Page 90 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SC
20,00 Tel
2fl,20 Vin
• 1,30 Col
den
* Ei
ded
a 1
ceri
(el
nici
Par
tati
Are
şi :
21,50 Toi.
întreprinderea minieră Uricani [fl SI P E
{Urmare din pag. 1) losind metodele clasice
numai în zonele tectoniza- Preluarea importantei ale lunii februarie, scon — Sîntem în stadiul fi O activitate susţinută,
te, vom insista pe creşte creşteri de plan a produc tând să realizeze producţii nalizării suitorului de atac fructuoasă — pe linia asi
mari şi infiltraţii clc apă —, rea vitezelor de avansare ţiei de cărbune în acest zilnice de 600-700 tone şi vrem ca din primele zile gurării noilor fronturi de
ccca ce necesită un mare la lucrările de pregătiri şi an faţă de 1986 necesită cărbune, în contul secto ale lunii februarie să asi cărbune - desfăşoară şi
volum de lucrări de între descinderi — în vederea din partea întregului co rului II A. De asemenea, gurăm condiţiile începerii colectivul sectorului IV in
ţinere în subteran, în asigurării noilor linii ac lectiv de muncă al I.M. U- pentru producţia semestru montării noului complex vestiţii, condus de sing.
greunează aplicarea cu tive de' front pentru pro^ riconl adaptarea unor mă lui al ll-lea al anului, pre mecanizat de tăiere şi sus loan Topa. Iar din cadrul
randamente sporite a me ducţ'e —, ne vom preocu suri tehnico-economlce şi gătim alte panouri - V şi ţinere a cărbunelui. Rea sectorului, cele mai bune
canizării, diminuează vi pa mai stăruitor pentru organizatorice deosebite. VI — în stratul 15, blocul lizăm viteze de avansare rezultate le înregistrează
tezele de avansare la lu perfecţionarea activităţii Una dintre acestea este VI şi panoul VII, pe stratul foarte ridicate, în medie brigada condusă de AN
crările de pregătiri şi des de transport în subteran. realizarea în timpi optimi DREI TOKES. Acesta ne-a
cinderi. Asemenea condi Mai intens trebuie să ac a lucrărilor de pregătiri şi spus :
ţii ale zăcămîntului ne vor ţionăm în vederea asigu deschideri.
da de furcă în continuare. rării şi montării utilaje Maximă atenţie pregătirii - Sîntem 24 de mineri
Apoi avem dificultăţi cu lor şi instalaţiilor meca - In acest scop - arăta in formaţie. Lucrăm cu o
asigurarea forţei de mun nizate de extracţie în a- irîginerul lOAN MAIER, de combină de tăiere la sec
că necesare, cantitativ şi batajele pregătite în acest ia compartimentul topogra- noilor fronturi de cărbune ţiune plină, la pregătirea
în structură, cu organiza scop, ca şi a corelării cît fic-geologic pe lîngă orizontului 300, care va fi
rea lucrului în subteran mai bune a ieşirilor şi in cele patru sectoare de orizontul de bază al mi
şi cu disciplina de pro trărilor în funcţiune a noi producţie şi unul de inves 18, blocul nord. fn curind cite 210 ml, combina mer nei Uricani. Realizăm a-
ducţie a unor oameni. lor capacităţi de produc tiţii, la mina noastră a vom începe pregătirea u- ge bine, lucrarea iese de vansări lunare de 180—200
ml, cu vîrfuri de 225 ml (în
organizat
fost
un
sector
— Insă organul de con ţie. special de pregătiri — IIIA, nor panouri cu front scurt calitate corespunzătoare, noiembrie 1986 - n.n.).
ducere colectivă al minei — Luna ianuarie o în condus de subinginerul pe stratul 3, blocul VI, în impreună cu cei 21 de or Dacă avem la timp mate
are în centrul atenţiei o cheiaţi cu o nercalizare a loan Dănilă. Aici, unde vederea plasării unui aba taci din brigadă, dintre rialele necesare şi vagoa
scrie de acţiuni şi preocu sarcinilor Ia extracţia de brigada lui Aurel Şoşoi ex taj frontal, echipat cu un care se evidenţiază con nele goale pentru trans
pări pentru asigurarea bu cărbune... ploatează o combină de utilaj de mare înălţime şi stant Vasile Ciobotaru, Va- portul sterilului rezultat în
nului mers al activităţii — Au fost şi greutăţi înaintare de mare produc productivitate — CMA 5 H sile Graur, Marin Mari- urma tăierii cu combina,
de producţie. generate de starea' vremii tivitate, pe stratele 17—18, - de concepţie şi construc ciuc, llie Popa — şefi de nimic nu ne împiedică să
— Desigur. Vom pune şi altele — obiective şi panoul I, blocul zero-sud, ţie românească. schimb, Dumitru Ciobanu realizăm randamente spo
accent pe mecanizarea lu subiective —, însă din lu in luna martie a.c. va in Despre modul în care şi Ionel Popa - vagone rite. Mai ales că alcătuim
crărilor miniere în subte na martie a.c. sperăm să tra în producţie un abataj lucrează, despre ho târî rea tari, vrem să scoatem ran un colectiv omogen, har
ran — acolo unde această venim la plan. de a urgenta finalizarea damente mai mari la îna nic, disciplinat, cu mineri CIN
metodă modernă de ex — V-o dorim cu sinceri frontal echipat cu complex pregătirii noului .-.frontal“ intarea cu combina de foarte buni, care muncesc
de mare înălţime de sus
tracţie se pretează —, fo tate. în blocul zero-sud, stra 220-230 ml pe lună. Anul DEVA:
ţinere şi tăiere mecaniza tele 17-18, ne vorbeşte trecut ne-om depăşit pia cu dăruire şi răspundere. (rla); Ia
tă a cărbunelui — CMA chiar şeful brigăzii de nul cu 65 ml, sîntem ho- Vrem să obţinem rezultate — scrii]
IIUNEDC
Transport fluent, 5 H. Montajul complexului, - AUREL ŞOŞOI : tărîţi să-l depăşim şi în cel puţin la fel de bune din umfc
pregătiri din sectorul 111A
acest an.
ca în anul 1986.
va începe în primele zile
A) ; Toi
mea _
operativ, sigur Asigurarea aerului com dern —
(Flacăra)
Soarta producţiei — în mîna oamenilor primat şi energiei electri — seriile
TROŞAN
ce în mină, exploatarea şi seriile I-
„Diri cei 32 de ani de mun — Colectivul nostru este cît
că la I.M. Uricani, 25 l-am o mină mai mică — ne spu Experienţa anilor tre jora lună de lună sporul cu stîlpi hidraulici fabri întreţinerea, reviziile şi tălia dir
făcut numai la transportul nea Constantin ltăgan — şi cuţi arată că şi minerii de producţie dc pînă a- caţi la I.U.M. Petroşani, reparaţiile tuturor agrega lombrlo)
(Unirea)
subteran, spuno cu vădită este format din meseriaşi din Uricani pot munci mai cum. reuşind să ne depăşim telor şi instalaţiilor din tembrle
mulţumire şi niîndrie maistrul foarte buni, cu pasiune pen bine,, pot extrage cantităţi GIIEORGHE VĂSII, şef randamentele cu 500—700 GAN: (
CONSTANTIN RAGAN, ad tru meserie, capabili să între acest flux cad în sarcina
(Luceafă
junctul şuiului sectorului VI ţină în mod corespunzător sporite dc cărbune. Soarta dc brigadă: Acum urgen kg dc cărbune pe post. sectorului V general, con Ochi pe?
transport, şi nu-i uşor să a- caile de acces din subteran, producţiei este, cum se tăm exploatarea din.tr-un Stratul pe care-1 exploatăm dus de Francisc Hegedus.
siguri şl să întreţii transpor puţurile şi instalaţiile de îm spune, în mîinile lor. Este panou, care se va închide este frumos, noi muncim rul); PI:
(Muncite
tul subteran intr-o mină ca pingere, vugoueţii şi locomo „Noi zicem că este secto
Uricani, cu peste 50 km de tivele de mină, să revizuias şi concluzia desprinsă din prin 15 februarie. Imediat cu dăruire şi ne înţelegem rul cel mai important al Prietenii
(Retezat)
galerii. Dar noi zicem că că şi să repare în timp util discuţia cu cîţiva oameni vom deschide altul,' deja ca între Ortaci şi ne-am minei, vital pentru des trebuie •
nc-nm făcut şi ne facem da toate mijloacele tehnice din dc bază ai cărbunelui de pregătit, pe stratul 18, in propus să încheiem luna
toria“. (Aceasta a spus-o şt dotarea sectorului. Aşa sînt făşurarea normală a acti -ti) ;
directorul întreprinderii — supraveghetorii Doici Danci u, la Uricani. cit să nu stagneze produc ianuarie cu un plus de 600 vităţii din subteran — re _iul
n.n. — care nu-i cîtuşi de pu Xicolac Roiu şi Duţă Danciu, Ing. FLOKIAN DUMI ţia nici măcar o zi. îm tone. Ne bazăm pe mineri leva cu justificat temei .Miorul
ţin bucuros, ba dimpotrivă, lăcătuşii de benzi Dumitru TRU, şeful sectorului I: preună cu ortacii mei de valoare cum sînt Şte maistrul energetic IOAN Despărţi
că nu peste mult (¡mp Con Obloja, Glioza r.uca, Teodor Spiridon Scorpie, Ghcorglie fan Olaru, Nicolae Voica, seriile I-
covanul
stantin Rftgan va ieşi la pen Şpîrleanu şi Octavian Cara- Exploatăm un abataj fron COZMA. PCntru ea staţii
sie). gea, lucrătorii de in puţuri tal, cu susţinere metalică Curteanu, Ştefan Cârti, Ghcorghe Ursu, Endrc le de compresoare, maşi GIU-BAl
Nicoluc Săulescu şi ion Buşu, sa de ci
De fapt, după cum ni se şi puşcare şi două abataje Vasile Ursachi, cu toţi cei Naghi şi alţii. nile de extracţie, transfor Piraţii s.
spunea, sectorul transport electricianul Gheorghe Huru- cameră, din care extragem 60 de membri ai brigăzii, Ing. ALEXANDRU PUŞ- matoarele să funcţioneze cia); li
este vital pentru buna deru ban. Tot colectivul nostru în sîntem hotărîţi să ne de aplayze;
lare a activităţii generale a carcă la suprafaţă cărbunele zi de zi însemnate canti CAŞ, şeful sectorului II A: în bune condiţii, ne pre- lăuza —
minei, pentru realizarea pro în vagoane c.F.R. şi ¡1 expe tăţi de cărbune. In 1986 păşim permanent sarci In 11 ianuarie a.c. aim sa de c
ducţiilor planificate de căr diază preparaţiei I.upenî, eul- toate brigăzile şi-au depă nile de plan. pornit un complex SMA H, RIA: I
bune. O dată eu dezvoltarea butcază sterilul excavai dc TRA1AN MOTOCU, şef (Mureşul
capacităţilor de producţie şi brigăzile de pregătiri şi des şit planul ’ şi am dat în cu care realizăm produc fericire
eu mecanizarea lucrărilor mi chideri. La aceste activităţi plus 6 800 tone. Am pornit de brigadă, sectorul 111: ţii zilnice de 500—700 to Un sector vital—
niere, a trebuit să se perfec se evidenţiază, intre alţii. bine şi' în acest an. Vom Din cite ştiu, sectorul nos ne cărbune. Luna ianua
ţioneze şi transportul, care Mi roca Chelaru, Elena Popos tru stă cel mai bine cu V general
la I.M. Uricani se realizează ea, Elisabela Tapaiagă. încheia luna ianuarie cu rie o încheiem cu o mică
pe benzi de cauciuc, trans l’rin munca lor — deosebit uri spor de 300 tone. Foar producţia de la începutul nerealizare, însă planul pe
portoare cu racleji şi vago- de Importantă, făcută cu dă te bine muncesc formaţii anului. Brigada mea de 60 trimestrul I îl realizăm şi
neti. Fluxul de benzi — mo ruire şi răspundere —, cel de de oameni lucrează într-un ocupăm cu toată atenţia
llera, sigur şi eficient — s-a la transport reuşesc să asi le conduse de Gheorghc depăşim. De la începutul
extins mult în anii din urma, gure zi de zi fluenţă activi Văsii — la frontal. Alexan frontal cu două. panouri, lui februarie, începem şi răspunderea de exploa
S5 la sută din producţia de tăţii productive în subteran dru Pato şi loan Neicu — în stratul 15, folosim me montarea altui complex tarea lor raţională, de e-
cărbune a întreprinderii de- şi spre suprafaţă. Ei sîut ho- la cameră, Petru Vreme toda clasică de puşcare, xecutarca reviziilor şi re
versîndu-se pe acesta, în tărîţi să-şi facă în continua de mare productivitate, în
drumul el spre ziuă. re, tot mal bine, datoria. — la pregătiri. Vom ma iar susţinerea o realizăm panoul I, blocul zero-sud, paraţiilor la termenele
care va produce din luna planificate, prevenind e-
martie. Avem oameni buni, ventuale defecţiuni sau de
Munca
noas
Pentru ca nimic să nu afecteze securitatea muncii condiţii de plan în conti ranjamente. îmbină permanent
se
tră
nuare.
IOAN CIMINGA, şef de şi fructuos cu a celor de
Lucrul în mină presu noaştere şi severa respec curile de muncă. Cu pri la staţia de securitate brigada, sectorul II A* îm la transport, dar şi cu a
. ainerilor, cu toţii avînd
pune o atenţie cu totul tare a N.D.P.M.I.M.. des lejul acestor acţiuni se minieră, în sala de unde preună cu 52 de ->rl aci
şi cu totul deosebită fa făşurarea-lucrului în con urmăresc modul de func se • urmăreşte funcţiona exploatăm complexul aca i :claşi scop: buna desfă
şurare a activităţii în sub
ţă de respectarea norme diţii optime de securita ţionare a staţiei telegri- rea staţiei telegrizumetri- re CMA H. Merge bii. ■*, teran, realizarea producţii
lor de tehnica securită te, fără avarii, acciden zumetrice, acumulările de ce, cu cele 40 puncte de scoţînd randamente de lor planificate de cărbu
ţii şi a tehnologiilor de te, îmbolnăviri profesio gaz metan şi praf de căr detecţie, ne-a dat o se 12—15 şi chiar 20 tone de ne. Din cadrul sectorului
lucru, astfel incit nimic nale. bune, predarea şi prelua rie de informaţii despre cărbune pe pOst. Am ho- nostru se evidenţiază, prin
să nu influenţeze nega In prim-plan situăm rea schimburilor, aplica preocupările vizînd asi tărit, împreună cu ortacii hărnicie şi conştiinciozita
tiv securitatea muncii, instruirea personalului, rea corectă a tehnologii gurarea — pe toate căi Ghcorghe Popovici, Geor- te, maiştrii Petrică Bucu-
viaţa oamenilor. îndeosebi a muncitorilor lor de armare, folosirea le, prin toate formele şi gică Ojoc, Gicu Doroftei, reseu şi loan Beacă, Vio-
— în acest scop — re noi încadraţi în subte sculelor şi echipamente mijloacele — a cunoaşte Laurcnţiu Kelcmen, Ale rel Buciircscu, electricienii
leva DOIiU MIHĂILA. ran. dar şi a celorlalţi lor de protecţie etc. A- rii şi respectării Norme xandru Pali, Ion Csavlo- Anton Paşca, Vasile Coz- Pontri
inginerul şef cu securi atît la cabinetul de pro colo unde se constată lor departamentale de vics, Emil Schmidt, Şte ma şi Eugen Pavlovici, me va fi re
tatea minieră Ia I.M. Uri tecţia muncii al între nereguli, abateri, încăl protecţie a muncii în in fan Ghitca, Petru Cliiţi- canicii Iercmia Pato, rar nor
cani —, conducerea în prinderii, dotat cu mij cări ale normativelor In dustria minieră. mia, cu toţi ceilalţi, să lu Ghcorghe Ccrnat, Ştefan vor căd
vor ave
treprinderii şi comitetul loacele tehnice necesare, vigoare, se iau măsurile Ca urmare a acţiunilor crăm cît mal bine, să a- Ştefan, Dorin Roman, aversă,
sindicatului, factorii de precum şi cu prilejul u- ce se impun. şi măsurilor întreprinse, vem mare grijă de utilaj mulţi alţii. Sigur, şi mun slab pîr
răspundere din cadrul nor consfătuiri, simpo Inginerul GIIEORGHE la I.M. Uricani, numărul şi să ne depăşim ritmic ca noastră poate fi îmbu sectorul
râturile
compartimentului de spe zioane, filme tematice, MAXER, şeful comparti accidentelor este în con sarcinile la cărbune. nătăţită, ceea ce ne stră cuprinşi
cialitate al minei şi dc sau în urma acţiunilor mentului dc protecţie a tinuă scădere, ca şi nu Deci. producţia se află duim zi de zi să facem. şi mint
la nivelul sectoarelor în mărul defecţiunilor şi în •• "i oamenilor. Ei o mal co
maxime
treprind frecvent o serie de analiză, control şi în muncii pe mină, ne-a deranjamentelor, al acci Ir- 'in fiecare lună, zero gr
de acţiuni şi măsuri, me drumare efectuate lunar condus pe la cabinetul dentelor şi îmbolnăvirilor ■ere zi. Prin price- şemnalt
nite să asigure buna cu în abataje, la toate lo de protecţie a muncii şi profesionale. hărnicie, dăruire Anchetă realizată de nore di
muncitorească. DUMITRU GHEONEA