politlco-Ideologi- termocentrale f alţii fiind cei pe care o numeşte „Epoca Nicolae
» Orele serii : • i-am întâlnit în aceste zile tată concepţia partidului pra literaturii române de Ceauşescu". Se face per­
de ştiri • Rcvis- Numai cu cărbune de calitate superioa­ nostru, a secretarului ge­ ta începuturi pînă în pre­ manent apel în cadrul Lae-
naţională radio ; la executarea lucrării a- neral, tovarăşul Nicolae zent, putem vorbi do o do­
1 -In de ştiri • ră termocentralele pot produce Ia capacitate mintite. ţiilor la prevederile docu­
Informaţii; 20,00 Ceauşescu, privind noua minantă a spiritului laic, mentelor dc partid în ce
nai; 20,30 Agri- maximă energia electrică de care ţara, noi MIRCEA LEPĂDATU revoluţie agrară, modul aspect valabil dacă nc re- priveşte investiţiile în do­
’87; 21,00 La su- meniul construcţiilor in­
v. ; 22,00 O zl în- toţi avem nevoie în aceste zile de iarnă.
; 23,00 Moment S-AU ÎNCHEIAT „ZILELE FILMULUI LA SATE" dustriale şi de locuinţe,
23,10 Publicitate ; Nici un efort nu este prea mare atunci care determină ridicarea
cturnă muzicală; cînd ţara vă cere să sporiţi producţia de căr­ Timp de aproape două iere a ediţiei a XXX-a a junc-t cu probleme de nivelului do trai al celor
oo Buletin de luni s-au desfăşurat „Zi­ „Zilelor filmului la sa­ propagandă al comitetu­ ce muncesc. Abordând CU
bune pentru energia electrică, pentru pu­ lele filmului la sate", te" a avut loc la Topliţa, lui comunal de partid. acest prilej profilul liceu­
terea ei ! amplă manifestare cul- în cunoscuta zonă a pă- Prof. Emeric Iiorovitz a lui nostru, relevăm rolul
tural-educativă. Cu acest durenilor, prilej cu care prezentat comunicarea pe care absolvenţii şcolii
1EMAÎ prilej, cinematografele s-a organizat şi un schimb „Valenţele educaţionale. îl vor avea pe şantierele
din mediul rural, cămi­ de experienţă cu parti­ ale filmului românesc în judeţului nostru, devenind
CI1EDCIA EÎCPTDIPA «* woduom dr mi mrk 1
; LIcr \ (Pa- UVtnQIA ELCUImUA « KOKOWÍW PITO ATI ÜIU! nele culturale au găzduit ciparea conducătorilor de Epoca Nicolae Ceauşescu". constructori conştienţi şi
1 de bâtoare evocări, cinedialoguri, sectoare la filmul pe 16 în continuare, a avut devotaţi ai impunătoarelor
(stea ţi revolu- procese cinematografice, nun. Despre dezvoltarea loc un montaj litcrar-mu- obiective ale societăţii
a); IIUNEDOA- (Urmare din pag. 1} centralei — cărbunele so­
tălia din umbră seşte îngheţat în vagoane, dezbateri, proiecţii de fil­ comunei în perioada de zical-coregrafic purtînd noastre socialiste. Este pre­
— A); Toată me artistice şi documen­ neasemuite î m p l i n i r i genericul „Omagiul ţării ocuparea noastră statorni­
ste a mea — se- ză şi faptului că acum fapt pentru care cele două tare, cu preponderenţă — „ E p o c a Nicolae iubitului . conducător", că pentru valorificarea va­
(Modern — B) ; primim cărbune de cali­ tuneluri de dezgheţ sînt
dra (Flacăra) ; tate şi în cantităţi cores­ folosite în prezent din filme din producţia na­ Ceauşescu", despre sar­ prezentat de profesorii lenţelor formativ-educative
i vezi — seriile punzătoare, iar pe întreg plin. Fiecare tunel are o ţională care au atras pe­ cinile ce revin locuitori­ Gheorghe Enache, Con­ ale tuturor obiectelor de
a); PETROŞANI; ste 155 000 de spectatori, lor potrivit liotărîrilor stantin Tausch, Gilu Ză- învăţămînt, ale tuturor lec­
i — seriile I-II traseul producţiei oamenii capacitate de 16 vagoa­ cifră care vorbeşte de la voianu şi eleva Ginnina
; Bătălia din muncesc cu pasiune şi ne. Deci, cîte 32 de va­ stabilite de Congresul al ţiilor ce se predau în ca­
(7 Noiembrie) ; goane sînt dezgheţate si­ sine despre interesul tot Rădulin. Versurile au drul liceului nostru.
ericire (Unirea) ; dragoste". mai mare de care se bu­ XIII-lea al partidului, fost însoţite de secvenţe
: O şansă prea Iată, în continuare, cîte- multan. Fluxul do alimen­ cură munca cu filmul în au vorbit Ana Vlăiconi, din filmele „Cunună de Prof. ILEANA JURCA,
lultural); VUL- va crîmpeie de muncă ce tare cu cărbune al C.T.E. primarul comunei şi Ro­ director adjunct _
¡lsterul statuii de ne-au reţinut atenţia. „In judeţul nostru. lauri" şi „Tineretul Ro­ al Liceului industrial
iceafărul); PE- Mintia nu suferă cu ni­ Manifestarea de înche- mulus Moga, secretar ad- mâniei socialiste".
Intrusul (Muncl- depozitul de cărbune — mic, totul merge bine 1 nr. 4 Deva
ANINOASA: Un ne spune maistrul Pavel
;raterestru (Mun- Oală — au intrat azi (26
URI CA NI:
1 nostru TilI (Re- ianuarie), pînă la orele Una dintre marile avuţii soluţie la un număr prea
Întreţinerea fondului locativ de stat
BRAD: Ne tre- 14 şi au fost descărcate puse de societate la dispo­ _______ *_____________________________ ______ _________________ _ mare de imobile. Blocu­
solistă (Steaua 64 de vagoane cu cărbune ziţia oamenilor este fondul rile cu P + 5—6—7—8—
GURABARZA:
— seriile I—n din Valea Jiului". de locuinţe din bugetul sau 9 etaje, blocurile cu
l); ORAŞTIE ; — Ce cantităţi mai sînt statului. Ea a fost dată Fiecare ban cheltuit cu maximă chibzuinţă front lung nu permit arhi­
drum către sine aşteptate astăzi? prin lege în administra­ tectonic o asemenea în­
; şl viaţa, şl la- — A intrat deja, cu cî- locuire.
i dragoste (Fla- rea unităţilor de gospodă­ Pentru întreţinerea lo­ năm să folosim şi o seamă şi în limita materialelor
EOAGIU-bAI: Ra- teva minute mai înainte, rie comunală şi locativă. disponibile, Tot în limita sumei alo­
(casa de cultu- la estacadă, pentru des­ La noi în judeţ, unităţile cuinţelor proprietate de de materiale recuperate din cate pentru reparaţii ca­
ŢEG: Piraţii se- cărcare, o navetă, iar în stat, G.I.G.C.L.-ului i s-au demolări cum este ţigla tot pentru acest an
xx (Dacia) ; şi subunităţile G.I.G.C.L. repartizat în acest an fon­ profilată, cărămidă, mate­ ne-au mai fost alocate fon­ pitale se vor face lucrări
Aplauze, aplau- staţia C.F.R. Mintia se administrează un fond de de înlocuire a instalaţiilor
,ANi Călăuza — mai află încă o navetă peste 97 000 de aparta­ duri în valoare de 19 mi-' rialul lemnos reducînd în duri pentru reparaţii ca­ sanitare, de încălzire şi
-II (Casa do cul- din Valea Jiului. Le mul­ mente în care locuieşte lioane lei pe care i-am re­ acest fel costul reparaţii­ pitale în sumă de 18 mi­
SIMERIA: Unde- partizat pe localităţi în lor de întreţinere. lioane lei. Şi acestea au electrice din interiorul a-
Iva (Mureşul) ; ţumim minerilor pentru peste 60 la .şută din popu­ partamentelor care înde­
Clipa de răgaz că ne ajută să ne facem laţia totală şi- mai mult funcţie de problemele fie­ Din cele arătate se poate fost repartizate pe loca­ plinesc condiţiile cerute dc
) ; GIIELARI : datoria, să producem pen­ de 80 la sută din populaţia căreia. Faţă de anul 1986, uşor deduce necesitatea lităţi tot în funcţie de normative, lucrări de re­
: (Minerul). tru ţară cît mai multă e- urbană a judeţului. Este suma alocată reprezintă o unei riguroase selecţii a problemele . concrete ale paraţii la pardoselile din
nergie electrică. o realitate care bucură. creştere de un milion de priorităţilor, în mod deo­ fiecăreia. seîndură, sobe de încălzire,
Alţi oameni de pe tra­ întreţinerea acestei averi lei. în limita respectivă sebit în ceea ce priveşte Din aceste fonduri vom coloane dc scurgere.
EMEA1 seul luminii şi al hărni­ în scopul menţinerii trăi- vom efectua reparaţii de Izolarea teraselor. Unitatea executa, în principal : lu­ O atenţie mai mare ca
ciei sînt: maiştrii şefi de niciei, funcţionalităţii şi strictă necesitate: repa­ administratoare va inter­ crări de îmbunătăţire a în trecut trebuie să acor­
tură Gheorghe Marin (sec­ confortului este o datorie raţii la izolaţiile teraselor, veni prioritar acolo unde esteticii faţadelor, înlo- de unităţile şi subunită­
azi : vremea ţia chimică), Nicolae Gră­ ce derivă firesc'din drep­ la învelitorile din ţiglă, hidroilozaţia a fost stră­ cuindu-se finisajele din ţile G.I.G.C.L. acestor lu­
;e, geroasă noap- dinarii (staţie de transfor­ tul de a o folosi. Ea a- eliminarea fenomenului de punsă ca urmare a degra­ zugrăveli cu altele cu ma­
dimlncaţa. Cerul condens, repararea insta­ teriale mai rezistente — crări întrucît . în anii tre­
iriabil, mai mult mare exterioară), Ilie Con- parţine în proporţii sta­ laţiilor de scurgere, a dării fireşti a materiale­ cuţi la acest capitol s-au
ua, cînd local va ţlu, Nicolae Olteana şi bilite de lege atît unităţii lor sau Unor vicii de con­ terasit, praf de piatră, înregistrat restanţe. Prin-
Vîntul va sufla Alion Gherman (de la cele administratoare cît şi be­ jgheaburilor şi burlanelor. strucţie nedescoperite în cărămidă aparentă. Vor tr-o mai bună organizare
, cu Intensificări 3 camere de comandă ter­ neficiarilor ei de fapt şi Toate aceste lucrări vor fi termenul de garanţie. mai fi efectuate, pe bază
ie 40—60 Um/orâ a forţei de muncă şi o
orul vestic. Tem- mică), ing. Emeric Kovacs, de drept — locatarii. efectuate în limita mate­ Acolo unde fenomenul este de proiecte aprobate, acolo mai judicioasă folosire a
e minime vor dispecerul termocentralei, La solicitatea redacţiei, rialelor ce vor fi atribuite o urmare a neglijenţei lo­ unde se pretează arhitec­ materialelor repartizate se
nse între minus şi maistrul Aurel Oţoiu în rîndurile ce urmează catarilor — circulaţie Inu­
ninus 13 grade, prin repartiţie unităţilor tonic şi din punct de ve­ pot soluţiona în acest an
mal ridicate in (de la camera centrală de vom răspunde la între­ G.I.G.C.L. i bitum, pînză tilă pc terase, străpungeri dere al structurii dc re­ un număr optim de ca­
iar cele maxime comandă electrică). barea : ce probleme ale pentru instalări de antene zistenţă, înlocuiri de te­ zuri.
Inus 6 şi minus — Există şi anumite fondului de locuinţe vor pentru hidroizolaţii, tablă pentru televizor — este
!. Ceaţă locală, neajunsuri ? zincată, ţevi şi fitinguri normal ca reparaţiile să rase hidroizolatc cu aco­ Ing. NICOLAE ARDELEAN,
cu depunere de rezolva în anul 1987 uni­
— De pe traseu — ne tăţile administratoare de pentru instalaţii etc. La se facă pe seama celor perişuri de ţiglă. Desigur, director tehnic
răspunde dispecerul termo­ fond locativ ? asemenea lucrări intenţio- ce au produs stricăciunea nu este posibilă această al G.I.G.C.L.