Page 89 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 89
•••.•.• '. • ••••..• - *
O anivéíMre scumpa întregului popor
M l C O L Ă E C E A U Ş E S C U !
OMULV COMUNISTUL • CONDUCĂTORUL NOSTRU ~ ¡
UN PILDUITOR EXEMPLU MANIFESTĂRI
DE MUNCĂ SI VIATĂ OMAGIALE
Trăim în această peri mărginit ataşament faţă ® Concurs „cine ştie,
oadă momente de aleasă de cauza poporului şl cîştigă". La Liceul In
bucurie izvorite din dra partidului. Iar unul dintre dustrial nr. 2 Hunedoa
gostea profundă ce o pur nenumăratele exemple ale ra, în suita manifestă
lUiSftlULU^ tăm celui mai iubit fiu al grijii permanente ce a ă- rilor omagiale, dedicate
poporului român, genialu cordat-o şi o acordă se sărbătoririi de la 26 ia
lui conducător al naţiunii cretarul general al parti nuarie s-a înscris con
Anul XXXIX, nr. 9 082 4 pagini — 50 bani noastre socialiste, tovară dului muncii şi vieţii side- cursul gen „cine ştie,
şul Nicolae Ceauşescu. Ca rurgiştiJor este însăşi ofe- câştigă" cu tema „Tine
in fiecare an, acest ianua lăria noastră. Sintem do reţea revoluţionară a
rie sărbătoresc oleră în taţi cu instalaţii şi utilaje t o v a r ă ş u l u i Nicolae
tregii naţiuni fericitul pri moderne. Beneficiem de Ceauşescu". întrecerea,
lej de a-şi manifesta res condiţii de muncă dintre deosebit de instructivă
pectul şi recunoştinţa pen cele mai bune. Am ajuns pentru toţi participanţii,
tru neostenita activitate să deţinem o însemnată a fost întregită de dez
depusă de eroul neamului pondere în producţia com baterea „Contribuţia
pentru progresul şl bună binatului, iar la unele pro t o v a r ă ş u l u i Nicolae
starea poporului. Ziua de duse chiar in economia Ceauşescu la dezvolta
naştere a secretarului ge naţională, lată de-ce, încă rea gîndirii social-po-
neral al partidului, pre din primele zile ale aces litice contemporane"
şedintele Republicii, tova tui an, întregul nostru co
răşul Nicolae Ceauşescu, lectiv este amplu şi ferm • Masă rotundă; La 1
Ancheta ctitorul României socialis angajat in iniăptuirea in clubulcăminului . de ne- ţ
DESFĂŞURAŢI te moderne, ne dă noua, familişti nr. 1, aparţină- t
economică siderurgiştllor hunedoreni NICOLAE MOL.DCVAN, tor I.M.C., Bîrcea, a avut >
REALIZAŢI a ziarului ocazia exprimării unul secretarul organizaţiei loc masa rotundă cu te- t
fierbinte omagiu celui ca de partid, schimbul B, raa „Ideea de unitate l
nostru re de peste cinci decenii de la O.E. 1, naţională, flacără nestin- ?
PRODUCŢIA PLANIFICATĂ DE în unităţile \ desfăşoară o cutezătoare Combinatul siderurgic să a istorici". Tinerii 1
«activitate
revoluţionară,
miniere din \ ________ _ ______________ Hunedoara din cămin, prezenţi în |
fiind un pilduitor exemplu __ _______________________
CĂRBUNE PE ANUL 1987? Valea Jiului (IX) \ de muncă şi viaţă, de ne- (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) ^
iiilreprirsderea minieră Uricani
^ ~~
!La sarcini mari — măsuri
şi angajare pe măsură g.j.y^çALAN L ţui“ minusurilor
— Stimate tovarăşe încă resurse care trebuie toamna anului trecut, ;j an
director ALEXANDRU valorificate în acest an. vom lua altele pe par- în producţie întrerupe şi pe cel
BLAJ, să aruncăm o pri — Da, sînt multé re . cursul desfăşurării acti
vire în 1986. Cum a în surse — materiale, ' teh vităţii, în acest an, încât
cheiat colectivul LM. L - nice, umane — dar a- să extragem cantităţi al producţiei de energie electrică
T
ricani primul an al ac nul 1987 ne pune în faţă sporite de cărbune coc-
tualului cincinal la pro sarcini extrem de mobi sificabil, de care — ştim — Centrala electroter Discuţia . de care ' amin ale instalaţiilor de ardere
ducţia de cărbune ? lizatoare. . Avem de rea ţara are tot mai mare mică 3 ? team la început am pur şi ventilare. Se distrug
—7 Dacă avem în ve lizat cu circa 450 000 to nevoie. — Da. tat-o cu tovarăşii Corne- prematur piesele de schimb
dere că am extras cu ne de cărbune mai mult — Cu ce probleme se — Dispecerul comunică: Iiu Cosmescu, maistru şi nu avem asigurate alte
14-0 000 tone mai mult dccît în 1986. confruntă mina Uricani suplimentaţi arderea cu principal specialist cazane le. Furnizorul principal de
dccît în 1985, am putea — Există condiţii pen la această oră ? încă un arzător şi ridi şi turbine la C.E.T. 3, piese de schimb — T.M.G.
considera că n-am «nun tru preluarea şi materia — In primul rînd de caţi puterea grupului. A- Constantin Pleşan — mais Bucureşti — nu şi-a achi
tit rău. Insă ncîndbpli- lizarea acestei creşteri natură geotectónica — vem suficient gaz de fur tru principal la reparaţii tat de ani de zile obliga
niroa sarcinilor planifi de producţie '! strate subţiri, frământa nal. . cazane şi turbine în ca ţiile, iar la începutul a-
cate ne arată că n-am — Am făcut unele pre te, faliate, cu presiuni — Am înţeles. Vom ri drul uzinei 4 şi subingi- nului ne-a comunicat că
lucrat suficient de bine. gătiri şi am stabilit o dica puterea. ner Călin Popescu, locţii la unitatea respectivă nu
— înseamnă că sint serie de măsuri încă din (Continuare in pag. a 2-a) torul şefului de uzină.
Pe fondul acestei con se mai produc piese de
vorbiri telefonice am în Concluzia discuţiei e schimb şi nici instalaţii
ceput discuţia noastră cu simplă. Centralele electro pentru centrale termo
factori din. cadrul uzinei termice clin Combinatul de electrice cu puteri insta
4 a C.S. „Victoria" Călan la Călan nu produc ener late de 12 MW şi mai mici,
care au răspunderi directe gie electrică la nivelul la această sarcină trecînd în
în producţia de energie care au fost proiectate, în seama Combinatului de u-
electrică prin cele trei principal pentru că com tilaj greu Cluj-Napoca. Noi
centrale electrotermice binatul nu-şi realizează la avem nevoie, ca de aer de
ale combinatului. De fapt nivelul planificat produc rotorul al treilea de turbo-
discuţia preliminară avu ţia de bază : fonta cenu suflantă la C.E.T. 3 deoa
sese loc la comitetul de şie, cocsul şi cocsul de rece nu există nici o re
partid al combinatului. fhPdizare. Pe acest fond zervă în cazul căderii u-
Aici tovarăşul Ionel Ho se mai grefează un întreg neia din cele două în
dorog, secretarul comite „lanţ" din care nu lipsesc funcţie, pentru a ’ asi
tului de partid şi preşedin defecţiunile funcţionale la gura aerul cald necesar
tele consiliului oamenilor cazane şi turbine, lipsa a- furnalelor 3 şi 4. Şi dacă
muncii, ne informase că pei tratate, calitatea slabă nu merge furnalul n-avem
pe primele 26 de zile din sau absenţa totală a unor ■gaz de furnal şi, deci, nu
an, cu producţia de ener utilaje, instalaţii sau a- putem produce energie e-
gie electrică nu se stă gregate absolut necesare leotrică şi termică la ni
deloc bine. Mai concret, pentru a asigura continui velul cerut.
pe această perioadă com tatea şi siguranţa produc Ascultăm şi opiniile to
binatul consumase din ţiei de energic electrică varăşului subingincr Cîilin
sistemul energetic naţio sau termică. Dar, să dăm Popescu. „Axul principal
nal 10179 MWh deşi nu cuvlntul celor trei spe al producţiei de energie
era cuprins în balanţa e- cialişti. electrică la C.S.V. Călan
nergetică decît cu jumă Corneliu Cosmescu: Cen este C.E.T. 2 ridicată acum
tate din această cantita trala electrotermică nr. 3 la puterea instalată dc 60
te, prin capacităţile pro la care lucrez şi care are MW. C.E.T. nr. 1 nu in
S-a încheiat o nouă zi de muncă fructuoasă pentru bri gada condusă de Aurel Soşoi prii trebuind să producă misiunea principală de a
(în mijloc), din sectorul III A al minei Uricani. tră în discuţie deoarece
7 488 de megawati-oră. A asigura abur tehnologic şi pe perioada la care vă re
produs 2 604 MWh. aer cald pentru furnale feriţi a dus, cum s-ar spu
are şi mari disponibilităţi ne, greul producînd a-
de a produce energie e- proape de nivelul planifi
• lectrică. Cu o condiţie • cat. C.E.T. 3 are, cum s-a
I iubit, în acest ianuarie să aibă suficient gaz dc mai afirmat, ca sarcină
® Şantier. în aceste zile
9 aniversar. s-a deschis şantierul de ţiai producţia de furaje, furnal, gaz de cocs şi pre principală asigurarea e-
€
I regularizare a albiei rîu- lucrătorii de la A.E.I. Peş- . siunea necesară la gazul nergiei termice necesare
• . • Donări onorifice. în lui Dobra. Lucrările exe teana acordă maximă a- rftetan. .Şi încă o condiţie: proceselor tehnologice. Sar
I anul de curînd încheiat, cutate de oameni ai mun tenţie ridicării potenţialului * fiabilitatea cazanelor. Ţe cina mare de producţie dc
numărul donatorilor ono cii de la Oficiul de gos productiv al părtinitului prin vile acestora nu rezistă energie electrică ce a re
• „Partid iubit, prin tine rifici de sînge de !a I. M. aplicarea de îngrăşăminte Ia presiune şi la atacul venit acestei instalaţii
cresc" a fost genericul u- podărire a apelor se vor chimice şi organice, acţiu agenţilor chimici din ga
• Hunedoara a crescut me efectua pe o lungime de provine din nerealizarea
I nei emoţionante şi calde reu. Sînt în prezent peste 5 km şi ou roiul de a pro ne care numai în perioa- . zele combustibile rezulta la nivelul planificat a
te de la cocsificare. (Vom
a manifestări pe care copiii 500 asemenea donatori, teja localitatea Dobra şi da de iarnă s-a realizat pe vedea mai jos cauzele a- producţiei de energie la
I din grupele mijlocie şi care prin acteie lor de întinse suprafeţe agricole mai mult de 100 hectare. eestof ultime două... cauze C.E.T. 2. Cauzele tehnice
despre care au vorbit cei
• mare, de la grădiniţa cu înalt umanism contribuie de efectui inundaţiilor. tehnice). .doi interlocutori sînt rea
1 program prelungit nr. 7 la salvarea vieţii, Ia ocro Constantin ■ Pleşa : Lipsa le. Aş vrea să mai adaug
8 Deva au dedicat-o parti- tirea sănătăţii semenilor • Fertilizarea terenului. instalaţiei de desulfurare că instalaţia de tratare
Propunîndu-şi ca în acest a gazelor — de care vor
t dului şi conducătorului său lor. an să sporească substan- bea tovarăşul Cosmescu — ION CIOCLEI
I «
• — ©----- I produce mari neplăceri la
toate elementele .metalice {Continuare in pag, a 3-a)